Știri
Știri din categoria Statistici
Uniunea Europeană a încheiat anul 2025 cu un excedent comercial de 12,9 miliarde de euro în luna decembrie, conform Termene.ro. Acest rezultat a fost obținut în contextul unei creșteri a exporturilor extra-UE la 214,8 miliarde de euro, cu 2,2% mai mult față de aceeași lună din anul precedent. Importurile au crescut de asemenea, ajungând la 201,9 miliarde de euro, ceea ce reprezintă o creștere de 3,0% față de decembrie 2024.
Pe parcursul întregului an 2025, Uniunea Europeană a înregistrat un excedent comercial total de 133,5 miliarde de euro, o scădere față de cele 140,6 miliarde de euro din 2024. Exporturile către țările din afara UE au crescut la 2.645 miliarde de euro, iar importurile au atins 2.511,5 miliarde de euro. Comerțul intra-UE a crescut cu 2,6%, ajungând la 4.142,9 miliarde de euro.
În decembrie 2025, exporturile UE către Statele Unite au scăzut cu 12,6%, ceea ce a dus la o reducere a surplusului comercial cu SUA la 9,3 miliarde de euro. În schimb, exporturile către China au crescut cu 11,5%, dar deficitul comercial cu aceasta a ajuns la 26,8 miliarde de euro. Comerțul cu Regatul Unit a generat un surplus de 13,8 miliarde de euro, iar exporturile către Elveția au crescut semnificativ cu 20,3%.
Excedentul comercial al UE a fost influențat de scăderi în sectoare-cheie. Surplusul în sectorul chimicalelor și produselor conexe a scăzut de la 19,7 miliarde de euro la 16,2 miliarde de euro, iar în sectorul mașini și vehicule, de la 18,3 miliarde la 16,3 miliarde de euro. În plus, alte bunuri manufacturate au trecut de la un surplus de 1 miliard de euro la un deficit de 1,9 miliarde de euro. Singurul sector cu o evoluție pozitivă a fost cel energetic, unde deficitul s-a redus de la minus 28,0 miliarde de euro la minus 21,9 miliarde de euro.
„Datele Eurostat arată că, deși Uniunea Europeană rămâne pe excedent comercial, dinamica exporturilor și a importurilor indică o temperare a avantajului comercial față de anul precedent, în special în sectoarele industriale strategice.”
Datele ajustate sezonier indică o creștere de 1,1% a exporturilor și de 0,6% a importurilor comparativ cu noiembrie 2025, atât în UE, cât și în zona euro. În ultimul trimestru al anului, exporturile UE către țările din afara blocului comunitar au scăzut cu 0,8%, iar importurile cu 1,4%, în timp ce comerțul intra-UE a crescut cu 0,6%.
Aceste evoluții subliniază complexitatea relațiilor comerciale ale Uniunii Europene și necesitatea monitorizării atente a sectoarelor industriale strategice pentru a menține un avantaj competitiv.
Recomandate
Costul orar al forței de muncă din România a ajuns la 14 euro în 2025 , menținând țara pe penultimul loc în Uniunea Europeană și consolidând, cel puțin pe termen scurt, avantajul competitiv bazat pe costuri pentru angajatori, potrivit Ziarul Financiar , care citează date Eurostat . România este depășită doar de Bulgaria în clasamentul UE al costului cu forța de muncă. Media Uniunii Europene este de 35 de euro pe oră, ceea ce plasează România semnificativ sub nivelul mediu european. Diferențe mari față de economiile vestice În vârful clasamentului, Luxemburg are cele mai ridicate costuri, cu 57 de euro pentru o oră de muncă, de peste patru ori mai mult decât România. În marile economii vest-europene, nivelurile rămân ridicate: Germania: 45 euro/oră Franța: 44 euro/oră Irlanda: 44 euro/oră Austria: 46 euro/oră România, sub aproape toată Europa Centrală și de Est Poziția României este sub nivelul aproape tuturor economiilor din Europa Centrală și de Est menționate în datele citate, inclusiv: Cehia și Slovacia: 20 euro/oră Polonia și Portugalia: 19 euro/oră Croația, Grecia și Lituania: 18 euro/oră Ungaria: 15 euro/oră În acest context, costul redus al forței de muncă rămâne principalul avantaj competitiv al României, inclusiv în raport cu statele din regiune, în condițiile în care diferențele dintre țări sunt încă foarte mari. [...]
