Știri
Știri din categoria Auto
Datele disponibile indică faptul că Tesla livrează în Europa Model Y cu autonomie și încărcare mai slabe după trecerea la celule 4680, iar lipsa de transparență privind tipul de baterie din mașinile comandate începe să se vadă în anulări de comenzi, potrivit Electrek.
În material, publicația arată că Tesla a început să înlocuiască discret bateriile de la furnizori cu propriul pachet bazat pe celule 4680 („8L”) pe Model Y în Europa, iar proprietarii observă „retrogradarea” în specificații și utilizare. Miza este operațională și comercială: aceeași versiune de Model Y ajunge să ofere mai puțină energie în baterie, autonomie WLTP mai mică și, din datele timpurii, o curbă de încărcare rapidă mai slabă.
Electrek indică faptul că pachetul „8L” montat pe Model Y Premium Long Range RWD are aproximativ 79 kWh brut (74 kWh utilizabil). Pachetul LG „5M” pe care îl înlocuiește, pe același nivel de echipare, era de 82–84 kWh, adică cu circa 3–5 kWh mai mult.
Consecința directă, conform datelor citate, este scăderea autonomiei WLTP de la 661 km la 609 km pentru Model Y Premium Long Range RWD, o reducere de 52 km (aprox. 8%), în condițiile în care aerodinamica și motoarele rămân aceleași, iar variabila este schimbarea bateriei.
Publicația susține că performanța la încărcare DC (încărcare rapidă în curent continuu) este „cea mai problematică” pentru 4680. Pentru prima generație de Model Y cu 4680 (2023), Electrek notează că puterea de încărcare scădea sub 100 kW după circa 35% stare de încărcare (SOC), iar intervalul 10–80% depășea 40 de minute, față de aproximativ 27–30 de minute la Model Y Long Range echipat cu celule 2170.
În plus, este citat un test „Out of Spec” de 15 minute pornind de la 10% SOC, în care Model Y cu 4680 ar fi urcat doar de la 10% la 49% (+39%). În aceeași fereastră, un pachet LFP (litiu-fier-fosfat) de 62 kWh ar fi adăugat mai multă energie: 29 kWh față de 27 kWh pentru 4680, conform materialului.
Pentru pachetul european „8L”, Electrek spune că datele timpurii nu sunt încurajatoare și menționează o analiză „Out of Spec Roaming” în care puterea de încărcare ar fi început să scadă de la 155 kW încă de la 31% SOC. În paralel, Tesla afirmă că Model Y 2026 poate susține până la 250 kW pe Superchargere V4, însă publicația precizează că nu există un test independent care să confirme o curbă de încărcare îmbunătățită specific pentru pachetul „8L”.
Electrek relatează că în comunități europene de vehicule electrice, în special în Franța și Norvegia, apar raportări de anulări de comenzi după înlocuirea bateriei LG cu pachetul 4680 „8L”, fără o comunicare explicită către clienții care comandaseră pe baza autonomiei WLTP de 661 km.
Nemulțumirea este amplificată, potrivit publicației, de faptul că Tesla nu precizează în configurator sau în specificații ce tip de baterie primește clientul în funcție de versiune și configurație, ceea ce face dificil de anticipat autonomia și comportamentul la încărcare înainte de livrare.
Materialul compară și densitatea energetică: celulele 4680 produse la Giga Austin ar avea 244 Wh/kg, în timp ce celulele Panasonic 2170 pe care ar trebui să le înlocuiască sunt la 269 Wh/kg (cu 13% mai mult). Electrek notează că Tesla a susținut că o versiune mai nouă ar avea densitate mai mare, dar că aceasta nu a fost încă testată.
Pe lanțul de aprovizionare, publicația menționează că furnizorul sud-coreean de materiale pentru baterii L&F a redus (prin ajustare contabilă) un contract de 2,9 miliarde dolari (aprox. 13,3 miliarde lei) la 7.386 dolari (aprox. 34.000 lei), o scădere de 99,9%, invocând o „schimbare a cantității furnizate”. Electrek leagă această evoluție de cererea mai mică pentru 4680, în condițiile în care Cybertruck – vehiculul principal asociat cu 4680 – ar rula la circa 20.000–25.000 unități anual, față de o capacitate de 250.000.
În acest context, concluzia operațională pentru piața europeană este că trecerea la 4680, cel puțin în forma actuală descrisă de Electrek, riscă să erodeze încrederea clienților printr-o combinație de performanțe percepute ca inferioare și informații insuficiente la momentul comenzii.
