Știri
Știri din categoria Economie & Finanțe Publice
ANAF va putea declara firmele inactive fiscal din 2026 dacă nu depun situațiile financiare anuale în cel mult cinci luni după termenul legal, potrivit Economedia , care citează un comunicat al Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) transmis prin Agerpres. Măsura se aplică începând cu 1 ianuarie 2026 și rezultă din modificările aduse Codului de procedură fiscală prin legislația privind eficientizarea resurselor publice, intrată în vigoare la începutul acestui an. ANAF arată că scopul este creșterea disciplinei fiscale și a transparenței financiare, precum și reducerea fenomenului firmelor fără activitate reală, folosite în scopuri frauduloase. Potrivit instituției, verificarea noii situații de declarare în inactivitate fiscală se face pentru situațiile financiare al căror termen legal de depunere este ulterior intrării în vigoare a legii. În consecință, în 2026 verificarea va viza situațiile financiare care au termen legal de depunere în anul 2026. Regula îi privește atât pe contribuabilii care au obligația depunerii situațiilor financiare, cât și pe persoanele juridice care, de la constituire, nu au desfășurat activitate. Pentru acestea din urmă, ANAF menționează posibilitatea depunerii unei declarații de inactivitate, în termen de 60 de zile de la încheierea exercițiului financiar. ANAF subliniază că declararea inactivității fiscale are efecte directe, inclusiv în zona TVA: dacă firma este înregistrată în scopuri de TVA, codul de TVA se anulează de la data comunicării deciziei. În perioada anulării, dacă societatea desfășoară activitate, are obligația să colecteze TVA, dar nu are drept de deducere, iar taxa colectată trebuie declarată și plătită până la data de 25 a lunii următoare celei în care TVA devine exigibilă. Inactivitatea fiscală se înscrie și în cazierul fiscal al firmei și al reprezentanților legali, iar Oficiul Național al Registrului Comerțului nu autorizează anumite operațiuni de înregistrare/mențiuni pentru persoanele cu această înscriere. În paralel, ANAF amintește că, și anterior acestor modificări, o firmă putea fi declarată inactivă fiscal în situații precum neîndeplinirea obligațiilor declarative pe parcursul unui semestru calendaristic, nefuncționarea la domiciliul fiscal declarat sau înscrierea inactivității temporare la registrul comerțului. Instituția afirmă că noile reguli urmăresc îmbunătățirea colectării taxelor și alinierea la practicile europene privind raportarea financiară la timp. [...]
România se află deja într-o criză economică, chiar dacă încă nu există cifre oficiale care să confirme acest lucru, a avertizat Dan Ostahie, fondatorul Altex , în cadrul unei conferințe organizate de EY România, relatează AGERPRES . Potrivit omului de afaceri, este doar o chestiune de timp până când datele statistice vor reflecta realitatea resimțită deja de mediul de business și de consumatori. „ Ne îndreptăm spre o criză, în care am și intrat, dar nu avem cifre ca să ne spună că suntem acolo ”, a spus Ostahie, anticipând că, odată cu apariția datelor oficiale, va urma o perioadă de conștientizare și „jale”, în funcție de cât de repede vor fi adoptate măsuri macroeconomice eficiente. Măsurile propuse de Ostahie pentru relansarea economiei: Reducerea inflației , posibilă doar printr-o scădere a costurilor de administrare ale statului Costuri energetice sub media europeană , necesare pentru ca România să-și valorifice potențialul industrial Control mai bun asupra prețului energiei , considerat un bun național și fundament al creșterii economice În ceea ce privește posibila creștere a TVA de la 19% la 21%, Ostahie a fost rezervat, afirmând că nu ar fi o măsură dramatică, dat fiind că nivelul actual este oricum sub media UE. El a subliniat că România trebuie să evite greșelile din criza anterioară, comparând actualul context cu anii 2009–2010. Spre deosebire de atunci, consideră că băncile, statul și companiile sunt acum mai bine pregătite, dar cheia ieșirii din criză rămâne viteza de reacție a statului . Critici la adresa Justiției: „Instituțiile nu funcționează” Dan Ostahie a criticat și blocajele din sistemul juridic, în special în contextul amânării deciziei privind pensiile magistraților de către Curtea Constituțională. Acesta a spus că Justiția ar trebui să fie un pilon al societății, însă actualul „ping-pong” între instituții dovedește că statul nu funcționează eficient . „Un stat puternic înseamnă un stat în care instituțiile funcționează. Și a funcționa înseamnă să iei decizii – chiar și unele nepopulare, dar asumate.” [...]
