Știri din categoria Economie

Acasă/Știri/Economie/Alexandru Nazare: „Economia încetinește,...

Alexandru Nazare: „Economia încetinește, dar nu se contractă” – prognoză de creștere de cel puțin 1% în 2026

Alexandru Nazare discutând despre prognoza economică a României.

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, susține că România nu se află într-o criză economică, în ciuda intrării în recesiune tehnică la finalul lui 2025, și estimează o creștere economică de cel puțin 1% în acest an, potrivit Economedia.

Declarațiile vin după ce INS a anunțat două trimestre consecutive de scădere a PIB (-0,2% în trimestrul III și -1,9% în trimestrul IV 2025), ceea ce înseamnă recesiune tehnică. Nazare insistă însă că este vorba despre o ajustare temporară, nu despre o criză generalizată.

„România menține o creștere de 0,6% în 2025 și reintră pe drumul cel bun, în ciuda iresponsabilității bugetare din ultimii ani.”

Ministrul califică evoluția drept „o ajustare conjuncturală, în contextul deficitului istoric și al măsurilor luate anul trecut”, subliniind că există totuși „o creștere mică, dar reală”.

Prognoză pentru 2026

Nazare afirmă că economia va continua să crească:

„Economia României va crește și în 2026 – cu cel puțin 1%. Aceasta este atât prognoza noastră, cât și a marilor instituții internaționale – FMI, Banca Mondială sau Comisia Europeană.”

El respinge interpretările alarmiste privind recesiunea tehnică:

„Definiția statistică publicată azi descrie două trimestre consecutive de scădere a PIB-ului ajustat sezonier și nu este un verdict asupra economiei.”

Și punctează clar:

„Economia încetinește, dar nu se contractă.”

Argumentele invocate de Ministerul Finanțelor

Nazare susține că România a evitat un scenariu sever prin măsurile de corecție fiscală adoptate:

„Alternativa foarte clară la măsurile adoptate ar fi fost, cu adevărat, un scenariu pesimist: România ar fi putut pierde miliarde de euro.”

Printre indicatorii pozitivi enumerați:

  • investiții publice record, de peste 138 miliarde lei în 2025;
  • creșterea exporturilor cu 4,2%, peste dinamica importurilor (2,6%);
  • șomaj în jur de 6%, fără deteriorări majore ale pieței muncii;
  • creșterea depozitelor populației în bănci.

Ministrul avertizează însă că adevăratul risc ar fi abandonarea consolidării fiscale:

„Orice abatere de la traiectoria de consolidare ar eroda încrederea investitorilor, ar crește costurile de finanțare și ar pune presiune pe ratingul de țară.”

În concluzie, Nazare transmite că actuala încetinire este o etapă de ajustare după ani de deficite ridicate și stimulare bazată pe consum, iar economia ar urma să se consolideze „pe baze mai sănătoase”.

Tag-uri:crestere economicaconsolidare fiscaladeficit bugetaralexandru nazareministerul finantelorpibrecesiune tehnica
Szilárd-Ervin SzőgyényiAutorSzilárd-Ervin Szőgyényi
Sursăeconomedia.ro
Urmărește-ne pe Google News

Recomandate

Articole pe același subiect

Nicușor Dan discută despre provocările economice ale României în contextul recesiunii tehnice.
Economie13 feb. 2026

Nicușor Dan reacționează după intrarea României în recesiune tehnică - Ce spune despre contracția PIB de 1,9% și reducerea consumului

Nicușor Dan susține că România are motive de optimism, deși a intrat în recesiune tehnică, după două trimestre consecutive de scădere a PIB , potrivit unui mesaj transmis vineri seară . Reacția vine după ce Institutul Național de Statistică a anunțat că economia a înregistrat o contracție de 1,9% în trimestrul IV 2025 față de trimestrul anterior, marcând al doilea trimestru consecutiv de scădere, după minusul de 0,2% din trimestrul III. Șeful statului a îndemnat la echilibru în interpretarea datelor și a explicat că scăderea de 2% a economiei este legată în principal de reducerea consumului, cauzată fie de diminuarea puterii de cumpărare, fie de prudența populației și a mediului de afaceri. În același timp, Nicușor Dan a subliniat că România reușește să reducă un deficit bugetar ridicat fără sprijin extern și fără a repeta scenariul crizei din 2009–2010. Președintele a admis că economia încetinește de aproximativ patru ani, în pofida deficitelor mari, și a indicat mai multe probleme structurale care trebuie corectate: limitarea corupției, creșterea competitivității și o mai bună corelare între deciziile politice și așteptările mediului privat. În mesajul său, Nicușor Dan a invocat drept argumente pentru optimism fondurile europene, implementarea PNRR și programul SAFE , despre care spune că pot genera dezvoltare și echilibrare bugetară. El a menționat și progrese în combaterea evaziunii fiscale, dar a avertizat că România are încă multe reforme de făcut în justiție, economie, educație și sănătate. Declarația vine într-un context politic tensionat, în care opoziția și alți lideri politici au reacționat critic la datele economice, iar dezbaterea despre măsurile necesare pentru redresare este în plină desfășurare. [...]

