Știri din categoria Politică monetară

Acasă/Știri/Politică monetară/Trecerea Bulgariei la euro avansează...

Trecerea Bulgariei la euro avansează conform așteptărilor - 85% din leva retrasă, peste 7 miliarde euro inundă piața

Schimb de bancnote între leva și euro pe fundalul steagului european.

Trecerea Bulgariei la euro a adăugat 0,3–0,4 puncte procentuale la inflația din ianuarie, potrivit Novinite.com, care citează declarațiile guvernatorului Băncii Naționale a Bulgariei, Dimitar Radev, făcute la un forum economic organizat la Sofia de revista The Economist.

Radev a spus că introducerea monedei euro în Bulgaria „se desfășoară conform așteptărilor”. El a precizat că 85% din bancnotele și monedele în leva au fost deja retrase din circulație și înlocuite cu peste 7 miliarde de euro.

Pe baza unor date preliminare ale Institutului Național de Statistică și ale Eurostat, guvernatorul a indicat că inflația anuală a Bulgariei a ajuns în ianuarie la aproximativ 2,3%, un nivel pe care l-a descris ca fiind, în linii mari, în acord cu tendințele din zona euro.

În ceea ce privește impactul asupra prețurilor, Radev a susținut că efectul tranziției la euro a fost limitat și temporar, majorând inflația lunară din ianuarie cu circa 0,3–0,4 puncte procentuale. El a adăugat că adoptarea euro nu este un scop în sine, ci un cadru care face mai vizibile și mai ușor de evaluat calitatea instituțiilor și sustenabilitatea politicilor economice.

Tag-uri:dimitar radevinstitutul national de statisticatranzitie monetara sofiaeurobanca nationala a bulgarieiinflatie bulgariaimpact preturi
Szilárd-Ervin SzőgyényiAutorSzilárd-Ervin Szőgyényi
Sursănovinite.com
Urmărește-ne pe Google News

Recomandate

Articole pe același subiect

Monedă euro pe fundal întunecat, simbolizând tranziția economică.
Politică monetară09 feb. 2026

Bulgaria a încheiat prima lună cu dublă circulație leva-euro - 75% din leva a fost retrasă din economie

Bulgaria a încheiat prima lună cu dublă circulație leva-euro, retrăgând 75% din leva din economie , potrivit Economedia . La finalul lunii ianuarie 2026, economia bulgară a intrat în februarie cu peste 6,1 miliarde de euro în circulație, iar suma este așteptată să crească la 9-10 miliarde de euro până la sfârșitul primei luni de plăți exclusiv în euro. Leva rămasă în circulație va continua să se reducă, dar nu va dispărea complet. Se estimează că aproximativ 2-3 miliarde de leva vor rămâne neschimbate pentru o perioadă mai lungă, incluzând o cantitate semnificativă de monede. Experiența Croației, unde bancnote și monede în valoare de miliarde de kuna au rămas în circulație ani de zile după adoptarea euro, sugerează că un fenomen similar ar putea avea loc și în Bulgaria. În ceea ce privește evoluția prețurilor, Institutul Național de Statistică din Bulgaria a raportat o inflație lunară de 0,7% în ianuarie 2026. Aceasta este mai mică decât inflația de 2% din ianuarie 2025, care a fost influențată de majorările TVA și de prețurile stabilite administrativ. Inflația anuală a încetinit la 3,6%, comparativ cu peste 5% la sfârșitul anului 2025. „Problema mai mare este presiunea asupra prețurilor, care vine prin extinderea bugetului, creșterea serioasă a salariilor și recorduri în ceea ce privește creditarea. Acestea sunt procesele pe care trebuie să le monitorizăm cu o atenție sporită.” Politica fiscală a Bulgariei este sub presiune, în ciuda menținerii deficitului bugetar în jurul a 3%. Există însă probleme cu veniturile din TVA, care nu au fost colectate conform așteptărilor. Proiectele de buget pentru 2026 includ prognoze optimiste privind veniturile din TVA, dar este necesară implementarea unor măsuri structurale pentru controlul deficitului. Parlamentul bulgar va trebui să abordeze problemele bugetare, având în vedere că actualul buget prelungit oferă un cadru temporar de stabilitate. Alegerile programate pentru aprilie 2026 ar putea influența deciziile privind bugetul, iar un nou vot ar putea fi necesar până la sfârșitul lunii martie. Este esențial ca acest proces să fie simplificat, fără a introduce cheltuieli suplimentare care ar putea împovăra contribuabilii pe termen lung. [...]

