Știri
Știri din categoria Statistici
Uniunea Europeană a încheiat anul 2025 cu un excedent comercial de 12,9 miliarde de euro în luna decembrie, conform Termene.ro. Acest rezultat a fost obținut în contextul unei creșteri a exporturilor extra-UE la 214,8 miliarde de euro, cu 2,2% mai mult față de aceeași lună din anul precedent. Importurile au crescut de asemenea, ajungând la 201,9 miliarde de euro, ceea ce reprezintă o creștere de 3,0% față de decembrie 2024.
Pe parcursul întregului an 2025, Uniunea Europeană a înregistrat un excedent comercial total de 133,5 miliarde de euro, o scădere față de cele 140,6 miliarde de euro din 2024. Exporturile către țările din afara UE au crescut la 2.645 miliarde de euro, iar importurile au atins 2.511,5 miliarde de euro. Comerțul intra-UE a crescut cu 2,6%, ajungând la 4.142,9 miliarde de euro.
În decembrie 2025, exporturile UE către Statele Unite au scăzut cu 12,6%, ceea ce a dus la o reducere a surplusului comercial cu SUA la 9,3 miliarde de euro. În schimb, exporturile către China au crescut cu 11,5%, dar deficitul comercial cu aceasta a ajuns la 26,8 miliarde de euro. Comerțul cu Regatul Unit a generat un surplus de 13,8 miliarde de euro, iar exporturile către Elveția au crescut semnificativ cu 20,3%.
Excedentul comercial al UE a fost influențat de scăderi în sectoare-cheie. Surplusul în sectorul chimicalelor și produselor conexe a scăzut de la 19,7 miliarde de euro la 16,2 miliarde de euro, iar în sectorul mașini și vehicule, de la 18,3 miliarde la 16,3 miliarde de euro. În plus, alte bunuri manufacturate au trecut de la un surplus de 1 miliard de euro la un deficit de 1,9 miliarde de euro. Singurul sector cu o evoluție pozitivă a fost cel energetic, unde deficitul s-a redus de la minus 28,0 miliarde de euro la minus 21,9 miliarde de euro.
„Datele Eurostat arată că, deși Uniunea Europeană rămâne pe excedent comercial, dinamica exporturilor și a importurilor indică o temperare a avantajului comercial față de anul precedent, în special în sectoarele industriale strategice.”
Datele ajustate sezonier indică o creștere de 1,1% a exporturilor și de 0,6% a importurilor comparativ cu noiembrie 2025, atât în UE, cât și în zona euro. În ultimul trimestru al anului, exporturile UE către țările din afara blocului comunitar au scăzut cu 0,8%, iar importurile cu 1,4%, în timp ce comerțul intra-UE a crescut cu 0,6%.
Aceste evoluții subliniază complexitatea relațiilor comerciale ale Uniunii Europene și necesitatea monitorizării atente a sectoarelor industriale strategice pentru a menține un avantaj competitiv.
Recomandate
Costul orar al forței de muncă din România a ajuns la 14 euro în 2025 , menținând țara pe penultimul loc în Uniunea Europeană și consolidând, cel puțin pe termen scurt, avantajul competitiv bazat pe costuri pentru angajatori, potrivit Ziarul Financiar , care citează date Eurostat . România este depășită doar de Bulgaria în clasamentul UE al costului cu forța de muncă. Media Uniunii Europene este de 35 de euro pe oră, ceea ce plasează România semnificativ sub nivelul mediu european. Diferențe mari față de economiile vestice În vârful clasamentului, Luxemburg are cele mai ridicate costuri, cu 57 de euro pentru o oră de muncă, de peste patru ori mai mult decât România. În marile economii vest-europene, nivelurile rămân ridicate: Germania: 45 euro/oră Franța: 44 euro/oră Irlanda: 44 euro/oră Austria: 46 euro/oră România, sub aproape toată Europa Centrală și de Est Poziția României este sub nivelul aproape tuturor economiilor din Europa Centrală și de Est menționate în datele citate, inclusiv: Cehia și Slovacia: 20 euro/oră Polonia și Portugalia: 19 euro/oră Croația, Grecia și Lituania: 18 euro/oră Ungaria: 15 euro/oră În acest context, costul redus al forței de muncă rămâne principalul avantaj competitiv al României, inclusiv în raport cu statele din regiune, în condițiile în care diferențele dintre țări sunt încă foarte mari. [...]