BNR avertizează că liberalizarea gazelor poate împinge inflația peste 10% , potrivit HotNews.ro , în condițiile în care piața ar urma să fie liberalizată la 1 aprilie 2026, iar nivelul actual al inflației rămâne ridicat. În paralel, premierul Ilie Bolojan a propus amânarea cu un an a liberalizării, până în 2027, însă banca centrală subliniază că riscul depinde de prețul gazului în momentul eliminării plafonării. Contextul este o inflație care a atins un vârf de 9,9% în august și a început să coboare spre finalul lui 2025, pe fondul așteptărilor de „dezinflație” (scăderea treptată a ritmului de creștere a prețurilor). BNR atrage însă atenția că liberalizarea gazelor poate întrerupe această tendință, printr-un șoc de preț transmis rapid în coșul de consum și, indirect, în costurile firmelor. Cristian Popa , membru în Consiliul de Administrație al BNR, avertiza încă din decembrie că momentul liberalizării este esențial pentru traiectoria inflației, chiar dacă revenirea la o piață cu intervenție mai redusă a statului este, în principiu, un obiectiv pozitiv. „Este de salutat că revenim la o piață unde statul este mai puțin implicat în sectorul privat, însă timingul contează” Întrebată dacă evaluarea rămâne valabilă, BNR a transmis, prin purtătorul de cuvânt Dan Suciu, că riscul este „real” și depinde de prețul gazului la data liberalizării. Mesajul băncii centrale este că, atunci când inflația anuală este aproape de 9%, trecerea în teritoriu de două cifre nu este un scenariu greu de atins, dacă liberalizarea produce scumpiri semnificative. Un reper invocat de BNR este experiența recentă din energie electrică: eliminarea plafoanelor la curent din iulie 2025 „a avut un impact direct de 2,3 puncte procentuale asupra ratei anuale a inflației”, potrivit lui Dan Suciu. În plus, banca centrală indică riscuri pe termen scurt dinspre ofertă (adică dinspre costuri și prețuri administrate), inclusiv prin efecte indirecte mai mari ale scumpirii energiei și prin incertitudinile legate de alimente și gaze naturale. În Raportul asupra inflației din noiembrie 2025, BNR nota că liberalizarea pieței gazelor naturale, odată cu expirarea schemei de plafonare prevăzută pentru aprilie 2026, „ar putea genera presiuni inflaționiste importante”, iar amploarea lor va depinde de condițiile de pe piețele internaționale de energie la acel moment. Cu alte cuvinte, chiar dacă decizia este internă, efectul final asupra prețurilor din România este legat de cotațiile externe și de nivelul la care se va forma prețul după ridicarea plafonului. Din informațiile prezentate în articol, principalele puncte care leagă liberalizarea gazelor de inflație sunt: momentul liberalizării (1 aprilie 2026 versus o eventuală amânare) și riscul de a „împinge” inflația în sus; nivelul prețului gazului în ziua liberalizării, determinant pentru șocul inițial de preț; efectele directe în inflație (prin facturi) și cele indirecte (prin costuri în economie); precedentul din energia electrică, unde eliminarea plafonării a adăugat 2,3 puncte procentuale la inflația anuală; incertitudinile pe termen scurt privind alimentele și energia, care pot amplifica presiunile. Pe de altă parte, Consiliul Concurenței are o evaluare mai puțin alarmistă privind riscul unei „explozii” a prețurilor: vicepreședintele Dan Pascu a declarat că, din analizele instituției și din ofertele celor mai mari furnizori, nu a rezultat un pericol iminent și serios, iar prețurile ar fi fost „în jurul valorii prețului de acum din piață”. În această abordare, protecția ar trebui concentrată pe consumatorii vulnerabili, prin măsuri țintite, nu prin plafonări generalizate. Pentru inflație, miza imediată este dacă liberalizarea din aprilie 2026 ar produce o scumpire suficient de mare încât să inverseze dezinflația anticipată de BNR și să ducă rata anuală peste pragul de 10%. Amânarea propusă de Guvern ar putea muta riscul în timp, însă, potrivit băncii centrale, nu îl elimină automat: diferența o face nivelul prețurilor la gaze și contextul de pe piețele internaționale în momentul în care plafonarea va fi retrasă efectiv. [...]
