Știri
Știri din categoria Economie
PSD acuză că recesiunea tehnică este efectul unor decizii economice „hazardate”, potrivit Biziday, după ce premierul Ilie Bolojan a descris reculul drept „temporar” și „un cost necesar” al tranziției către un model economic mai disciplinat.
Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a reacționat public după confirmarea oficială a recesiunii tehnice, susținând că efectele sunt deja resimțite de populație. În mesajul său, liderul PSD pune accent pe costurile sociale ale măsurilor recente și pe direcția politicilor economice din coaliție.
„După luni de austeritate, sacrificii, taxe aberante și prețuri crescute, Statistica a confirmat oficial ceea ce milioane de români simt deja în buzunarele lor: nu mergem în direcția corectă cu o economie care a intrat în recesiune tehnică.”
Grindeanu califică situația drept „o realitate dureroasă și o rușine pentru întreaga Coaliție de guvernământ, inclusiv pentru noi” și afirmă că PSD „își asumă responsabilitatea”, regretând că nu a reușit să oprească „multe dintre toate deciziile hazardate” pe care le descrie drept „experimente făcute pe spatele oamenilor”.
În aceeași intervenție, președintele PSD indică un „vinovat principal” pentru această evoluție, fără a-l numi explicit, dar făcând aluzie la premier. El vorbește despre „încăpățânarea dusă la absurd, rezistența acerbă la orice argument rațional, obsesia permanentă pentru imagine și calculele personale”.
Liderul PSD cere schimbarea abordării, criticând explicit direcția fiscală. În formularea sa, este „timpul să oprim acest tăvălug al deciziilor economice stupide” și să fie abandonat „modelul creșterii taxelor în neștire și «fără excepții»”, insistând și pe „dialog real în Coaliție, nu de decizii impuse unilateral”.
De cealaltă parte, premierul Ilie Bolojan afirmă că România a avut în 2025 o creștere economică de 0,6% și pune evoluțiile recente în contextul „schimbării rapide, în numai 6 luni, a modelului economic”. El susține că guvernul a început trecerea de la un model „bazat pe deficit și consum” la unul „bazat pe investiții, productivitate, export și disciplină bugetară”.
Bolojan descrie recesiunea tehnică drept „temporară” și parte dintr-un „cost anticipat și inevitabil” al tranziției, care ar urma să ducă „la o economie solidă, o creștere sănătoasă și prosperitate reală”, „pe baza a ceea ce producem, nu prin împrumuturi tot mai multe și tot mai scumpe”.
Premierul cere ca anii 2024 și 2025 să fie priviți „ca parte a aceluiași proces” și descrie 2024 drept „atipic”, invocând un deficit bugetar de aproape 8–9% din PIB, un deficit extern de 8,2% din PIB și o creștere economică reală „modestă, sub 1%”. În opinia sa, un asemenea stimul fiscal ar fi trebuit să genereze o creștere mai puternică, „ceea ce nu s-a întâmplat”.
Bolojan mai arată că, potrivit INS, în prima parte a lui 2024 a existat recesiune tehnică (scăderi de -0,4% în primele două trimestre) și susține că o parte importantă din cheltuielile din 2024 a mers către consum curent și cheltuieli rigide, în timp ce consumul a fost alimentat de importuri, iar inflația a absorbit o parte din impulsul fiscal. Pentru 2025, el indică o „corecție de aproximativ 1% din PIB” începută în iulie, cu „costuri sociale și nemulțumiri”, dar afirmă că, în pofida ajustării, creșterea a rămas „în jur de 0,6%”.
În ansamblu, disputa din coaliție se conturează ca o confruntare între două interpretări ale aceleiași evoluții: PSD pune recesiunea pe seama deciziilor economice și fiscale recente, în timp ce premierul o prezintă ca pe un efect de tranziție, necesar pentru stabilizarea economiei pe termen lung.