România a fost singurul stat UE care a tăiat finanțarea publică pentru cercetare pe cap de locuitor în ultimul deceniu , coborând de la 20,8 euro în 2015 la 18,8 euro în 2025 (minus 9,6%), potrivit datelor Eurostat prezentate de Economedia . Evoluția plasează România la coada Uniunii la acest indicator și accentuează decalajul față de statele care au crescut consistent alocările. În 2025, guvernele din Uniunea Europeană au alocat aproximativ 130,2 miliarde de euro pentru cercetare și dezvoltare , cu 60,5% mai mult decât în 2015 și cu 2,4% peste nivelul din 2024. La nivelul UE, alocarea medie a fost de 288 euro pe locuitor. România, la minimul UE la alocări pe cap de locuitor Eurostat compară sumele bugetare pentru cercetare și dezvoltare raportate la populație. În 2025, cele mai mari alocări pe cap de locuitor au fost în: Luxemburg: 917,2 euro Danemarca: 627,1 euro Germania: 553,5 euro La polul opus, cele mai scăzute valori au fost în: România: 18,8 euro Ungaria: 57,4 euro Malta: 73,7 euro Toate celelalte state au crescut, Bulgaria a avut cel mai mare avans Comparativ cu 2015, România a fost singura țară din UE cu scădere a alocărilor pe cap de locuitor (de la 20,8 euro la 18,8 euro). În restul Uniunii, creșterile au variat de la 14,7% în Suedia până la 495,5% în Bulgaria, unde alocările au urcat de la 15,5 euro la 92,3 euro pe locuitor în zece ani. Unde s-au dus banii la nivelul UE În 2025, distribuția fondurilor publice pentru cercetare și dezvoltare în UE a fost dominată de: 37,3% pentru dezvoltarea generală a cunoașterii 9,5% pentru producția industrială și tehnologie 6,7% pentru sănătate 5,8% pentru apărare Datele indică faptul că, pe fondul creșterii bugetelor de cercetare în aproape toată Uniunea, România nu doar că rămâne la un nivel foarte redus al alocărilor pe cap de locuitor, dar este și singura care a mers în sens invers față de tendința europeană din ultimul deceniu. [...]
Scăderea salariului mediu net în august prelungește erodarea puterii de cumpărare , într-un context în care INS indică deja 14 luni consecutive de diminuare a salariului real, potrivit datelor citate de Agerpres . În august 2026, câștigul salarial mediu net a coborât la 5.688 de lei, cu 132 de lei mai puțin decât în iulie, ceea ce înseamnă o scădere de 2,3% de la o lună la alta. Câștigul salarial mediu brut a fost de 9.497 de lei, în minus cu 212 lei față de luna precedentă (-2,2%). De ce contează: salariul real rămâne pe trend descendent INS notează că august este a 14-a lună consecutivă de scădere a salariului real (salariul ajustat cu evoluția prețurilor, adică un indicator al puterii de cumpărare). Instituția arată că în iulie 2025 față de iulie 2024 indicele era 97,6%, iar „de atunci lunar a fost în scădere”. Pe termen scurt, indicele câștigului salarial real a fost de 97,5% în august față de iulie 2026, iar de la un an la altul (august 2026 față de august 2025) a fost 99,5%, conform datelor INS. Explicațiile INS pentru scăderea din august INS pune scăderea lunară a câștigului mediu net, în majoritatea activităților din sectorul economic, pe seama unor factori sezonieri și operaționali, între care: acordarea în lunile precedente a unor prime ocazionale, drepturi în natură și ajutoare bănești, inclusiv sume din profit și bilete de valoare; nerealizări de producție și încasări mai mici, în funcție de contracte/proiecte; concedii de odihnă, perioadă în care nu se acordă tichete de masă și alte drepturi salariale. Diferențe mari între domenii: IT și petrol, la vârf; servicii și pescuit, la coadă Cele mai mari valori ale câștigului salarial mediu net au fost raportate în: programare și consultanță în tehnologia informației: 13.010 lei; extracția petrolului brut și a gazelor naturale: 11.760 de lei. La polul opus, cele mai mici salarii medii nete au fost în: alte activități de servicii: 2.985 de lei; pescuit și acvacultură: 2.998 de lei. Unde au fost cele mai mari variații lunare Cele mai semnificative scăderi ale câștigului salarial mediu net, la nivel de diviziuni CAEN , au fost consemnate în: fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor și semiremorcilor: -18,3%; activități de arhitectură și inginerie, testări și analiză tehnică, fabricarea altor mijloace de transport, activități juridice și de contabilitate, precum și extracția petrolului brut și a gazelor naturale: între -10,5% și -14%. Pe de altă parte, cele mai semnificative creșteri au fost în: jocuri de noroc și pariuri: +8%; producție cinematografică, video și programe de televiziune, înregistrări audio și editare muzicală, difuzare și transmitere de programe, agenții de știri și alte activități de distribuție de conținut, activități sportive, recreative și distractive, fabricarea produselor din tutun: între +3% și +6,5%. Sectorul bugetar: scăderi ușoare În sectorul bugetar, în august 2026 față de iulie 2026, câștigul salarial mediu net a scăzut ușor în: sănătate și asistență socială: -1,1%; învățământ: -1%; administrația publică: -0,6%. Raportat la august 2025, câștigul salarial mediu net a fost mai mare cu 5,6% în august 2026, însă INS indică, prin indicele câștigului salarial real, că puterea de cumpărare nu a crescut în același ritm. [...]
Ritmul creșterilor salariale încetinește, dar se stabilizează în teritoriu , cu mai puține județe care intră pe scădere și cu tot mai multe care trec pragul de 1.000 de euro net (aprox. 5.341 lei) pe lună, potrivit unei analize din Ziarul Financiar , bazată pe datele Institutului Național de Statistică . La jumătatea lui 2026, semnalul principal este că „frânarea” salariilor începe să se atenueze: în iunie 2026, nouă județe au avut salariul mediu net mai mic decât în iunie 2025, în scădere de la 12 județe aflate pe minus în aprilie, conform calculelor ZF. Mai puține județe pe minus, mai multe peste pragul de 1.000 de euro net În iunie 2026, 11 județe au ajuns la un salariu mediu net de 1.000 de euro sau mai mult. În același timp, cele mai mari salarii rămân concentrate în centrele economice mari: București, Cluj, Timiș și Sibiu. Pe dinamica anuală, Sibiul rămâne județul cu cea mai puternică creștere: +11,5% în iunie 2026 față de iunie 2025, singurul avans „cu două cifre” la nivel județean. În aprilie, tot Sibiul era lider, dar cu o creștere mai mică, de 10,2%. Context național: salariul mediu net, +3,5% în iunie La nivel național, salariul mediu net a ajuns în iunie 2026 la 5.734 de lei, în creștere cu 3,5% față de iunie 2025. Raluca Pârvu, business manager în cadrul companiei de resurse umane BPI România , pune evoluțiile din 2026 în legătură cu incertitudinile legate de inflație și cu efectul creșterii salariului minim. „Unii au mărit chiar în două tranşe salariile ca să se ajusteze mai bine cu inflaţia. Nu aşteptăm creşteri suplimentare, odată ce şi creşterea salariului minim va fi fost absorbită.“ În acest context, angajatorii ar fi folosit ca reper procentul de 6,7% al majorării salariului minim, aplicată de la 1 iulie, mai notează analiza. [...]