Ilie Bolojan discută despre măsurile economice și recesiunea României.
Economie13 feb. 2026

Ilie Bolojan la Europa FM: „Nu am dus o politică prociclică” – premierul apără măsurile de corecție în plină recesiune

Ilie Bolojan susține că măsurile fiscale adoptate anul trecut au fost inevitabile și neprociclice, iar amânările CCR privind reforma pensiilor magistraților afectează grav încrederea publică , potrivit declarațiilor făcute la Europa FM , în emisiunea „România în Direct”. Intervenția premierului vine în ziua în care INS a confirmat intrarea României în recesiune tehnică, după două trimestre consecutive de scădere a PIB în 2025. Despre recesiune și măsurile de corecție Bolojan a respins ideea că Guvernul ar fi agravat situația economică printr-o politică prociclică: „Nu am dus o politică prociclică, a fost o politică de corecție pe care nu o puteam evita.” Premierul a explicat că ani la rând România a funcționat pe deficite mari, care au stimulat artificial consumul, fără a genera suficiente investiții productive: „Am fost cu spatele la zid în vară și a trebuit să luăm aceste măsuri să începem să corectăm deficitul.” El a comparat efectele măsurilor de austeritate cu un tratament medical: „Aceste măsuri, ca orice tratament care însănătoșește o boală, uneori au efecte colaterale.” Potrivit acestuia, a doua jumătate a anului ar trebui să aducă o reașezare economică: „Va fi anul de reașezare a economiei. Este o situație temporară.” Energie și „băieții deștepți” Un punct central al intervenției a vizat blocajele din sistemul energetic. Bolojan a afirmat că România produce aproximativ 9.000 MW, însă au fost emise documentații pentru 77.000 MW, ceea ce a blocat capacitatea reală de conectare: „Băieții deștepți ne-au blocat sistemul energetic, dându-le hârtii ca să ocupe terenul.” El a susținut că prin deblocarea investițiilor și creșterea capacităților de producție și stocare cu 1.000–2.000 MW, prețul energiei ar putea scădea: „Cred că cu 10-20% pot fi scăzute prețurile.” Reforma administrației și responsabilitatea politică Referindu-se la reforma administrației, premierul a admis că salariile primarilor nu sunt exagerate, dar a atras atenția asupra costurilor totale din sistem: „Consider că salariile primarilor nu sunt mari. Problema este că cheltuielile totale de salarii în administrație sunt mai mari decât ne putem permite.” El a transmis și un mesaj direct privind asumarea deciziilor nepopulare: „Nu a fost o înghesuială la postul de premier. Știam că lucrurile care trebuie puse în practică nu sunt aducătoare nici de aprecieri, nici de aplauze.” În replică la criticile din coaliție privind recesiunea, Bolojan a declarat: „Atunci când se întâmplă ceva bun ne înghesuim să fim cu toții în poză, iar când trebuie făcut ceva care ar putea suna prost, fugim de responsabilitate.” Critici la adresa CCR privind pensiile magistraților Premierul a fost ferm și în privința amânărilor Curții Constituționale legate de reforma pensiilor speciale ale magistraților, avertizând asupra riscului pierderii fondurilor europene: „Este foarte probabil să aibă ca efect constatarea de către Comisia Europeană că n-am îndeplinit acest angajament. Asta înseamnă că vom pierde banii care sunt reținuți – 231 de milioane de euro.” El a subliniat impactul asupra percepției publice: „Aceste amânări sunt nesănătoase din toate punctele de vedere pentru încrederea publică.” Și a punctat că lipsa echității fiscale erodează sprijinul pentru reforme: „Altfel percepți când ești perceput ca un plătitor singular.” Declarațiile premierului conturează o perioadă de ajustare economică dificilă, în care Guvernul mizează pe corecții fiscale, investiții și reforme structurale pentru a stabiliza economia și a relua creșterea. [...]