Recomandate
România riscă să intre oficial în criză economică dacă PIB-ul pe T1 2026 mai scade , avertizează Sorin Grindeanu într-o postare publicată vineri, la trei zile după moțiunea de cenzură care a dus la căderea Guvernului Bolojan, potrivit Adevărul . Miza imediată, dincolo de disputa politică, este semnalul pe care îl va da următorul anunț al statisticii privind evoluția Produsului Intern Brut: o nouă contracție ar însemna trecerea de la „recesiune tehnică” la „criză economică”, în interpretarea liderului PSD. Grindeanu susține că „Trimestrul I din 2026 ar putea deveni al treilea trimestru consecutiv de scădere economică” și că „în cazul unei noi scăderi a PIB, nu o să mai vorbim de «recesiune tehnică», ci de CRIZĂ ECONOMICĂ”, punând evoluția pe seama politicilor promovate de Ilie Bolojan, pe care îl acuză de „austeritatea care vindecă”, „fără rezultate reale”. Indicatorii invocați: firme radiate, insolvențe și șomaj în creștere În aceeași postare, Grindeanu prezintă un „bilanț” al economiei, cu mai multe cifre și referințe la instituții precum INS, ONRC, BNR, FMI și „toate băncile mari” care și-ar fi revizuit prognozele. Printre elementele enumerate: PIB-ul ar fi scăzut cu 1,9% în T4 2025 , „cea mai mare scădere trimestrială de la 2012 încoace”, iar T1 2026 ar confirma „a treia scădere consecutivă”. „Marile bănci” și-ar fi redus prognozele „de la 2% la valori care încep cu ZERO”, cu revizuiri „în jos”. 83.000 de firme radiate în 2025 și 47.000 dizolvate în primele 10 luni, „cu 32% mai multe decât în 2024”; în București ar fi fost „9.500 dizolvări (+35%)”. În primele trei luni din 2026: 1.900 de firme în insolvență (+14%) și 5.500 cu activitatea suspendată. „Peste 70 de mii de locuri de muncă dispărute” între iunie 2025 și martie 2026; șomajul ar fi urcat la 6,3% , cu „peste 500.000” de persoane fără loc de muncă; la tineri, „aproape 30% șomaj”. Context: mesajul de „criză” vine după un mesaj opus despre piețe Articolul amintește că, cu o zi înainte, Grindeanu susținea că „piețele financiare au reacționat pozitiv” după schimbările politice recente, afirmând că Bursa de Valori București ar fi urcat a patra zi consecutiv, dobânzile la împrumuturile României pe 10 ani ar fi scăzut a patra zi la rând, iar cursul ar fi coborât „după reacția inițială de creștere”. În acest moment, avertismentul privind „criza economică” este condiționat explicit de următoarele date oficiale despre PIB. Până la publicarea lor, nu rezultă din material un verdict confirmat, ci o proiecție politică legată de scenariul unei noi scăderi economice. [...]
Datele INS indică o contracție a PIB, iar disputa politică se mută pe „cine poartă vina” pentru recesiune , după ce fostul premier Marcel Ciolacu l-a acuzat pe Ilie Bolojan de „dezastru economic”, invocând indicatori pe care spune că îi confirmă statisticile oficiale, potrivit Adevărul . Într-o postare pe Facebook, Ciolacu compară rezultatele economice pe care le atribuie mandatului său cu evoluțiile pe care le pune pe seama administrației conduse de Bolojan, susținând că actuala criză ar fi prezentată public drept „semn de însănătoșire” prin „propaganda Marelui Reformator”. Ce indicatori invocă Ciolacu: „ce am lăsat” vs „ce lasă” Fostul premier afirmă că, la finalul mandatului său, România ar fi avut, între altele, salariul net mediu de 1.055 de euro, pensia medie majorată cu 40% și o creștere a puterii de cumpărare cu 33%. El mai susține că inflația ar fi fost redusă de la 10,3% la 4,9% și că 1,3 milioane de români ar fi fost scoși din sărăcie extremă. În aceeași postare, Ciolacu susține că „Bolojan lasă în urmă” trei trimestre de cădere economică (pe care le numește „record negativ din 1999”), 55.700 de locuri de muncă pierdute și o