Știri
Știri din categoria Statistici
Uniunea Europeană a încheiat anul 2025 cu un excedent comercial de 12,9 miliarde de euro în luna decembrie, conform Termene.ro. Acest rezultat a fost obținut în contextul unei creșteri a exporturilor extra-UE la 214,8 miliarde de euro, cu 2,2% mai mult față de aceeași lună din anul precedent. Importurile au crescut de asemenea, ajungând la 201,9 miliarde de euro, ceea ce reprezintă o creștere de 3,0% față de decembrie 2024.
Pe parcursul întregului an 2025, Uniunea Europeană a înregistrat un excedent comercial total de 133,5 miliarde de euro, o scădere față de cele 140,6 miliarde de euro din 2024. Exporturile către țările din afara UE au crescut la 2.645 miliarde de euro, iar importurile au atins 2.511,5 miliarde de euro. Comerțul intra-UE a crescut cu 2,6%, ajungând la 4.142,9 miliarde de euro.
În decembrie 2025, exporturile UE către Statele Unite au scăzut cu 12,6%, ceea ce a dus la o reducere a surplusului comercial cu SUA la 9,3 miliarde de euro. În schimb, exporturile către China au crescut cu 11,5%, dar deficitul comercial cu aceasta a ajuns la 26,8 miliarde de euro. Comerțul cu Regatul Unit a generat un surplus de 13,8 miliarde de euro, iar exporturile către Elveția au crescut semnificativ cu 20,3%.
Excedentul comercial al UE a fost influențat de scăderi în sectoare-cheie. Surplusul în sectorul chimicalelor și produselor conexe a scăzut de la 19,7 miliarde de euro la 16,2 miliarde de euro, iar în sectorul mașini și vehicule, de la 18,3 miliarde la 16,3 miliarde de euro. În plus, alte bunuri manufacturate au trecut de la un surplus de 1 miliard de euro la un deficit de 1,9 miliarde de euro. Singurul sector cu o evoluție pozitivă a fost cel energetic, unde deficitul s-a redus de la minus 28,0 miliarde de euro la minus 21,9 miliarde de euro.
„Datele Eurostat arată că, deși Uniunea Europeană rămâne pe excedent comercial, dinamica exporturilor și a importurilor indică o temperare a avantajului comercial față de anul precedent, în special în sectoarele industriale strategice.”
Datele ajustate sezonier indică o creștere de 1,1% a exporturilor și de 0,6% a importurilor comparativ cu noiembrie 2025, atât în UE, cât și în zona euro. În ultimul trimestru al anului, exporturile UE către țările din afara blocului comunitar au scăzut cu 0,8%, iar importurile cu 1,4%, în timp ce comerțul intra-UE a crescut cu 0,6%.
Aceste evoluții subliniază complexitatea relațiilor comerciale ale Uniunii Europene și necesitatea monitorizării atente a sectoarelor industriale strategice pentru a menține un avantaj competitiv.
Recomandate
România este pe locul 10 în UE la prețul motorinei , care citează cele mai recente date din Oil Bulletin (serviciul Comisiei Europene de monitorizare a prețurilor la carburanți), valabile pentru 16 martie și publicate pe 19 martie. Pentru motorină, prețul mediu în România, cu taxe incluse, era echivalentul a 1,76 euro/litru. Această poziție plasează România în jumătatea inferioară a clasamentului european al prețurilor și sub media UE, de 1,94 euro/litru. La nivelul Uniunii, cel mai mare preț mediu era în Olanda (2,26 euro/litru), iar cel mai mic în Malta (1,21 euro/litru). În același timp, articolul notează că motorina din România este mai scumpă decât în majoritatea țărilor din regiune. Diferența medie față de Bulgaria este de 33 de eurocenți/litru, echivalentul a aproximativ 1,6 lei/litru, în favoarea Bulgariei. Contextul de consum rămâne relevant: motorina este cel mai utilizat carburant în România, cu 6 din cele 8 milioane de tone de carburanți consumate, iar circa o treime din consum provine din import. La benzină, România se află pe locul 15 în clasamentul european al prețurilor medii, adică în jumătatea mai scumpă a statelor UE, deși nivelul rămâne sub media ponderată a Uniunii. Prețul mediu era de 1,67 euro/litru, față de media UE de 1,837 euro/litru. Cel mai mic preț din UE era în Bulgaria (1,33 euro/litru), iar cel mai mare în Olanda (2,26 euro/litru); potrivit datelor Oil Bulletin, toate țările din zona României aveau prețuri mai mici decât cele din România. Indicator (date Oil Bulletin, 16 martie) România Media UE Minim UE Maxim UE Poziția României în UE Motorină (euro/litru, cu taxe) 1,76 1,94 Malta: 1,21 Olanda: 2,26 10 Benzină (euro/litru, cu taxe) 1,67 1,837 Bulgaria: 1,33 Olanda: 2,26 15 [...]