Guvernul României pregătește un pachet de relansare economică de 1 miliard de euro, destinat investițiilor mari, alături de câteva sute de milioane de lei pentru proiecte mai mici , informează Știri pe Surse . Vicepremierul Tánczos Barna a anunțat că acest pachet economic are ca scop transformarea economiei românești dintr-una bazată pe consum într-una orientată spre producție și investiții strategice. Conform declarațiilor vicepremierului, pachetul economic este în curs de elaborare la Ministerul Finanțelor și urmează să fie prezentat în ședința de guvern pentru aprobare în săptămânile următoare. Acesta va include măsuri de sprijin pentru industria prelucrătoare și cea de extracție de minereuri, precum și pentru întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri), oferindu-le capital necesar pentru investiții. Un element central al pachetului este alocarea unui buget de 1 miliard de euro pentru investițiile mari și câteva sute de milioane de lei pentru proiectele mai mici. Vor fi disponibile credite cu garanții de stat și subvenții pentru dobânzi, precum și granturi menite să atragă companii mari în România. Tánczos Barna a subliniat că această abordare este una nouă și diferită, menită să stimuleze relansarea economică a țării. Declarațiile au fost făcute în cadrul unui eveniment la Petrești, județul Dâmbovița, unde Hanwha Aerospace a început construcția unei fabrici pentru producția de obuziere autopropulsate K9 și vehicule de realimentare cu muniție K10. Vicepremierul a menționat că susținerea industriei de apărare va face parte din pachetul de relansare economică, subliniind importanța ca România să devină un jucător activ pe piața echipamentelor militare și de apărare. [...]
Președintele Nicușor Dan anunță că liderii companiilor americane doresc să continue investițiile în România, după o întâlnire la Cotroceni transmite Știripesurse . Președintele României a discutat marți cu reprezentanții marilor companii americane, reuniți prin Camera de Comerț Americană în România (AmCham). Aceștia și-au exprimat intenția de a menține și extinde investițiile în țara noastră, subliniind existența unor premise solide pentru consolidarea relațiilor economice bilaterale în următorii ani. În cadrul discuțiilor au fost abordate teme importante pentru mediul economic, precum asigurarea unui cadru predictibil și stabil, cooperarea în sectoarele energiei, materiilor prime critice și sănătății. De asemenea, președintele a evidențiat transformările din industria IT românească și potențialul de creștere a relevanței acesteia prin atragerea de noi investiții americane. Nicușor Dan a transmis companiilor americane deschiderea autorităților române de a valorifica orice oportunități de afaceri, având în vedere poziția strategică a României la intersecția unor importante rute energetice și comerciale globale. Această întâlnire reflectă interesul reciproc pentru dezvoltarea colaborării economice în contextul actual. [...]
Patronatele IMM cer ghiduri de control unitare pentru ANAF , potrivit Termene.ro , după o întâlnire de lucru cu președintele instituției, Adrian Nicușor Nica . Mediul de afaceri a solicitat direcții concrete și termene clare, pe fondul nemulțumirilor legate de impredictibilitatea controalelor și de dificultățile din relația curentă cu Fiscul. Miza principală, din perspectiva „regulilor clare pentru controale fiscale”, este cererea de a elabora metodologii de control pe domenii de activitate. Reprezentanții IMM România susțin că, în prezent, aceleași prevederi fiscale pot fi interpretate diferit de la o regiune la alta, ceea ce crește riscul de tratament neunitar și de decizii greu de anticipat pentru contribuabili. Soluția propusă este realizarea unor ghiduri clare, construite prin dialog constant între ANAF și sectoarele economice, pentru o aplicare unitară a legislației. În discuție au intrat și alte măsuri care, indirect, pot susține predictibilitatea controalelor prin reducerea erorilor și a neclarităților administrative, în special pentru firmele mici. Antreprenorii au cerut simplificarea declarațiilor și optimizarea Spațiului Privat Virtual (SPV), invocând birocrația și dificultățile tehnice ale interacțiunii digitale cu ANAF, care pot amplifica riscul de neconformare involuntară. Cele patru solicitări prezentate conducerii ANAF, așa cum sunt descrise de sursă, sunt: elaborarea unor ghiduri/metodologii de control pe domenii, pentru interpretare și aplicare unitară; simplificarea declarațiilor și optimizarea SPV, prin reducerea volumului de raportări și clarificarea procedurilor; combaterea muncii la negru și a concurenței neloiale, prin măsuri mai eficiente și controale țintite; consolidarea capacității instituționale a ANAF și accelerarea digitalizării, inclusiv prin personal suficient și mai bine pregătit (a fost menționată și ideea unor programe de internship, în baza unui cadru legal). IMM România a transmis că își menține disponibilitatea pentru un parteneriat activ cu ANAF, iar următorul pas ar urma să fie transformarea acestor direcții în măsuri aplicabile. Pentru companii, în special pentru IMM-uri fără departamente fiscale dedicate, standardizarea controalelor prin ghiduri pe domenii ar putea însemna mai multă predictibilitate și mai puține diferențe de tratament între regiuni, dacă propunerile vor fi preluate în proceduri clare și aplicate consecvent. [...]