creștere cu 38% a numărului firmelor dizolvate. La capitolul inflație, el indică un nivel de 10,7% și afirmă că „fără TVA-ul său ar fi fost 4,5%”, atribuind această estimare BNR. Totodată, vorbește despre opt luni de prăbușire a consumului, „cea mai mare cădere din 2009”, și despre scăderi ale puterii de cumpărare la salarii și pensii. „Asta spun cifrele, nu propaganda bolojalnică, care vrea să ne convingă că nu trăim mai rău, ci mult mai bine.” Contextul economic: INS confirmă scădere în T1 2026 Atacul politic vine după ce datele publicate miercuri de Institutul Național de Statistică (INS) arată o scădere economică de 1,5% în primul trimestru din 2026, după o scădere de 1,5% în ultimul trimestru din 2025, pe serie brută ajustată sezonier (detalii în materialul Adevărul despre datele INS). Potrivit INS, produsul intern brut a scăzut în trimestrul I 2026 cu 0,2% față de trimestrul anterior. Comparativ cu același trimestru din 2025, PIB s-a redus cu 1,5%. INS mai precizează că PIB a înregistrat o scădere de 1,7% pe seria brută și de 1,5% pe seria ajustată sezonier față de același trimestru din 2025, iar seria ajustată sezonier a fost recalculată după includerea estimărilor pentru T1 2026, rezultând diferențe față de varianta publicată anterior (Comunicatul nr. 87 din 9 aprilie 2026). De ce contează pentru economie Dincolo de schimbul de acuzații, datele INS indică o contracție a activității economice, ceea ce amplifică presiunea pe politicile economice și pe măsurile care afectează direct consumul, inflația și piața muncii. În acest context, interpretarea indicatorilor devine un instrument de luptă politică, iar următoarele comunicări statistice vor fi esențiale pentru a confirma dacă scăderea rămâne episodică sau se adâncește. [...]
Scăderea consumului timp de opt luni consecutive a devenit tema unui atac politic lansat de deputatul PSD Adrian Câciu la adresa lui Ilie Bolojan , pe fondul unor date pe care parlamentarul le invocă drept semn al erodării puterii de cumpărare, potrivit Adevărul . Într-o postare pe Facebook, Câciu susține că România se află „în a opta lună consecutivă de scădere a consumului” și pune evoluția pe seama deciziilor guvernamentale, pe care le acuză că afectează direct veniturile reale ale populației. Parlamentarul a menționat și că a restricționat comentariile la postare. „A opta lună consecutivă de scădere a consumului! A opta lună consecutivă de distrugere a economiei și a puterii de cumpărare a oamenilor de către Ilie Bolojan. Acesta nu este un erou! Este un călău economic! România are nevoie de o altă abordare economică pentru a ieși din dezastrul lăsat de Bolojan!” Ce date invocă Adrian Câciu despre consum Deputatul afirmă că a publicat un grafic al evoluției consumului, în care primele luni din 2025 apar cu valori pozitive, urmate de o trecere pe minus din august 2025 și o serie de scăderi până în martie 2026. Conform graficului prezentat de el, valorile ar fi fost: Martie 2025: 3,4% Aprilie 2025: 2,8% Mai 2025: 2,8% Iunie 2025: 2,6% Iulie 2025: 3,5% August 2025: -2,1% Septembrie 2025: -2,1% Octombrie 2025: -4,1% Noiembrie 2025: -3,9% Decembrie 2025: -2,0% Ianuarie 2026: -6,0% Februarie 2026: -5,9% Martie 2026: -3,2% De ce contează pentru economie În termeni economici, o scădere prelungită a consumului este relevantă deoarece consumul populației este un motor important al activității economice, iar o contracție repetată poate semnala presiuni asupra cererii interne și asupra puterii de cumpărare. În material nu sunt prezentate detalii despre sursa statistică a graficului sau metodologia indicatorilor, astfel că afirmațiile rămân, în forma publicată, la nivelul interpretării politice a unor date prezentate de autorul postării. [...]