România are aproape dublu șomajul tinerilor față de media UE , deși rata generală a șomajului rămâne apropiată de nivelul european, potrivit datelor publicate de Eurostat . Situația scoate în evidență una dintre cele mai mari vulnerabilități ale pieței muncii din România: integrarea persoanelor sub 25 de ani în activitatea economică. În ianuarie 2026, rata șomajului în Uniunea Europeană a coborât la 5,8%, în scădere față de 5,9% în decembrie 2025 și 6,0% în aceeași lună a anului trecut. În zona euro, indicatorul a ajuns la 6,1%. La nivelul întregii Uniuni, aproximativ 13 milioane de persoane nu aveau un loc de muncă, dintre care peste 10 milioane în statele din zona euro. Numărul total al șomerilor a scăzut cu circa 185.000 față de luna precedentă și cu aproape 274.000 comparativ cu ianuarie 2025. În România, rata șomajului a fost de 6,0% în ianuarie 2026, echivalentul a aproximativ 491.000 de persoane fără loc de muncă. Evoluția ultimelor luni indică o relativă stabilitate: 6,1% în octombrie 2025, 6,3% în noiembrie, 6,1% în decembrie și 6,0% în prima lună din 2026. În termeni absoluți, numărul șomerilor a scăzut cu aproximativ 8.000 față de luna anterioară. Comparativ cu alte state din Europa Centrală și de Est, România se situează în zona mediană. În Bulgaria și Polonia, rata șomajului este de 3,1%, în timp ce în Ungaria ajunge la 4,5%, iar în Slovacia la 5,6%. În schimb, în economii precum Finlanda, Spania sau Suedia nivelul șomajului este mult mai ridicat, depășind în unele cazuri 8–10%. Țară Rata șomajului Bulgaria 3,1% Polonia 3,1% Ungaria 4,5% Slovacia 5,6% România 6,0% Diferențele apar însă puternic în cazul tinerilor. În Uniunea Europeană, rata șomajului în rândul persoanelor sub 25 de ani a fost de 15,1% în ianuarie 2026, ceea ce înseamnă peste 2,9 milioane de tineri fără loc de muncă. În România, indicatorul este mult mai ridicat: 28,2% în decembrie 2025, aproape dublu față de media europeană. Situația contrastează cu alte state europene unde tinerii se integrează mai ușor pe piața muncii. De exemplu, rata șomajului în rândul tinerilor este de 7,1% în Germania, 9,3% în Olanda și 11,0% în Polonia. Deși în unele economii precum Suedia, Spania sau Finlanda nivelul este de asemenea ridicat, datele arată că România rămâne printre cele mai afectate state în această categorie. Pe lângă diferențele de vârstă, statistica arată și un mic decalaj între femei și bărbați. În Uniunea Europeană, rata șomajului este de 6,0% pentru femei și 5,7% pentru bărbați. În România însă diferența este aproape inexistentă: 6,0% în cazul bărbaților și 5,9% pentru femei. Datele Eurostat sugerează astfel că, deși piața muncii din România se menține relativ stabilă în ansamblu, integrarea tinerilor rămâne una dintre cele mai mari provocări economice ale momentului, cu efecte directe asupra dezvoltării pieței muncii și asupra migrației forței de muncă. [...]