Asociația IMM România și ANAF au convenit să lucreze la metodologii de control pe sectoare , potrivit Economica.net , într-un demers care vizează aplicarea mai unitară și mai predictibilă a legislației fiscale. Inițiativa ar urma să fie construită printr-un dialog constant între ANAF și reprezentanții întreprinderilor mici și mijlocii, cu accent pe particularitățile fiecărui domeniu de activitate. Miza principală pentru mediul de afaceri este reducerea interpretărilor neuniforme în controale și creșterea previzibilității, prin reguli și abordări adaptate pe sectoare precum agricultura, comerțul, service-urile auto sau activitățile de pază și protecție. În practică, o astfel de metodologie sectorială poate însemna criterii de verificare mai clare, așteptări explicite privind documentele și tratamente fiscale aplicabile, precum și o raportare mai consecventă la riscurile specifice fiecărui tip de activitate. „În cadrul discuţiilor, au fost abordate mai multe teme de interes pentru mediul de afaceri, fiind agreate următoarele direcţii prioritare: elaborarea unor metodologii de control pe domenii de activitate, printr-un dialog constant între ANAF şi reprezentanţii IMM-urilor, pentru o aplicare unitară şi predictibilă a legislaţiei fiscale, pe domenii de activitate precum: agricultură, comerţ service-uri auto, pază şi protecţie etc; propunerea unor măsuri de simplificare şi debirocratizare a declaraţiilor şi a sistemului SPV, prin modificări care să optimizeze comunicarea cu contribuabilii şi să sporească eficienţa proceselor administrative; combaterea muncii la negru şi a concurenţei neloiale, prin măsuri eficiente care să protejeze companiile corecte şi să asigure un mediu concurenţial echitabil” - scriu cei de la Economica. Pe lângă metodologiile de control, discuțiile au inclus și teme conexe care influențează direct calitatea și coerența verificărilor: simplificarea declarațiilor și debirocratizarea interacțiunii prin Spațiul Privat Virtual (SPV), dar și combaterea muncii nedeclarate și a concurenței neloiale. În paralel, a fost abordată consolidarea capacității instituționale a ANAF în contextul accelerării digitalizării, inclusiv prin asigurarea unei structuri de personal adecvate și profesionalizate și prin analizarea posibilității unor programe de internship pentru elevi și tineri, în baza unui cadru legal. [...]