Veniturile medii ale gospodăriilor au urcat în T2 2026, dar cheltuielile continuă să crească ușor mai repede , ceea ce indică o presiune persistentă asupra bugetelor, în pofida unei reveniri susținute de salariile din mediul privat, potrivit Biziday , pe baza datelor Institutului Național de Statistică (INSSE). INS a calculat pentru trimestrul al doilea din 2026 un venit mediu lunar pe gospodărie de 10.204 lei . Față de trimestrul I 2026, creșterea este de 8% , iar comparativ cu aceeași perioadă din 2025, veniturile sunt mai mari cu 7,4% . Publicația notează că dinamica sugerează o revenire a veniturilor, „în special din salarii”, după scăderile din toamnă și iarnă. Cheltuielile rămân la un nivel ridicat în raport cu veniturile Cheltuielile totale medii lunare ale unei gospodării au fost de 8.650 lei în T2 2026, adică 84,8% din venituri . Comparativ cu trimestrul I 2026, cheltuielile au crescut cu 635 lei pe gospodărie (echivalentul a +8,2% ), iar față de T2 2025 sunt mai mari cu 7,6% . Biziday subliniază că variațiile trimestriale pot fi influențate de sezonalitate (Paște, concedii), în timp ce comparațiile anuale sunt mai relevante statistic. Inflația și taxele împing gospodăriile spre ajustarea consumului În contextul unei inflații „foarte mari, de peste 10% ” în a doua parte a anului 2026, publicația arată că impactul se vede în cheltuielile nominale, dar „numai parțial”, ceea ce ar indica o redimensionare a consumului , inclusiv la nivelul cheltuielilor de întreținere. În același timp, gospodăriile ar fi nevoite să aloce un procent mai mare pentru taxe și impozite . Pe partea de venituri, în condițiile tăierilor salariale din sectorul bugetar, evoluția din T2 ar sugera o creștere a salariilor în mediul privat , menționată ca fiind reflectată și în statistica INSSE. [...]
Creșterea șomajului la 3,26% în august indică o presiune persistentă pe piața muncii , în condițiile în care numărul total al șomerilor a urcat la 260.919 de persoane, potrivit Economedia , care citează date ale Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM) . Rata șomajului înregistrat la nivel național a crescut cu 0,01 puncte procentuale față de luna precedentă, până la 3,26%. Din totalul șomerilor, 61.718 au fost șomeri indemnizați și 199.201 neindemnizați. Pe componente, dinamica este mixtă: numărul șomerilor indemnizați a crescut cu 3.960 de persoane față de luna anterioară, în timp ce șomerii neindemnizați au scăzut cu 2.930 de persoane, conform ANOFM. Unde se concentrează șomajul: ruralul domină Distribuția pe medii de rezidență arată o concentrare puternică în mediul rural: 188.421 de șomeri provin din rural, față de 72.498 din urban. Structura pe gen și vârstă La 31 august 2026, ANOFM raportează 127.510 șomeri femei și 133.409 șomeri bărbați. Pe grupe de vârstă, cei mai mulți șomeri aveau peste 55 de ani (65.981), urmați de categoria 40–49 de ani (61.052). La polul opus se află persoanele între 25 și 29 de ani (14.675). Educația, factor major în profilul șomajului ANOFM indică o pondere ridicată a șomerilor cu nivel educațional scăzut: șomerii fără studii și cei cu educație primară reprezintă 28,48% din total, iar cei cu educație gimnazială 33,17%. Șomerii cu studii universitare au o pondere de 5,09%. „Referitor la structura şomajului după nivelul de educaţie, şomerii fără studii şi cei cu nivel de educaţie primar au o pondere însemnată în totalul şomerilor înregistraţi în evidenţele ANOFM (28,48%). Şomerii cu nivel de educaţie gimnazial reprezintă 33,17% din totalul şomerilor înregistraţi, iar cei cu studii universitare 5,09%.” În lipsa altor detalii în comunicatul citat, datele descriu mai ales compoziția șomajului înregistrat, cu o concentrare în rural și în rândul persoanelor mai în vârstă și cu educație redusă—categorii care, de regulă, se reintegrează mai greu pe piața muncii. [...]