România a fost singurul stat UE care a tăiat finanțarea publică pentru cercetare pe cap de locuitor în ultimul deceniu , coborând de la 20,8 euro în 2015 la 18,8 euro în 2025 (minus 9,6%), potrivit datelor Eurostat prezentate de Economedia . Evoluția plasează România la coada Uniunii la acest indicator și accentuează decalajul față de statele care au crescut consistent alocările. În 2025, guvernele din Uniunea Europeană au alocat aproximativ 130,2 miliarde de euro pentru cercetare și dezvoltare , cu 60,5% mai mult decât în 2015 și cu 2,4% peste nivelul din 2024. La nivelul UE, alocarea medie a fost de 288 euro pe locuitor. România, la minimul UE la alocări pe cap de locuitor Eurostat compară sumele bugetare pentru cercetare și dezvoltare raportate la populație. În 2025, cele mai mari alocări pe cap de locuitor au fost în: Luxemburg: 917,2 euro Danemarca: 627,1 euro Germania: 553,5 euro La polul opus, cele mai scăzute valori au fost în: România: 18,8 euro Ungaria: 57,4 euro Malta: 73,7 euro Toate celelalte state au crescut, Bulgaria a avut cel mai mare avans Comparativ cu 2015, România a fost singura țară din UE cu scădere a alocărilor pe cap de locuitor (de la 20,8 euro la 18,8 euro). În restul Uniunii, creșterile au variat de la 14,7% în Suedia până la 495,5% în Bulgaria, unde alocările au urcat de la 15,5 euro la 92,3 euro pe locuitor în zece ani. Unde s-au dus banii la nivelul UE În 2025, distribuția fondurilor publice pentru cercetare și dezvoltare în UE a fost dominată de: 37,3% pentru dezvoltarea generală a cunoașterii 9,5% pentru producția industrială și tehnologie 6,7% pentru sănătate 5,8% pentru apărare Datele indică faptul că, pe fondul creșterii bugetelor de cercetare în aproape toată Uniunea, România nu doar că rămâne la un nivel foarte redus al alocărilor pe cap de locuitor, dar este și singura care a mers în sens invers față de tendința europeană din ultimul deceniu. [...]
Valul de insolvențe din Germania se adâncește, iar presiunea se vede deja în sectoare-cheie , cu transportul și depozitarea, hotelăria și construcțiile în topul domeniilor afectate, potrivit datelor preliminare citate de Economica . În iunie, tribunalele locale au înregistrat 2.266 de solicitări de insolvență ale companiilor, în creștere cu 15,8% față de aceeași lună din 2025. Destatis (Oficiul federal de statistică) notează că „ușoara redresare din mai nu a continuat”, semnalând că deteriorarea nu este un episod izolat, ci o tendință care persistă în prima parte a anului. Unde se concentrează riscul: sectoarele cu cele mai multe insolvențe În perioada ianuarie–iunie 2026, Germania a avut 36,2 insolvențe la 10.000 de companii. Cele mai afectate domenii au fost: transport și depozitare: 71,6 cazuri la 10.000 de companii; industria hotelieră: 59,6; construcții: 53,4. În paralel, insolvențele consumatorilor au crescut cu 5,1%, la 6.839 de cazuri, ceea ce indică o presiune mai largă asupra economiei, dincolo de mediul corporativ. Impact financiar: creanțe mai mici, dar volum ridicat de cazuri Creanțele creditorilor înregistrate în instanțele locale în primul semestru din 2026 au totalizat aproximativ 18,5 miliarde de euro (aprox. 92,5 miliarde lei), în scădere de la 28,2 miliarde de euro (aprox. 141 miliarde lei) în primul semestru din 2025. Datele sugerează că, deși numărul cazurilor urcă, mărimea medie a expunerilor raportate poate fi mai redusă decât anul trecut (fără ca sursa să detalieze distribuția pe companii). Ce urmează: tendința ar putea continua până în 2027 Pe fondul unei scăderi prelungite a activității economice, agenția de credit Creditreform nu se așteaptă la o schimbare semnificativă a tendinței până în 2027. Analiștii avertizează că numărul insolvențelor ar putea crește și mai mult în 2026 față de 2025, pe măsură ce mai multe sectoare se confruntă cu „provocări majore”, fiind menționate explicit industria auto și cea medicală. [...]