România și Luxemburg sunt singurele state din UE unde predomină imigranții din interiorul Uniunii , arată datele publicate de HotNews.ro , care citează statisticile Eurostat pentru anul 2024. În aproape toate statele membre, numărul imigranților proveniți din afara Uniunii Europene a fost mai mare decât al celor veniți din alte țări UE. Excepțiile sunt Luxemburg și România. În Luxemburg, 85,5% dintre imigranți provin din alte state membre, iar în România ponderea acestora este de 56%. La polul opus, cele mai ridicate proporții de imigranți din afara UE au fost înregistrate în Cehia (87%), Italia (86,2%) și Spania (84,5%), ceea ce indică o structură diferită a fluxurilor migratorii față de cele două state atipice. În cifre absolute, 4,2 milioane de persoane au imigrat în UE din țări terțe în 2024, fără a fi incluși solicitanții de azil sau refugiații din Ucraina aflați sub protecție temporară. În paralel, 1,5 milioane de persoane au migrat între statele membre. Raportat la populație, media europeană a fost de 9,2 imigranți din țări terțe la 1.000 de locuitori. Malta a înregistrat cea mai mare rată totală de imigrație, cu 60 de imigranți la 1.000 de locuitori, urmată de Cipru (42) și Luxemburg (38). România ocupă locul 10, cu aproximativ 15 imigranți la 1.000 de locuitori. La celălalt capăt al clasamentului, Slovacia a avut cea mai scăzută rată, de un imigrant la 1.000 de locuitori, urmată de Franța (6) și de Italia, Letonia, Bulgaria și Polonia, fiecare cu câte 8 imigranți la 1.000 de locuitori. Datele confirmă că România rămâne o destinație mai degrabă pentru mobilitatea intra-UE decât pentru imigrația din afara spațiului comunitar, spre deosebire de majoritatea statelor membre. [...]
Cheltuielile unei gospodării din România au urcat cu 11% în trimestrul IV 2025 , potrivit Mediafax , care citează date publicate marți de Institutul Național de Statistică (INS), în comparație cu aceeași perioadă din 2024. În trimestrul IV din 2025, veniturile bănești medii lunare au fost de 8.863 lei pe gospodărie (3.566 lei pe persoană), în scădere cu 0,2% față de trimestrul anterior. Salariile brute și alte drepturi salariale au însumat 6.466 lei pe gospodărie și au reprezentat 68,4% din veniturile totale, în timp ce prestațiile sociale au fost de 1.877 lei pe gospodărie, iar veniturile în natură de 591 lei pe gospodărie. Diferențele între urban și rural rămân semnificative. În mediul urban, venitul total mediu lunar a fost de 10.785 lei pe gospodărie (4.511 lei pe persoană), de 1,4 ori mai mare decât în rural, iar structura veniturilor a fost dominată de salarii: 74,2% din total, cu 14,9 puncte procentuale peste ponderea din mediul rural. În rural, prestațiile sociale au avut o pondere de 21,4%, iar veniturile în natură au ajuns la 10,5%, de trei ori peste nivelul din urban. Pe partea de cheltuieli, INS arată că în trimestrul IV din 2025 cheltuielile bănești medii lunare au fost de 7.594 lei pe gospodărie (3.056 lei pe persoană), cu 0,8% sub nivelul din trimestrul III. În mediul urban, cheltuielile medii lunare au fost de 9.144 lei pe gospodărie, de 1,3 ori mai mari decât în mediul rural; la nivel individual, o persoană din urban a cheltuit în medie 3.825 lei pe lună, de 1,4 ori mai mult decât în rural. Principalele destinații ale cheltuielilor gospodăriilor, conform datelor INS, au fost: consumul (cheltuieli bănești de consum și contravaloarea consumului uman din resurse proprii): 4.834 lei pe gospodărie (59,9%); transferurile către administrația publică și către fondurile publice și private de asigurări sociale (impozite, contribuții, cotizații, taxe): 2.711 lei pe gospodărie (33,6%). „Față de trimestrul IV din 2024, în ultimul trimestru al anului trecut, veniturile totale medii lunare pe o gospodărie au crescut cu 10,3%, iar cele pe o persoană cu 11,1%, iar cheltuielile totale medii lunare pe o gospodărie au crescut cu 11,0%, iar cele pe o persoană au crescut cu 11,7%.” Datele sugerează o presiune mai mare asupra bugetelor, în condițiile în care cheltuielile totale au avansat într-un ritm apropiat de cel al veniturilor totale. În același timp, structura diferită a veniturilor și cheltuielilor între urban și rural indică vulnerabilități distincte: în rural, ponderea consumului din resurse proprii rămâne ridicată (10,9% din cheltuielile totale, de patru ori peste urban), iar în urban taxele și contribuțiile au o greutate mai mare (36,8%, cu 8,1 puncte procentuale peste rural). [...]