Monede euro pe fundalul steagului Uniunii Europene, simbolizând integrarea economică.
Politică monetară13 feb. 2026

Nicușor Dan spune că România poate îndeplini criteriile euro în 3-4 ani - Miza intrării în zona euro

România ar putea îndeplini condițiile pentru euro în 3-4 ani , potrivit Digi24 , care relatează declarațiile președintelui Nicușor Dan făcute joi seară. Șeful statului a spus că trecerea la moneda unică ar fi „benefică” și a indicat un orizont de timp în care România ar putea ajunge să bifeze criteriile necesare. În argumentația sa, Nicușor Dan a legat adoptarea euro de integrarea mai profundă a economiei românești în piața europeană, susținând că, pe măsură ce firmele operează într-un spațiu economic mai larg, productivitatea poate crește, iar efectul s-ar vedea în locuri de muncă mai bine plătite. În același timp, el a subliniat că aderarea depinde de îndeplinirea unor condiții cunoscute, în special cele privind deficitul bugetar și datoria publică, încadrate în indicatorii ceruți pentru intrarea în zona euro. Tema este însă strâns legată de consolidarea fiscală. Digi24 amintește că premierul Ilie Bolojan declara la finalul lunii ianuarie că România nu îndeplinește deocamdată condițiile, invocând deficitele mari din ultimii ani și pragul de 3% din PIB. Potrivit acestuia, ținta de deficit pentru 2026 este de aproximativ 6,2–6,3%, iar angajamentul asumat este reducerea deficitului spre 3% până în 2030, ceea ce împinge discuția despre euro într-un calendar mai lung decât cel avansat de președinte. Contextul regional pune presiune suplimentară pe dezbatere: de la 1 ianuarie 2026, Bulgaria a devenit al 21-lea stat membru al zonei euro, în timp ce România a rămas în afara monedei unice pe fondul deficitului bugetar ridicat, al dezechilibrelor fiscale și al lipsei unui consens politic privind adoptarea euro, mai notează Digi24. În plan intern, premierul a sugerat că subiectul ar putea deveni „temă de bază” la alegerile parlamentare din 2028, când partidele ar putea încerca un acord politic similar celor din perioadele aderării la UE și NATO . Pe partea de acceptare publică, Digi24 indică un nivel de sprijin de aproximativ 59% pentru adoptarea euro, potrivit sondajului Eurobarometru al Comisiei Europene. Totuși, rămâne obstacolul major al stabilizării finanțelor publice: analiști citați de Reuters apreciază că va dura câțiva ani până când România își va consolida bugetul suficient pentru o perspectivă realistă de aderare, iar în contextul inflației ridicate, al măsurilor de austeritate și al dinamicii politice înainte de 2028, tema a pierdut din vizibilitate în dezbaterea publică. [...]

Clădirea Băncii Naționale a României, simbol al stabilității financiare.
Politică monetară10 feb. 2026

BNR păstrează dobânda-cheie la 6,50%, iar ratele ROBOR rămân constante – piețele dau semne de stabilizare în februarie