Grafice financiare și instrumente de calcul pentru analiza economică.
Economie13 feb. 2026

România ar putea intra în recesiune tehnică în 2026 - date preliminare indică corecția unor dezechilibre structurale

INS urmează să publice vineri datele care arată dacă România a intrat în recesiune , potrivit G4Media , care notează că indicatori precum consumul și industria sugerează „șanse ridicate” pentru o recesiune tehnică. În termeni statistici, „recesiunea tehnică” este, de regulă, asociată cu două trimestre consecutive de scădere a PIB. În cazul României, miza imediată este confirmarea sau infirmarea acestei evoluții prin datele oficiale ale Institutului Național de Statistică, așteptate vineri. Contextul este unul de ajustare fiscală: guvernul a adoptat la jumătatea anului trecut două pachete de măsuri care au inclus majorarea TVA și a accizelor, precum și reduceri de cheltuieli (inclusiv în educație) și tăieri de sporuri, cu obiectivul de a reduce deficitul bugetar, descris în articol drept cel mai mare din Uniunea Europeană. Conform Economedia , citată în material, datele preliminare indică o scădere a deficitului cash de la 9,4% din PIB în 2024 la 7,65% în 2025, alături de deblocarea fondurilor europene, menținerea ratingului și reducerea costurilor de împrumut ale statului. În același timp, articolul subliniază că măsurile de corecție bugetară au început să producă efecte secundare în economia reală, prin frânarea consumului și a investițiilor. Semnalele din mediul privat sunt prezentate ca fiind tot mai vizibile. Președintele Confederației Patronale Concordia, Dan Șucu, a declarat, că în multe sectoare se simt „mugurii unei crize”, pe fondul cheltuirii „nejudicioase” a banului public și al birocratizării excesive. Dan Șucu a afirmat că în multe sectoare de activitate economică se simt „mugurii unei crize”, generată de cheltuirea „nejudicioasă” a banului public și de birocratizarea excesivă. În sprijinul ideii de încetinire, materialul enumeră o serie de observații transmise „informal” de oameni de afaceri, care conturează o posibilă răcire sincronizată a cererii și a apetitului investițional: scăderea comenzilor; reducerea intrărilor în magazine și contractarea achizițiilor (sau valori mai mici ale acestora); ieșiri la restaurant mai rare sau oprite; creșterea apelului la credite de consum, la dobânzi ridicate, pentru susținerea nivelului de trai; amânarea investițiilor mari de către companii. De ce contează: dacă datele INS vor confirma recesiunea tehnică, aceasta ar valida statistic o deteriorare pe care o parte a mediului de afaceri spune că o resimte deja, iar discuția se va muta rapid spre durata și adâncimea corecției. În același timp, articolul argumentează că o corecție „era necesară” și ar putea deveni o oportunitate de ajustare a dezechilibrelor structurale, însă cu costul unei încetiniri pe termen scurt, vizibilă în consum, industrie și investiții. [...]

Alexandru Nazare discută despre măsuri economice pentru sprijinirea companiilor.
Economie05 feb. 2026

Alexandru Nazare propune un pachet de relansare economică axat pe investiții - reformă a sprijinului pentru companii în 2024