România poate evita recesiunea doar cu „reversări rapide” ale unor factori-cheie , iar în scenariul de bază al XTB este mai probabilă o recesiune limitată, potrivit unei analize publicate de Ziarul Financiar , care îl citează pe Claudiu Cazacu, consultant de strategie XTB România. Economistul spune că evitarea recesiunii a devenit „relativ puţin probabilă” și ar presupune schimbări rapide în două direcții: o scădere pronunțată a prețului petrolului și o absorbție „foarte bună” a fondurilor europene. În această combinație, veniturile reale ar fi impulsionate, iar încrederea consumatorilor ar crește, cu efect de susținere pentru economie. De ce contează: decalaj între prognoze și datele recente După rezultatele din primul trimestru comunicate de Institutul Național de Statistică (INS) , Cazacu consideră că estimarea Comisiei Europene de creștere economică de 1,1% în 2026 pare „dintr-un sezon încheiat de mult”. În același timp, el apreciază că și prognoza Băncii Mondiale, de 0,5%, este „destul de optimistă”. În evaluarea XTB, scenariul principal este, în prezent, o recesiune limitată. „Singura șansă” pentru o revenire: utilizarea pe scară largă a tehnologiei În acest context, Cazacu indică tehnologia drept posibilă bază pentru o nouă etapă de prosperitate, cu accent pe programe de educare pe mai multe direcții — de la familiarizare și integrare în activitățile din diverse sectoare până la dezvoltarea de produse noi, atât digitale, cât și fizice. „Care ar fi însă şansa unei noi baze pentru prosperitate? Există o posibilitate de utilizare la scară largă a noilor tehnologii. Programe de amploare de educare, pe mai multe axe: familiarizare, integrare în activităţile din diferite sectoare, dezvoltare de noi produse, atât în domeniul digital, cât şi cel fizic.” El adaugă că agricultura, alături de domeniul digital, ar putea beneficia „enorm” de optimizări, însă acestea ar veni și cu „variații severe” pe piața muncii. Impact operațional: presiune pe competențe și reconversie profesională Consultantul XTB subliniază că baza materială și echipele de profesioniști rămân importante, dar că este nevoie de extinderea capabilităților într-un mediu mai competitiv. O parte dintre angajați ar putea fi împinși spre roluri noi, iar setul vechi de cunoștințe ar urma să fie „convertit și amplificat”. Mesajul central: fereastra de oportunitate este limitată, iar amânarea are costuri. „Investiţii în inovaţie şi produse noi pentru dezvoltările de tip AI agentic, dar şi alte tehnologii emergente ar «însenina» perspectivele de productivitate şi potenţialul de creştere a economiei pe termen lung.” [...]
Pe termen lung, războiul din Iran ar putea forța o „întărire” a lanțului global de aprovizionare cu energie , cu efecte potențial favorabile asupra securității energetice și, implicit, asupra prețurilor, arată o analiză CNN . Ideea centrală: șocul economic actual ar putea accelera investiții și decizii care reduc dependența lumii de un singur punct critic – Strâmtoarea Hormuz – prin care trece o parte importantă din comerțul global cu petrol. Miza economică este că, dacă statele și companiile își diversifică rutele și sursele, economia globală ar deveni mai rezistentă la blocaje și la „șantaj” energetic. În analiza CNN, cu cât conflictul durează mai mult și cu cât efectele economice sunt mai dureroase, cu atât crește stimulentul pentru schimbări structurale care, în mod normal, se fac lent. De ce contează: Strâmtoarea Hormuz ca punct de blocaj Războiul a scos la iveală vulnerabilități ale lanțului global de aprovizionare cu energie, descris ca un sistem complex care încearcă să echilibreze eficiența cu redundanța (capacități alternative). CNN notează că faptul că Iranul ar fi putut întrerupe relativ ușor accesul lumii la „o cincime” din petrolul global, folosind mine, drone improvizate și bărci rapide, obligă la o reevaluare și la schimbări permanente. O direcție considerată probabilă este dezvoltarea de conducte de petrol și gaze în Orientul Mijlociu care să ocolească Strâmtoarea Hormuz, prin rute ce traversează Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite. În logica prezentată, astfel de investiții ar reduce și costurile de asigurare și riscurile incluse în prețul transportului prin ape tensionate. Ce schimbări ar putea apărea în piața energiei Analiza indică trei posibile efecte economice cu bătaie lungă: Diversificarea rutelor de transport (inclusiv conducte care ocolesc Hormuz), ceea ce ar putea face aprovizionarea mai sigură și, în timp, mai ieftină. Slăbirea sau chiar dezmembrarea OPEC , cu