Populația României a scăzut la 21,6 milioane și continuă să îmbătrânească , potrivit Antena 3 CNN , care citează datele oficiale ale Institutului Național de Statistică (INS) pentru începutul anului 2026. Tendința descendentă a populației este însoțită de o accelerare a procesului de îmbătrânire demografică, semnalând presiuni tot mai mari asupra societății și economiei. La 1 ianuarie 2026, populația după domiciliu a ajuns la 21,646 milioane de persoane , în scădere cu 0,5% față de aceeași perioadă din 2025. Mediul urban rămâne predominant, cu peste 55% din populație, în timp ce femeile reprezintă 51,2% din total. Cum arată structura populației Datele INS evidențiază diferențe clare între categorii: Urban: 11,948 milioane (-0,9%) Rural: 9,697 milioane (+0,04%) Femei: 11,091 milioane (-0,5%) Bărbați: 10,555 milioane (-0,5%) În paralel, populația tânără este în scădere, iar cea vârstnică în creștere, ceea ce accentuează dezechilibrul demografic. Îmbătrânirea populației, în cifre Procesul de îmbătrânire devine tot mai evident: ponderea tinerilor (0-14 ani) a scăzut cu 0,3% ponderea persoanelor de peste 65 de ani a crescut cu 0,3% indicele de îmbătrânire a urcat la 136,6 vârstnici la 100 de tineri Vârsta medie a populației a ajuns la 43,2 ani, iar vârsta mediană la 44,3 ani, ambele în creștere față de anul anterior. Grupe de vârstă dominante Cea mai numeroasă categorie este cea a persoanelor între 45 și 49 de ani, care reprezintă 8,6% din total. În cazul femeilor, această grupă este la egalitate cu cea de 55-59 de ani. La polul opus, copiii între 0 și 4 ani reprezintă doar 4% din populație, sub nivelul altor grupe tinere. Aceste date confirmă o tendință de durată: România pierde populație și îmbătrânește rapid, ceea ce poate afecta piața muncii, sistemul de pensii și echilibrul social în anii următori. [...]
Rezervele valutare ale României au crescut la peste 67 miliarde euro în martie 2026 , potrivit Băncii Naționale a României , evoluție susținută în principal de intrări consistente de capital, inclusiv din emisiuni de obligațiuni externe ale Ministerului Finanțelor. Creșterea vine după ce, la finalul lunii februarie, nivelul rezervelor era de 65,023 miliarde euro. Datele publicate de BNR arată că, în cursul lunii martie, au fost înregistrate: Intrări totale: 9,424 miliarde euro Ieșiri totale: 7,415 miliarde euro Printre principalele surse ale intrărilor se numără: emisiuni de euroobligațiuni în valoare de 3 miliarde euro obligațiuni în dolari de aproximativ 1,731 miliarde euro modificări ale rezervelor minime obligatorii ale băncilor Pe partea de ieșiri, cele mai importante au fost: plata datoriei publice externe (aproximativ 638 milioane euro ) operațiuni legate de conturile Comisiei Europene și ale sistemului bancar Evoluția rezervelor totale Rezervele internaționale ale României (valute + aur) au ajuns la: 80,278 miliarde euro la 31 martie 2026 față de 79,639 miliarde euro la 28 februarie 2026 Rezerva de aur a rămas constantă la 103,6 tone , însă valoarea acesteia a crescut la 13,246 miliarde euro , pe fondul evoluției prețului aurului pe piețele internaționale. Ce urmează Pentru luna aprilie 2026, statul român are de achitat datorii externe în valoare de aproximativ 365 milioane euro , sumă considerabil mai mică decât intrările recente, ceea ce indică o presiune moderată pe rezerve pe termen scurt. În ansamblu, datele indică o consolidare a poziției externe a României, susținută de finanțarea prin piețele internaționale și de gestionarea fluxurilor valutare de către banca centrală. [...]