Alexandru Nazare a anunțat un pachet de relansare care mută accentul pe investiții , potrivit Digi24 . Ministrul Finanțelor a prezentat joi, după ședința de Guvern, un set de măsuri de sprijin pentru mediul de afaceri, cu țintă declarată către microîntreprinderi și întreprinderi mici și mijlocii, într-o schimbare de abordare de la stimularea consumului către investiții. Miza pachetului este reducerea dependenței economiei de cheltuieli imediate și orientarea resurselor către proiecte care generează producție, locuri de muncă și creștere pe termen lung. În această logică, planul are două componente: stimularea investițiilor și reașezarea schemelor de sprijin pentru companii pe un orizont mai lung, nu doar pentru 2026. „Din acest pachet încercăm să mutăm logica dinspre consum spre investiții. El are două componente principale: una de stimulare a investițiilor și o a doua de regândire a modului în care funcționează schemele de suport pentru companii nu doar în 2026, ci pe un interval de cinci ani”, a declarat Alexandru Nazare . Ministrul a mai spus că actul normativ privind instituirea măsurilor de relansare economică și creșterea competitivității economiei României a fost prezentat în ședința de Guvern și urmează să fie publicat „în perioada imediat următoare” pe site-ul Ministerului Finanțelor, pentru a intra în procedura de transparență decizională. Totodată, Nazare a legat lansarea pachetului de ajustările fiscale anterioare, menționând că România a încheiat 2025 cu un deficit cash de 7,6%, sub ținta negociată cu Comisia Europeană de 8,4%, ceea ce ar fi creat „spațiu fiscal” pentru măsuri de relansare. Pe zona de investiții, direcția anunțată vizează nu doar volumul proiectelor finanțate, ci și calitatea investițiilor și orientarea către domenii considerate strategice. Un accent distinct este pus pe industria prelucrătoare, în special în sectoarele unde România are deficite mari de balanță comercială, precum și pe investiții în producție, resurse minerale și materiale critice, cercetare și inovare și tehnologii avansate. În acest cadru, ministrul a anunțat introducerea unui credit fiscal pentru cercetare, care permite firmelor să își reducă taxele dacă investesc în activități de cercetare și dezvoltare, și a indicat că autoritățile se uită inclusiv către zona de apărare, cu o schemă de susținere pe fonduri europene pentru „businessul de apărare”. În componenta fiscală, Nazare a arătat că unele măsuri adoptate în decembrie sunt integrate în programul actual: cota unică de 1% pentru microîntreprinderi și o garanție de portofoliu derulată prin Banca de Investiții și Dezvoltare , care pune la dispoziție peste 6 miliarde de lei pentru finanțarea microîntreprinderilor și întreprinderilor mici. Pentru companiile mari, taxa pe cifra de afaceri a fost redusă de la 1% la 0,5%, cu obiectivul declarat de a permite creșterea investițiilor. Un element central pentru accelerarea investițiilor este modificarea regimului de amortizare: ministrul a anunțat majorarea amortizării „super accelerate” pentru echipamentele destinate investițiilor de la 50% la 65%, începând cu 2026. Măsura ar urma să permită deducerea mai rapidă a costului echipamentelor din impozite, reducând presiunea fiscală în primii ani ai investițiilor și încurajând modernizarea capacităților de producție. [...]

Premierul Bolojan discută despre modelul economic și recesiunea tehnică.
Economie13 feb. 2026

Premierul Bolojan detaliază schimbarea modelului economic - trecerea de la consum la export și disciplină bugetară