Salariile din sănătate au stagnat practic într-un an , iar sectorul a rămas sub media economiei, potrivit datelor prezentate de Ziarul Financiar , pe baza statisticilor Institutului Național de Statistică (INS) . În iunie 2026, salariul mediu net din sănătate și asistență socială a fost de 5.402 lei (aprox. 1.031 euro), cu doar 9 lei peste nivelul din iunie 2025. În termeni anuali, creșterea este de numai 0,2%, mult sub ritmul de creștere al salariului mediu net din economie, arată datele INS citate în articol. În iunie 2025, salariul mediu net din sector era de 5.393 lei (aprox. 1.069 euro), diferența în euro fiind influențată de cursul de schimb. La nivelul întregii economii, salariul mediu net a ajuns în iunie 2026 la 5.734 lei (aprox. 1.094 euro), de la 5.539 lei (circa 1.098 euro) în iunie 2025. Astfel, salariul din sănătate și asistență socială este cu 332 de lei sub media economiei. Efect operațional: numărul de salariați a rămas neschimbat Dincolo de dinamica salarială, sectorul nu a adăugat personal: în iunie 2026, sănătatea și asistența socială aveau 456.600 de salariați , „exact același nivel ca în iunie 2025”, conform datelor INS preluate de publicație. Datele indică, astfel, o combinație de stagnare a câștigurilor și lipsă de creștere a forței de muncă într-un domeniu esențial, în timp ce media economiei rămâne peste nivelul din sănătate. [...]
Scăderea consumului gospodăriilor a tras în jos PIB-ul , în ciuda unui avans puternic al investițiilor, potrivit datelor provizorii ale INS prezentate de Adevărul . Economia României a scăzut cu 0,7% în primul semestru din 2026 față de aceeași perioadă din 2025 (serie brută), pe fondul unei contracții de 2,5% a consumului populației, componentă care reprezintă 61,2% din PIB. În trimestrul al doilea din 2026, PIB-ul a fost cu 0,4% sub nivelul din trimestrul II 2025 în termeni reali (serie brută). Pe seria ajustată sezonier și în funcție de numărul de zile lucrătoare, scăderea anuală a fost de 2%, iar față de trimestrul I 2026 PIB-ul ajustat sezonier a rămas nemodificat. Consumul, principalul factor negativ: minus 1,5 puncte procentuale la PIB Cheltuiala pentru consumul final al gospodăriilor populației a scăzut cu 2,5% în primul semestru (în termeni reali), având o contribuție negativă de 1,5 puncte procentuale la modificarea PIB. În trimestrul al doilea, consumul gospodăriilor a coborât cu 1,9% față de aceeași perioadă din 2025. În valori nominale, cheltuielile de consum ale gospodăriilor au ajuns la 290,1 miliarde de lei, însă creșterea nominală a venit în condițiile unei scăderi reale a volumului consumului (indice de preț 110,7% și indice de volum 96,9%). Investițiile au compensat parțial: plus 2,4 puncte procentuale Formarea brută de capital fix (indicator folosit pentru a aproxima investițiile) a crescut cu 10,9% în primul semestru, având cea mai importantă contribuție pozitivă la PIB: 2,4 puncte procentuale. În trimestrul al doilea, avansul a fost și mai ridicat, de 16,5% față de trimestrul II 2025. Formarea brută de capital (care include și variația stocurilor) a crescut cu 0,9% în primul semestru și cu 8,5% în trimestrul al doilea. Pe sectoare: construcțiile au urcat, industria și comerțul au coborât Pe partea de resurse, construcțiile au avut o contribuție pozitivă, cu un volum al activității în creștere cu 12,3% în primul semestru și o contribuție de 0,7 puncte procentuale (pondere de 6,2% în formarea PIB). În trimestrul al doilea, construcțiile au fost cu 15,3% peste nivelul din perioada similară din 2025. În schimb, industria a scăzut cu 2,9% în primul semestru (contribuție negativă de 0,5 puncte procentuale, la o pondere de 16% în PIB), iar