potențial de reducere a prețurilor la petrol și gaze, dacă influența cartelului asupra cotelor de producție scade. Accelerarea tranziției către energie regenerabilă , pe fondul șocului petrolier, ceea ce ar diminua dependența de combustibili fosili. CNN mai notează că cererea globală de energie crește rapid, inclusiv pe fondul construirii de centre de date pentru inteligență artificială, mari consumatoare de electricitate. În acest context, SUA ar putea fi bine poziționate dacă lumea își reduce dependența de energia din Orientul Mijlociu, având în vedere rolul gazului natural în producția de electricitate și creșterea capacităților de export. Semnale că repoziționarea a început deja Potrivit analizei, unele mutări sunt deja vizibile. OPEC „a început să se destrame”, iar Emiratele Arabe Unite – al doilea cel mai mare producător de petrol din OPEC, conform CNN – ar fi anunțat că părăsește cartelul, ceea ce i-ar slăbi capacitatea de a impune cote care mențin prețurile ridicate. Pe zona de regenerabile, CNN citează date ale think tank-ului energetic Ember: exporturile Chinei de tehnologie solară, baterii și vehicule electrice au atins maxime istorice în martie, pe fondul șocului de preț la petrol. Riscuri și efecte secundare: nu toate consecințele ar fi pozitive Analiza avertizează că scenariul „beneficiilor” nu este sigur. Un nou regim iranian ar putea fi mai radicalizat, iar conflictul ar fi creat un „plan” de folosire a pârghiilor economice: dacă Hormuz devine mai puțin relevant, Iranul și aliații săi ar putea amenința alte rute sau conducte. În plus, deși slăbirea OPEC poate părea favorabilă consumatorilor, CNN subliniază că eliminarea cartelului ar reduce șansele unei coordonări globale într-o viitoare criză energetică. Iar tranziția către regenerabile ar putea lovi anumite regiuni producătoare de petrol: dacă cererea scade pe termen lung, prețurile ar putea coborî sub nivelurile de dinaintea războiului, afectând industria – exemplul dat fiind Bazinul Permian din Texas. În concluzie, „partea bună” invocată de economiștii citați în analiză ține de schimbări structurale care se văd, de regulă, abia după 10–20 de ani, iar rezultatul final depinde de ce efecte ale războiului se vor dovedi permanente și care vor fi temporare. [...]
Facilitățile promise investitorilor de Primăria Craiova devin miza discuțiilor cu mediul privat la conferința Business Outlook 2026 , unde administrația locală a pus accent pe simplificarea procedurilor, accesul la terenuri și infrastructură și pe stimulente pentru companiile care aleg orașul și zona metropolitană, potrivit Profit . Evenimentul a fost organizat de Patronatul European al Femeilor de Afaceri (PEFA), în parteneriat cu Primăria Municipiului Craiova, sub tema „Investiții și Dezvoltare Sustenabilă” și a reunit antreprenori, reprezentanți ai mediului de afaceri, oficiali locali și experți în investiții și dezvoltare regională. Miza declarată: identificarea de oportunități „concrete” pentru creștere economică sustenabilă în Oltenia. Ce oferă administrația locală și de ce contează pentru companii În centrul dezbaterilor au fost facilitățile pe care autoritățile locale le-ar acorda investitorilor, de la reducerea birocrației până la condiții de amplasare și sprijin fiscal, într-o logică de competiție între orașe pentru atragerea de capital și proiecte noi. Concret, pachetul de măsuri discutat include: simplificarea procedurilor administrative pentru investitori; acces la terenuri și infrastructură ; stimulente fiscale ; programe de sprijin pentru companiile care investesc în Craiova și zona metropolitană. Mesajul primarului: utilități „până la poarta fabricii” și teren la cost minim Primarul Craiovei, Lia Olguța Vasilescu , a susținut că orașul ar avea „cele mai mari facilități” pentru firmele care se mută în Craiova, invocând ca exemple parcurile industriale și condițiile de acces la utilități și teren. „În parcurile noastre industriale avem utilitățile trase până la poarta fabricii, terenul este aproape gratis – nu l-am pus gratis pentru că nu ne lasă Uniunea Europeană, dar este un eurocent pe metru pătrat.” Ce urmează și ce rămâne neclar Din informațiile disponibile în material, conferința a funcționat ca platformă de dialog și prezentare a facilităților, însă nu sunt detaliate decizii administrative noi, calendare de implementare sau criterii concrete de eligibilitate pentru stimulentele menționate. În lipsa acestor elemente, impactul economic imediat rămâne de evaluat în funcție de măsurile care vor fi formalizate ulterior de autorități. [...]