PSD acuză că recesiunea tehnică este efectul unor decizii economice „hazardate” , potrivit Biziday , după ce premierul Ilie Bolojan a descris reculul drept „temporar” și „un cost necesar” al tranziției către un model economic mai disciplinat. PSD: „rușine pentru coaliție” și critică directă la adresa deciziilor economice Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a reacționat public după confirmarea oficială a recesiunii tehnice, susținând că efectele sunt deja resimțite de populație. În mesajul său, liderul PSD pune accent pe costurile sociale ale măsurilor recente și pe direcția politicilor economice din coaliție. „După luni de austeritate, sacrificii, taxe aberante și prețuri crescute, Statistica a confirmat oficial ceea ce milioane de români simt deja în buzunarele lor: nu mergem în direcția corectă cu o economie care a intrat în recesiune tehnică.” Grindeanu califică situația drept „o realitate dureroasă și o rușine pentru întreaga Coaliție de guvernământ, inclusiv pentru noi” și afirmă că PSD „își asumă responsabilitatea”, regretând că nu a reușit să oprească „multe dintre toate deciziile hazardate” pe care le descrie drept „experimente făcute pe spatele oamenilor”. Ținta criticilor: „încăpățânarea dusă la absurd” și modelul creșterii taxelor În aceeași intervenție, președintele PSD indică un „vinovat principal” pentru această evoluție, fără a-l numi explicit, dar făcând aluzie la premier. El vorbește despre „încăpățânarea dusă la absurd, rezistența acerbă la orice argument rațional, obsesia permanentă pentru imagine și calculele personale”. Liderul PSD cere schimbarea abordării, criticând explicit direcția fiscală. În formularea sa, este „timpul să oprim acest tăvălug al deciziilor economice stupide” și să fie abandonat „modelul creșterii taxelor în neștire și «fără excepții»”, insistând și pe „dialog real în Coaliție, nu de decizii impuse unilateral”. Poziția premierului: recesiune „temporară” și tranziție de la consum la investiții De cealaltă parte, premierul Ilie Bolojan afirmă că România a avut în 2025 o creștere economică de 0,6% și pune evoluțiile recente în contextul „schimbării rapide, în numai 6 luni, a modelului economic”. El susține că guvernul a început trecerea de la un model „bazat pe deficit și consum” la unul „bazat pe investiții, productivitate, export și disciplină bugetară”. Bolojan descrie recesiunea tehnică drept „temporară” și parte dintr-un „cost anticipat și inevitabil” al tranziției, care ar urma să ducă „la o economie solidă, o creștere sănătoasă și prosperitate reală”, „pe baza a ceea ce producem, nu prin împrumuturi tot mai multe și tot mai scumpe”. Argumentele premierului despre dezechilibrele din 2024 și corecția din 2025 Premierul cere ca anii 2024 și 2025 să fie priviți „ca parte a aceluiași proces” și descrie 2024 drept „atipic”, invocând un deficit bugetar de aproape 8–9% din PIB, un deficit extern de 8,2% din PIB și o creștere economică reală „modestă, sub 1%”. În opinia sa, un asemenea stimul fiscal ar fi trebuit să genereze o creștere mai puternică, „ceea ce nu s-a întâmplat”. Bolojan mai arată că, potrivit INS, în prima parte a lui 2024 a existat recesiune tehnică (scăderi de -0,4% în primele două trimestre) și susține că o parte importantă din cheltuielile din 2024 a mers către consum curent și cheltuieli rigide, în timp ce consumul a fost alimentat de importuri, iar inflația a absorbit o parte din impulsul fiscal. Pentru 2025, el indică o „corecție de aproximativ 1% din PIB” începută în iulie, cu „costuri sociale și nemulțumiri”, dar afirmă că, în pofida ajustării, creșterea a rămas „în jur de 0,6%”. În ansamblu, disputa din coaliție se conturează ca o confruntare între două interpretări ale aceleiași evoluții: PSD pune recesiunea pe seama deciziilor economice și fiscale recente, în timp ce premierul o prezintă ca pe un efect de tranziție, necesar pentru stabilizarea economiei pe termen lung. [...]

Vicepremierul Tánczos Barna discută despre relansarea economică a României.
Economie11 feb. 2026

Guvernul pregătește un pachet de relansare economică de 1 miliard de euro - investiții strategice pentru 2026 cu susținere de stat

Guvernul României pregătește un pachet de relansare economică de 1 miliard de euro, destinat investițiilor mari, alături de câteva sute de milioane de lei pentru proiecte mai mici , informează Știri pe Surse . Vicepremierul Tánczos Barna a anunțat că acest pachet economic are ca scop transformarea economiei românești dintr-una bazată pe consum într-una orientată spre producție și investiții strategice. Conform declarațiilor vicepremierului, pachetul economic este în curs de elaborare la Ministerul Finanțelor și urmează să fie prezentat în ședința de guvern pentru aprobare în săptămânile următoare. Acesta va include măsuri de sprijin pentru industria prelucrătoare și cea de extracție de minereuri, precum și pentru întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri), oferindu-le capital necesar pentru investiții. Un element central al pachetului este alocarea unui buget de 1 miliard de euro pentru investițiile mari și câteva sute de milioane de lei pentru proiectele mai mici. Vor fi disponibile credite cu garanții de stat și subvenții pentru dobânzi, precum și granturi menite să atragă companii mari în România. Tánczos Barna a subliniat că această abordare este una nouă și diferită, menită să stimuleze relansarea economică a țării. Declarațiile au fost făcute în cadrul unui eveniment la Petrești, județul Dâmbovița, unde Hanwha Aerospace a început construcția unei fabrici pentru producția de obuziere autopropulsate K9 și vehicule de realimentare cu muniție K10. Vicepremierul a menționat că susținerea industriei de apărare va face parte din pachetul de relansare economică, subliniind importanța ca România să devină un jucător activ pe piața echipamentelor militare și de apărare. [...]