comerțul, transportul, hotelurile și restaurantele au coborât cu 3,9%, sectorul având cea mai mare contribuție negativă dintre activitățile economice: -0,9 puncte procentuale (pondere 21,6%). Comerțul exterior și statul: exporturi în creștere, dar importuri mai rapide În primul semestru, exporturile de bunuri și servicii au crescut cu 1,3%, iar importurile cu 1,6%, ceea ce a dus la o contribuție negativă a exportului net la PIB, de 0,1 puncte procentuale. În termeni nominali, exporturile au însumat 349,4 miliarde de lei, iar importurile 399,4 miliarde de lei. Pe partea de cerere publică, consumul final individual al administrațiilor publice a crescut cu 1,7% (contribuție pozitivă de 0,1 puncte procentuale), iar consumul final colectiv efectiv al administrațiilor publice a urcat cu 6% (contribuție de 0,6 puncte procentuale). De ce contează Datele indică o economie în care motorul tradițional – consumul populației – rămâne în recul și apasă direct asupra creșterii, în timp ce investițiile au rol de amortizor, fără să poată compensa integral scăderile din consum și din sectoare mari precum industria și comerțul. În acest context, diferențele dintre seria brută și cea ajustată sezonier (inclusiv scăderea anuală de 2% în trimestrul II pe seria ajustată) sugerează o dinamică mai slabă a activității decât arată strict comparația „brută” an la an. [...]
România rămâne „țară de imigrare”, dar populația rezidentă continuă să scadă , pe fondul unui spor natural puternic negativ, arată datele Institutului Național de Statistică , citate de G4Media . La 1 ianuarie 2026, populația rezidentă a României era de 19,041 milioane de persoane, cu 1.829 mai puține decât la 1 ianuarie 2025. Scăderea vine „în principal” din sporul natural negativ (diferența dintre născuți-vii și decedați), de 104.100 persoane în 2025, în timp ce migrația internațională a avut un sold pozitiv de 102.200 persoane. Cu alte cuvinte, imigrația a crescut, dar nu a reușit să acopere declinul demografic generat de natalitate și mortalitate. Migrația: plus pe total, cu bărbații majoritari la intrări și ieșiri INS indică faptul că, în 2025, numărul imigranților l-a depășit pe cel al emigranților cu 102.200 persoane, ceea ce menține România în categoria țărilor de imigrare. Totuși, acest plus nu a compensat pierderea din sporul natural. În același an, bărbații au fost majoritari atât în rândul emigranților (57,9%), cât și în rândul imigranților (58,6%). Îmbătrânirea demografică se accentuează Datele INS arată o continuare a îmbătrânirii populației: ponderea populației de 65 de ani și peste a urcat de la 20,3% (2025) la 20,5% (1 ianuarie 2026); ponderea populației de 0–14 ani a scăzut de la 15,4% (1 ianuarie 2025) la 15,1% (1 ianuarie 2026); indicele de îmbătrânire demografică a crescut de la 131,3 la 135,9 persoane vârstnice la 100 de persoane tinere. Raportul de dependență demografică (numărul de persoane tinere și vârstnice raportat la 100 de persoane adulte) a scăzut ușor, de la 55,6 la 55,2. Structura populației: urban în creștere ușoară, femeile în scădere marginală La 1 ianuarie 2026, populația rezidentă din mediul urban era de 9,792 milioane de persoane, în creștere cu 0,2% față de 1 ianuarie 2025. Populația feminină era de 9,744 milioane, în scădere cu 0,1% față de aceeași dată a anului precedent. INS precizează că populația rezidentă include persoanele (cu cetățenie română, străină sau fără cetățenie) cu reședința obișnuită în România de cel puțin 12 luni, iar în contextul conflictului din Ucraina sunt incluși și cetățenii ucraineni cu protecție temporară. Datele pentru 1 ianuarie 2026 sunt provizorii și urmează să fie revizuite în decembrie 2026. [...]