Noul program de relansare economică din România, destinat companiilor cu capacitate financiară ridicată, combină ajutorul de stat cu finanțarea pentru investiții strategice , informează Economedia , prin intermediul unui editorial semnat de Mihaela Mitroi - consultant fiscal și Managing Partner GTA Group. Acest program vine în contextul unei presiuni fiscale crescute asupra mediului de afaceri, după adoptarea unor măsuri fiscale care au afectat predictibilitatea și costurile companiilor. Impactul fiscal asupra companiilor În ultimele luni, companiile au resimțit efectele unor modificări fiscale semnificative, precum majorarea impozitului pe dividende și modificările în zona TVA. Acestea au dus la creșterea costurilor și la tensionarea fluxurilor de numerar. În acest context, noul program de relansare economică încearcă să echilibreze situația prin măsuri de sprijin pentru investiții și activități economice. Programul include o componentă de ajutor de stat și finanțare pentru investiții strategice, adresată în special companiilor mari, cu capacitate financiară ridicată. Aceste măsuri sunt relevante pentru proiecte industriale majore, în sectoare precum apărare, energie și tehnologii avansate. Măsuri fiscale și stimulente Pentru mediul antreprenorial mai larg, programul introduce noutăți fiscale importante. Una dintre acestea este creditul fiscal pentru activitățile de cercetare-dezvoltare, care poate fi compensat cu alte obligații fiscale sau chiar restituit. Această măsură, aliniată practicilor europene, ar putea încuraja investițiile în inovație. De asemenea, programul stimulează piața de capital printr-o deducere suplimentară de 50% pentru cheltuielile aferente procesului de admitere și menținere la tranzacționare pe o piață reglementată. Aceasta ar putea diversifica sursele de finanțare pentru companii. O altă măsură importantă este amortizarea super-accelerată pentru anumite categorii de active achiziționate în 2026, care ar putea stimula retehnologizarea și investițiile. Ajustări pentru microîntreprinderi Pentru microîntreprinderi, programul aduce ajustări favorabile, inclusiv flexibilizarea condițiilor privind existența unui salariat și majorarea plafonului pentru aplicarea sistemului TVA la încasare. Aceste modificări sunt menite să îmbunătățească fluxul de numerar și să reducă riscurile administrative. „Antreprenorii nu cer facilități speciale, ci reguli clare, aplicate corect, stabilitate, predictibilitate și un stat care își respectă angajamentele.” – Mihaela Mitroi, Managing Partner GTA Group Provocări și perspective Impactul bugetar al programului este estimat la aproximativ 2,2 miliarde de lei, iar autoritățile susțin că acesta va fi compensat prin reducerea cheltuielilor publice. Totuși, succesul programului depinde de capacitatea statului de a implementa reforma administrativă promisă și de a recâștiga încrederea mediului de afaceri. Percepția antreprenorilor rămâne crucială, iar măsurile fiscale trebuie să fie introduse într-un context favorabil pentru a avea efectele dorite. Programul de relansare economică poate reprezenta un pas important spre o relație mai echilibrată între stat și mediul privat, dacă condițiile de stabilitate și predictibilitate sunt îndeplinite. [...]
Vicepremierul PSD, Marian Neacșu , a subliniat importanța dezvoltării infrastructurii rutiere în Moldova, menționând că autostrăzile care vor lega Bucureștiul de principalele orașe moldovene, precum Suceava și Iași, sunt în curs de realizare . Potrivit Digi24 , aceste proiecte sunt parte a unui plan mai amplu de investiții în infrastructură, care include și extinderea rețelei de autostrăzi până la Siret și Ungheni. În prezent, circulația pe autostradă se desfășoară până dincolo de Focșani, iar în următorii doi ani se estimează că va fi posibil să se ajungă pe autostradă la Suceava și Iași. De asemenea, în următorul an după finalizarea acestor tronsoane, autostrada va continua până la Siret și Ungheni. Aceste proiecte au fost descrise de Neacșu ca fiind un vis al locuitorilor din Moldova, care devine treptat realitate. Investiții și Progrese Actuale La finalul anului trecut, România avea în trafic 1.418 kilometri de autostradă, iar pentru anul curent se preconizează că vor fi dați în funcțiune încă 285 de kilometri . Aceste realizări sunt parte a unui plan de investiții semnificativ, care a înregistrat un volum de 137 de miliarde de lei anul trecut. Vicepremierul a menționat că, în ciuda acestor progrese, România se confruntă cu un deficit bugetar preconizat de 6,2% pentru acest an, din care 3,2% reprezintă serviciul datoriei. Acest context financiar impune un efort comun de ajustare fiscală, dar și o abordare diferențiată a soluțiilor. Lista Proiectelor de Infrastructură Extinderea autostrăzii până dincolo de Focșani. Construcția tronsoanelor de autostradă către Suceava și Iași în următorii doi ani. Continuarea autostrăzii până la Siret și Ungheni în anul următor. Trecerea unei autostrăzi peste Carpați în următorii doi ani. Perspective și Provocări Marian Neacșu a afirmat că, pentru a rezolva problemele actuale, este esențial să fie conștientizate și discutate în mod deschis, căutând soluții împreună cu cei implicați în implementarea acestora. Reforma administrativă, deși încă în discuție, este considerată un pas necesar pentru eficientizarea actului de guvernare local și central. Aceste investiții în infrastructură nu doar că îmbunătățesc conectivitatea regiunilor, dar contribuie și la dezvoltarea economică și socială a Moldovei, oferind noi oportunități pentru locuitori și afaceri. [...]