Potrivit BNR , ratele dobânzilor ROBID și ROBOR s-au menținut aproape neschimbate în data de 10 februarie 2026 , semnalând o perioadă de echilibru pe piața monetară interbancară. ROBOR la 3 luni a rămas la 5,84%, iar ROBID la aceeași maturitate la 5,55%. Nivelurile sunt identice cu cele din ziua anterioară, iar variațiile pe celelalte scadențe sunt neglijabile. Pentru o imagine completă a ratelor curente, iată valorile anunțate de BNR la ora 11: Scadență ROBID (%) ROBOR (%) Overnight (O/N) 5,35 5,64 Tomorrow/Next (T/N) 5,35 5,64 1 săptămână 5,36 5,65 1 lună 5,39 5,68 3 luni 5,55 5,84 6 luni 5,57 5,90 12 luni 5,74 6,08 În paralel, indicele IRCC, utilizat pentru creditele acordate populației, a fost stabilit la 5,68% pentru trimestrul III din 2025 , fără modificări față de nivelul anterior. BNR nu a adus schimbări nici în ceea ce privește politica monetară. Dobânda-cheie rămâne la 6,50% , neschimbată din 8 august 2024, în timp ce facilitatea de creditare este la 7,50% și facilitatea de depozit la 5,50%. Ultima ședință de politică monetară a avut loc pe 19 ianuarie 2026, fără ajustări suplimentare. Tip dobândă Nivel actual (%) În vigoare din Dobânda de politică monetară 6,50 8 aug. 2024 Facilitate de creditare 7,50 8 aug. 2024 Facilitate de depozit 5,50 8 aug. 2024 Pe piața monetară interbancară, în 9 februarie 2026 s-a înregistrat un volum mediu zilnic de 2.298,6 milioane lei , la o rată medie de 5,68% . Tranzacțiile au totalizat 416,1 milioane lei, cu o dobândă medie ușor mai redusă, de 5,52%. Comparativ, în ianuarie volumul mediu a fost mai ridicat, de 2.477,6 milioane lei, iar rata medie de 5,71%. Perioadă Volum mediu (mil. lei) Dobândă medie (%) 9 feb. 2026 2.298,6 5,68 Tranzacții 416,1 5,52 ian. 2026 2.477,6 5,71 Tranzacții 505,3 5,58 Pe piața valutară, activitatea s-a menținut ridicată. În ianuarie 2026, cumpărările de la clienți au însumat 3.160,3 milioane euro, iar vânzările 3.188 milioane euro. Operațiunile interbancare s-au situat la 238,4 milioane euro, pentru un total mediu zilnic de 3.436,1 milioane euro, în creștere față de decembrie. Ministerul Finanțelor a organizat pe 11 februarie 2026 două licitații de titluri de stat, reușind să atragă 1.920,8 milioane lei . Obligațiunile, cu scadențe în 2029 și 2035, au fost emise cu o rată a cuponului de 6,75% , iar randamentele medii au fost de 6,11% , respectiv 6,40% . Scadență Valoare adjudecată (mil. lei) Randament mediu (%) Rată cupon (%) 29 oct. 2029 1.030,0 6,11 6,75 25 apr. 2035 890,8 6,40 6,75 La ultima licitație de preschimbare, din 30 ianuarie, au fost tranzacționate obligațiuni cu scadență în iulie 2030 în valoare de 300 milioane lei, la un randament mediu de 6,22% și un preț de adjudecare de 102,36. Alte serii, cu maturitate în 2026, nu au avut date publicate privind randamentul. Activitatea pe piața secundară interbancară s-a intensificat. În data de 9 februarie, s-au înregistrat 319 tranzacții în lei , cu un volum total de 7.820,6 milioane lei. Pentru comparație, în luna ianuarie volumul mediu zilnic a fost de 6.690,7 milioane lei, rezultat al unui număr mai redus de tranzacții – 231. Aceste date indică o menținere a lichidității în sistemul bancar , un interes ridicat pentru instrumentele de stat și o orientare continuă spre stabilitate în politica monetară. [...]

Clădirea Băncii Naționale a României, simbol al stabilității financiare.
Politică monetară09 feb. 2026

BNR menține dobânda-cheie, piețele rămân stabile – randamentele titlurilor de stat rămân atractive în februarie 2026