România a obținut Avizul Formal al Comitetului OCDE pentru Afaceri Fiscale , una dintre cele mai dificile etape din procesul de aderare, potrivit Termene.ro . Ministerul Finanțelor susține că acest pas confirmă angajamentul și capacitatea instituțională de a implementa instrumentele juridice ale OCDE în aria fiscală și de a alinia politicile și practicile naționale la standardele organizației. Avizul Formal adoptat de Comitetul pentru Afaceri Fiscale este descris de Finanțe drept o etapă „dificilă și exigentă”, din cauza complexității tehnice și a standardelor ridicate folosite în evaluare. Adoptarea avizului pentru România s-a bazat pe evaluări pozitive în cele zece grupuri subsidiare ale comitetului, realizate în raport cu principiile-cheie de aderare. Comitetul pentru Afaceri Fiscale este unul dintre cele 25 de comitete sectoriale care evaluează România în procesul de aderare la OCDE. Obținerea avizului a presupus runde succesive de evaluare, clarificări, documentație suplimentară și ajustări, într-un proces de tip „peer review” (evaluare între state, pe baza unor standarde uniforme aplicate tuturor membrilor OCDE). Ministerul Finanțelor arată că rezultatul reflectă eforturile făcute împreună cu ANAF pentru adaptarea cadrului legislativ și instituțional la standardele OCDE, inclusiv prin Ordonanța Guvernului nr. 11/2025 , care modifică și completează Codul de procedură fiscală (Legea nr. 207/2015), cu impact asupra procedurilor amiabile și a regimului prețurilor de transfer. Dincolo de schimbările legislative, Finanțele subliniază că avizul validează și componenta operațională, în sensul alinierii practicilor aplicate de Minister și ANAF la standardele OCDE , inclusiv în ceea ce privește aplicarea procedurilor amiabile. [...]
Aproape 40% dintre românii din mediul urban nu mai consumă deloc alcool, iar 76% dintre cei care beau declară că au avut perioade de abstinență voluntară , arată un studiu recent realizat de Bookingham în colaborare cu Punch Club. Rezultatele contrazic percepția comună asupra consumului de alcool în România și indică o tendință clară spre moderație și autonomie în alegerile personale. Sondajul a fost realizat pe un eșantion de 493 de respondenți din mediul urban, în decembrie 2025, și reflectă schimbări profunde în comportamentele sociale legate de consumul de alcool. Fenomenul abstinenței nu mai este perceput ca o ciudățenie socială – 45% dintre respondenți consideră normal ca cineva să aleagă să nu bea, iar doar 10% dintre consumatori mai invocă presiunea socială drept motiv pentru consum. În același timp, doar 3% dintre cei care beau declară că o fac frecvent în exces, iar 89% spun că se opresc la maximum trei băuturi per sesiune. Datele arată o cultură în schimbare, în care moderația devine o alegere conștientă, iar consumul se mută din spațiul public în cel privat – 66% dintre participanți preferă să bea acasă, iar doar 17% în cluburi. Tendințele în funcție de gen și vârstă sunt și ele relevante: majoritatea celor care nu au consumat niciodată alcool sunt femei (67%), în timp ce majoritatea celor care au renunțat după o perioadă de consum sunt bărbați (62%). Motivele invocate pentru renunțarea la alcool includ gustul neplăcut (36%), grija pentru sănătate (33%) și starea neplăcută de după consum (20%). De asemenea, în rândul femeilor, siguranța personală este un motiv frecvent pentru evitarea consumului în spații aglomerate sau necunoscute. Contextul social în care este considerată abstinența ca fiind „ciudată” persistă în special în cazul evenimentelor festive: 40% dintre participanți cred că este nepotrivit să nu consumi alcool la o nuntă, 25% la un botez și 20% la sărbători religioase. Cu toate acestea, consumul motivat de supărare este în scădere, 79% dintre respondenți spunând că beau mai degrabă în momente de fericire decât în cele de tristețe – o inversare semnificativă a paradigmei tradiționale. Iată o sinteză a celor mai relevante rezultate: Indicator Procent Nu consumă deloc alcool 38% Au avut perioade de abstinență 76% Nu consideră ciudată abstinența 45% Beau din presiune socială 10% Nu beau în exces niciodată 74% Consumul mediu (maxim 3 băuturi/sesiune) 89% Preferă să consume acasă 66% Beau mai mult în momente fericite 79% Studiul conturează o cultură urbană în care consumul de alcool nu mai este impus de normele sociale sau automatismul ieșirilor în oraș. Alegerea de a nu consuma sau de a bea puțin devine o expresie a controlului personal și a unui stil de viață mai conștient, în care individul își asumă deciziile fără teamă de judecată. Deși tradițiile și ocaziile festive mai păstrează unele presiuni sociale, datele sugerează o redefinire profundă a relației românilor urbani cu alcoolul. [...]
Potrivit BNR , ratele dobânzilor ROBID și ROBOR s-au menținut aproape neschimbate în data de 10 februarie 2026 , semnalând o perioadă de echilibru pe piața monetară interbancară. ROBOR la 3 luni a rămas la 5,84%, iar ROBID la aceeași maturitate la 5,55%. Nivelurile sunt identice cu cele din ziua anterioară, iar variațiile pe celelalte scadențe sunt neglijabile. Pentru o imagine completă a ratelor curente, iată valorile anunțate de BNR la ora 11: Scadență ROBID (%) ROBOR (%) Overnight (O/N) 5,35 5,64 Tomorrow/Next (T/N) 5,35 5,64 1 săptămână 5,36 5,65 1 lună 5,39 5,68 3 luni 5,55 5,84 6 luni 5,57 5,90 12 luni 5,74 6,08 În paralel, indicele IRCC, utilizat pentru creditele acordate populației, a fost stabilit la 5,68% pentru trimestrul III din 2025 , fără modificări față de nivelul anterior. BNR nu a adus schimbări nici în ceea ce privește politica monetară. Dobânda-cheie rămâne la 6,50% , neschimbată din 8 august 2024, în timp ce facilitatea de creditare este la 7,50% și facilitatea de depozit la 5,50%. Ultima ședință de politică monetară a avut loc pe 19 ianuarie 2026, fără ajustări suplimentare. Tip dobândă Nivel actual (%) În vigoare din Dobânda de politică monetară 6,50 8 aug. 2024 Facilitate de creditare 7,50 8 aug. 2024 Facilitate de depozit 5,50 8 aug. 2024 Pe piața monetară interbancară, în 9 februarie 2026 s-a înregistrat un volum mediu zilnic de 2.298,6 milioane lei , la o rată medie de 5,68% . Tranzacțiile au totalizat 416,1 milioane lei, cu o dobândă medie ușor mai redusă, de 5,52%. Comparativ, în ianuarie volumul mediu a fost mai ridicat, de 2.477,6 milioane lei, iar rata medie de 5,71%. Perioadă Volum mediu (mil. lei) Dobândă medie (%) 9 feb. 2026 2.298,6 5,68 Tranzacții 416,1 5,52 ian. 2026 2.477,6 5,71 Tranzacții 505,3 5,58 Pe piața valutară, activitatea s-a menținut ridicată. În ianuarie 2026, cumpărările de la clienți au însumat 3.160,3 milioane euro, iar vânzările 3.188 milioane euro. Operațiunile interbancare s-au situat la 238,4 milioane euro, pentru un total mediu zilnic de 3.436,1 milioane euro, în creștere față de decembrie. Ministerul Finanțelor a organizat pe 11 februarie 2026 două licitații de titluri de stat, reușind să atragă 1.920,8 milioane lei . Obligațiunile, cu scadențe în 2029 și 2035, au fost emise cu o rată a cuponului de 6,75% , iar randamentele medii au fost de 6,11% , respectiv 6,40% . Scadență Valoare adjudecată (mil. lei) Randament mediu (%) Rată cupon (%) 29 oct. 2029 1.030,0 6,11 6,75 25 apr. 2035 890,8 6,40 6,75 La ultima licitație de preschimbare, din 30 ianuarie, au fost tranzacționate obligațiuni cu scadență în iulie 2030 în valoare de 300 milioane lei, la un randament mediu de 6,22% și un preț de adjudecare de 102,36. Alte serii, cu maturitate în 2026, nu au avut date publicate privind randamentul. Activitatea pe piața secundară interbancară s-a intensificat. În data de 9 februarie, s-au înregistrat 319 tranzacții în lei , cu un volum total de 7.820,6 milioane lei. Pentru comparație, în luna ianuarie volumul mediu zilnic a fost de 6.690,7 milioane lei, rezultat al unui număr mai redus de tranzacții – 231. Aceste date indică o menținere a lichidității în sistemul bancar , un interes ridicat pentru instrumentele de stat și o orientare continuă spre stabilitate în politica monetară. [...]