Ratele dobânzilor interbancare ROBOR și ROBID se mențin la niveluri ridicate, dar stabile , semnalând o piață monetară echilibrată la început de februarie 2026, potrivit BNR . ROBOR la 3 luni, indice de referință pentru creditele în lei, rămâne la 5,85%, iar cel la 6 luni la 5,92%. Pe partea de depozite atrase, ROBID variază de la 5,35% (overnight) la 5,74% (12 luni). De asemenea, IRCC aferent trimestrului III din 2025 este stabilit la 5,68%, în linie cu nivelul ROBOR, ceea ce înseamnă că și creditele calculate cu acest indicator continuă să aibă costuri ridicate. BNR a decis în ședința de politică monetară din 19 ianuarie 2026 să păstreze dobânda de referință la 6,50%, menținând totodată facilitatea de creditare la 7,50% și pe cea de depozit la 5,50%. Strategia actuală rămâne prudentă, într-un context în care inflația nu a fost complet domolită, iar reducerea dobânzilor nu pare iminentă. Evoluția lichidității și a operațiunilor interbancare Lichiditatea din piață rămâne într-un interval considerat normal. Pe 6 februarie, volumul mediu zilnic al depozitelor interbancare a fost de 2,29 miliarde lei, cu o dobândă medie de 5,68%. Totuși, volumul efectiv tranzacționat a fost modest – doar 266 milioane lei, la o rată medie de 5,53%. În luna ianuarie, valorile au fost ușor mai mari, cu o medie zilnică a depozitelor de 2,47 miliarde lei. Pe piața valutară interbancară, în ianuarie 2026, volumul mediu zilnic a atins 3,44 miliarde euro, în creștere față de decembrie 2025. Cu toate acestea, tranzacțiile efective între bănci s-au limitat la 238 milioane euro, un nivel constant, dar moderat. Titlurile de stat rămân atractive pentru investitori În 9 februarie, Ministerul Finanțelor a organizat două licitații pe piața primară: Titluri scadente în aprilie 2027 : randament mediu de 5,92%, cu un cupon anual de 7,40%. Titluri scadente în februarie 2032 : randament mediu de 6,40%, cu un cupon de 6,70%. Aceste valori confirmă interesul investitorilor pentru instrumentele în lei, în ciuda faptului că randamentele reale (ajustate la inflație) rămân negative. O licitație de preschimbare desfășurată la 30 ianuarie 2026 a generat o sumă totală de peste 600 milioane lei. Obligațiunile cu scadență în iulie 2030 au fost adjudecate la un randament mediu de 6,22%, cu un preț mediu de 102,35%. Pentru celelalte scadențe (iunie și iulie 2026), BNR nu a publicat date privind randamentele. Rate de referință și piața secundară Ratele de referință pentru titlurile de stat, calculate de Thomson-Reuters la ora 12:00, sunt: Maturitate BID (%) ASK (%) 6 luni 5,89 5,58 12 luni 6,03 5,72 3 ani 6,13 5,91 5 ani 6,27 6,06 10 ani 6,60 6,38 În piața secundară, tranzacțiile în lei s-au intensificat. Doar în ziua de 6 februarie s-au realizat 268 tranzacții în valoare de 4,29 miliarde lei , în timp ce tranzacțiile în euro au fost aproape inexistente, semn al concentrării pe instrumente în moneda națională. În ansamblu, piața financiară românească traversează o perioadă de stabilitate aparentă , cu dobânzi ridicate, dar constante, și cu interes susținut din partea investitorilor pentru titlurile de stat. BNR nu dă semne de relaxare a politicii monetare, iar costurile de finanțare pentru populație și stat rămân considerabile, în condițiile în care inflația continuă să exercite presiuni asupra economiei. [...]

Clădirea Băncii Naționale a României, simbol al stabilității financiare.
Politică monetară06 feb. 2026

Evoluții ale dobânzilor și activităților monetare interbancare în România – date oficiale BNR la 6 februarie 2026

Ratele ROBOR și ROBID au rămas aproape constante, iar indicele IRCC trimestrial s-a stabilizat la 5,68% , potrivit BNR . În contextul menținerii dobânzii-cheie la 6,50% din august 2024, piețele monetare interbancare continuă să funcționeze într-un regim de relativă stabilitate, cu dobânzi ușor în scădere la scadențele medii și lungi. 1. Ratele dobânzilor ROBID și ROBOR (06.02.2026) Scadență ROBID (%) ROBOR (%) O/N 5,35 5,64 1M 5,39 5,68 3M 5,55 5,85 6M 5,60 5,93 12M 5,75 6,09 Comparativ cu 5 februarie, scăderile sunt minime (1-2 puncte de bază), iar diferența dintre ROBID și ROBOR rămâne relativ constantă, reflectând condiții echilibrate de lichiditate în sistemul bancar. 2. IRCC trimestrial (T3 2025) Valoare : 5,68% p.a. Stabilizat față de trimestrele anterioare, confirmând tendința de plafonare a dobânzilor aplicate consumatorilor cu credite în lei. 3. Activitatea pe piața monetară interbancară Perioadă Volum mediu (mil. lei) Rată medie (%) 5 feb. 2026 2.358,7 5,68 ian. 2026 2.477,6 5,71 Se observă o ușoară scădere a volumului și a ratei medii față de ianuarie, semn al unei cereri mai reduse de lichiditate temporară. 4. Dobânzile de politică monetară ale BNR Valabil din Dobândă de politică monetară Facilități BNR: creditare / depozit 8 aug. 2024 6,50% 7,50% / 5,50% Următoarea decizie privind dobânda este așteptată după ședința din 19 ianuarie 2026 . 5. Operațiuni BNR (repo) Tip Data licitației Sumă (mil. lei) Dobândă (%) Repo 30 iun. 2025 1.500,0 6,50 Repo 23 iun. 2025 7.500,0 6,50 Aceste operațiuni arată un mecanism de reglare al lichidității prin atragerea excesului din piață. 6. Operațiuni valutare interbancare (ianuarie 2026) Indicator Valoare (mil. euro) Cumpărări de la clienți 3.160,3 Vânzări către clienți 3.188,0 Interbancar 238,4 Total volum 3.436,1 Datele arată o piață valutară activă și relativ echilibrată. 7. Titluri de stat – licitații recente (9 februarie 2026) Scadență Randament mediu (%) Rată cupon (%) 28 apr. 2027 5,92 7,40 25 feb. 2032 6,40 6,70 Aceste randamente confirmă cererea solidă din partea investitorilor pentru titlurile de stat românești pe termen mediu și lung. 8. Operațiuni de preschimbare (30 ian. 2026) O licitație relevantă a fost cea pentru titlurile scadente în iulie 2030: Valoare adjudecată : 300 mil. lei Randament mediu : 6,22% Rată cupon : 6,85% Operațiunile de preschimbare indică o gestionare activă a portofoliului de datorie publică. 9. Rate de referință pentru titlurile de stat (fixing 5 feb. 2026) Perioadă 6 luni 12 luni 3 ani 5 ani 10 ani BID (%) 5,91 6,05 6,15 6,29 6,70 ASK (%) 5,59 5,73 5,92 6,06 6,47 Diferențele între BID și ASK sunt moderate, ceea ce reflectă o lichiditate bună pe piața secundară a titlurilor de stat. 10. Piața secundară interbancară (lei) Perioadă Număr tranzacții Volum (mil. lei) 5 feb. 2026 299 4.309,4 ian. 2026 231 6.690,7 Se remarcă un interes crescut pentru tranzacțiile interbancare în prima săptămână din februarie, deși volumul este încă sub media lunii ianuarie. [...]

Clădirea Băncii Naționale a României, cu coloane impunătoare și inscripții.
Politică monetară05 feb. 2026

Dobânzile interbancare rămân stabile, în timp ce statul atrage finanțare la randamente ridicate – BNR publică datele-cheie pentru începutul lunii februarie

Potrivit BNR , ratele ROBID și ROBOR au rămas constante la toate scadențele înregistrate pe 5 februarie 2026 față de ziua anterioară , cu un ROBOR la 3 luni de 5,87% și la 6 luni de 5,95%, în timp ce nivelul pentru 12 luni atinge 6,11%. De asemenea, indicele IRCC aferent trimestrului al treilea din 2025 a fost publicat la nivelul de 5,68%. Situația pieței monetare și a lichidității În ceea ce privește tranzacțiile din piața monetară interbancară, volumul mediu zilnic al depozitelor la vedere s-a ridicat la 2,27 miliarde lei pe 4 februarie 2026, cu o dobândă medie de 5,69%. Față de media lunii ianuarie (2,47 miliarde lei la 5,71%), se observă o ușoară reducere a lichidității. În același timp, BNR a păstrat dobânda de politică monetară la 6,50% încă din 8 august 2024, nivel la care au fost realizate și ultimele operațiuni de tip repo – în iunie 2025, Banca Centrală a injectat 9 miliarde lei în două licitații succesive, cu dobânda medie de 6,50%. Activitate intensă pe piața valutară În luna ianuarie 2026, tranzacțiile valutare medii zilnice (cumpărări, vânzări și operațiuni interbancare) au totalizat 3,43 miliarde euro , în ușoară creștere față de luna decembrie 2025. Cumpărările de valută de la clienți au fost ușor mai mici decât vânzările către aceștia, semnalând o cerere stabilă pe piața locală. Finanțarea statului – titluri de stat și costuri ridicate Pe 4 februarie 2026, Ministerul Finanțelor a organizat două licitații de obligațiuni de stat, atrăgând: 1,15 miliarde lei cu scadență în iulie 2030, la un randament mediu de 6,21% 319 milioane lei cu scadență în februarie 2038, la un randament mediu de 6,66% De remarcat este rata cuponului de 7,90% pentru titlurile scadente în 2038 – un nivel ridicat, ce reflectă costurile de finanțare încă mari ale statului român pe termen lung. În paralel, pe 30 ianuarie 2026, s-a desfășurat și o operațiune de preschimbare, prin care statul a emis titluri noi cu scadențe în 2026 și 2030 în schimbul unor serii existente. Rate de referință și piața secundară Ratele de referință pentru titlurile de stat calculate la 4 februarie 2026 arată următoarele niveluri BID/ASK (pentru principalele maturități): Maturitate BID (%) ASK (%) 6 luni 5,92 5,60 1 an 6,04 5,75 3 ani 6,14 5,93 5 ani 6,30 6,07 10 ani 6,71 6,49 Piața secundară interbancară a fost foarte activă pe 4 februarie, cu 354 de tranzacții în lei, însumând 7,65 miliarde lei. [...]