Recomandate
Rechemarea celei mai ieftine versiuni Tesla Cybertruck scoate la iveală vânzări infime pentru modelul „de buget”. Potrivit WinFuture , acțiunea vizează varianta cu tracțiune spate, iar documentele de rechemare indică faptul că ar fi fost livrate doar 173 de vehicule – un indiciu rar despre performanța comercială a unui model pentru care Tesla nu publică, de regulă, cifre detaliate. Problema de siguranță care a declanșat rechemarea este severă: la exemplarele echipate cu jante de oțel de 18 inci există riscul ca roțile să se desprindă complet în mers. Cauza ar fi posibile fisuri în discurile de frână, care pot apărea în utilizarea obișnuită sau la abordarea virajelor. Dacă fisurile nu sunt observate, prezoanele pot ceda și se pot rupe din butuc. În documentele citate, sunt menționate trei cereri de garanție asociate defectului; până acum nu au fost raportate accidente sau răniri. Problema nu ar afecta doar piesele montate din fabrică, ci și unele piese de schimb aflate în centrele de service. Ce spune rechemarea despre cerere și producție Pe lângă componenta de siguranță, rechemarea oferă un reper despre cererea pentru versiunea mai accesibilă a Cybertruck. Publicația notează că modelul era cu aproximativ 10.000 de dolari (aprox. 46.000 lei) mai ieftin decât varianta cu tracțiune integrală, dar „nu a găsit aproape deloc cumpărători”. În mod uzual, Tesla agregă livrările unor modele în raportările trimestriale la categoria „alte modele”, alături de game mai vechi precum Model S sau Model X, ceea ce face dificilă evaluarea performanței pe fiecare model. În acest caz, actele de rechemare arată că vehiculele vizate au fost produse între final de august și început de noiembrie 2025, iar producția ar fi fost oprită din cauza cererii slabe. Remedierea: ce piese se schimbă și când Pentru rezolvare, Tesla ar urma să monteze discuri de frână și butuci reproiectați, care măresc suprafața de contact pentru a reduce solicitarea mecanică. În plus, vor fi instalate piulițe noi, cu un strat special, menite să mențină mai bine cuplul de strângere la sarcini ridicate. Reparația este gratuită pentru proprietari. Notificările inițiale au fost deja trimise, iar intervențiile efective sunt programate să înceapă din 20 iunie, conform informațiilor din material. [...]
Producătorii auto premium europeni pierd cotă în China pe fondul mutării competiției către software și AI , într-o piață în care „prestigiul” începe să fie definit mai degrabă de experiența digitală din mașină decât de istoria mărcii, potrivit Wall-Street . Schimbarea lovește direct în modelul tradițional al mărcilor precum BMW, Mercedes-Benz sau Porsche, care au construit ani la rând avantajul competitiv pe inginerie, moștenire și poziționare de lux. În China, noua generație de cumpărători caută însă alt tip de valoare: tehnologie, software și funcții „ca pe smartphone”, nu neapărat o siglă consacrată pe capotă. De ce contează: scăderea cotei pentru producătorii din afara Chinei Concurența locală a accelerat, iar efectul se vede în datele de piață citate în articol: cota combinată a producătorilor auto din afara Chinei pe piața de mașini noi a scăzut la 31% în 2025, de la 56% în 2017, potrivit Asociației Producătorilor de Automobile din China . În acest context, presiunea pe mărcile europene premium nu mai este doar de produs, ci de ritm: cât de repede pot schimba arhitectura și oferta pentru a rămâne relevante. „Mașina definită de software” devine noul standard Un punct central este tranziția către „ automobile definite de software ” (SDV – software-defined vehicles), adică modele în care funcțiile și experiența utilizatorului sunt controlate și îmbunătățite continuu prin software, inclusiv prin actualizări la distanță (over-the-air). Piața SDV este estimată să ajungă la 1,2 trilioane de dolari până în 2036, de la 470 de miliarde de dolari în 2026, potrivit firmei de consultanță Research and Markets, pe fondul dezvoltării inteligenței artificiale, conectivității 5G și serviciilor de tip cloud. În această logică, producătorii occidentali sunt împinși să trateze software-ul drept principalul generator de valoare adăugată, nu un „accesoriu” peste platforme existente. Modelul chinez: abonamente și venituri recurente Articolul descrie și direcția în care se mișcă producători chinezi precum BYD și Xpeng: modele de tip „software ca serviciu” (software-as-a-service), cu funcții pe bază de abonament – de la asistență avansată pentru șofer la divertisment și administrarea de la distanță a vehiculului. Miza este crearea de venituri recurente pe durata de viață a mașinii, similar abonamentelor pentru aplicații. În paralel, accentul pus de cumpărătorii tineri se mută tot mai mult spre capabilități bazate pe inteligență artificială. Qt Group, companie finlandeză care furnizează soluții software pentru interfețe auto și infotainment și lucrează cu mai mulți producători globali, indică „inteligența artificială fizică” drept o dezvoltare critică în 2026 – adică AI care nu doar procesează informații, ci „simte”, raționează și acționează în timp real prin sistemele vehiculului (de exemplu, decizii de frânare sau schimbare a benzii în funcție de trafic și vreme). Unde pierd europenii: cultură de utilizare și platforme vechi Un alt element care complică adaptarea este diferența de comportament a utilizatorilor. În China, interacțiunea vocală cu mașina și acceptarea interfețelor digitale (inclusiv lipsa butoanelor fizice) par mai naturale, ceea ce crește valoarea percepută a asistenților vocali și a sistemelor bazate pe AI. În plus, articolul indică Tesla ca exemplu de producător cu arhitectură construită „de la zero” pentru sinergii cu AI, spre deosebire de producătorii tradiționali care adaptează software-ul pe platforme mai vechi. Este menționat și un avantaj operațional al Tesla în China: capacitatea de a produce și comercializa direct pe piață, fără joint-venture. Ce urmează: o cursă contra cronometru pentru mărcile tradiționale Mesajul de fond este că „timpul se scurge” pentru producătorii auto tradiționali care nu fac rapid tranziția, pe măsură ce generațiile tinere, orientate spre tehnologie, devin cumpărătorii dominanți pe piața de mașini noi în următorii cinci ani, conform declarațiilor citate în articol. Rămâne deschisă întrebarea ridicată în material: dacă industria auto chineză se află sau nu într-o „bulă”. Articolul nu oferă un răspuns ferm, dar subliniază că, în absența unei corecții, presiunea asupra producătorilor europeni – inclusiv în segmentul premium – riscă să se accentueze. [...]
Tesla își extinde infrastructura pentru camioane electrice cu Basecharger , un încărcător de 20.000 de dolari (aprox. 92.000 lei) care promite costuri mai mici de instalare și operare pentru depourile de flote , potrivit iTHome . Noul echipament este gândit pentru „stațiile” unde camioanele stau mai mult timp, acceptând încărcări mai lente decât în cazul rețelei Supercharger pentru autoturisme. Basecharger are o putere maximă de 125 kW, iar Tesla susține că poate adăuga circa 60% autonomie pentru Semi în aproximativ patru ore. Din perspectiva utilizării, produsul este poziționat ca un încărcător „de bază” cu putere ridicată pentru vehicule grele, destinat în special încărcării la bază (depot charging), nu opririlor scurte pe traseu. Ce reduce costurile: fără cabinet extern de conversie O diferență operațională importantă față de Supercharger-urile pentru mașini este arhitectura: Basecharger nu are nevoie de un cabinet de putere separat (echipament extern care transformă curentul alternativ în curent continuu). Directorul pentru business-ul de încărcare Tesla în America de Nord, Max de Zegher, a declarat că Tesla a integrat în Basecharger un modul din cabinetul de electronică de putere al Supercharger V4, eliminând astfel componenta externă voluminoasă. Totodată, până la trei unități Basecharger pot fi conectate la același întrerupător, împărțind o capacitate maximă de 125 kVA, ceea ce ar urma să contribuie la scăderea costurilor de instalare și exploatare. Preț, condiții minime și limitări de compatibilitate Prețul de pornire este de 20.000 de dolari (aprox. 92.000 lei), însă clienții business trebuie să comande cel puțin două unități, iar suma nu include instalarea. Din specificațiile menționate: curent continuu maxim: 150 A; tensiune de ieșire: 180–1.000 V; cablu de încărcare: 6 metri (dublu față de un Supercharger obișnuit, conform sursei); conector: doar MCS, ceea ce înseamnă că vehiculele electrice grele echipate cu CCS nu pot folosi Basecharger. Unde se poziționează față de Megacharger și când ar urma livrările Basecharger este al doilea echipament de încărcare pentru camioane din portofoliul Tesla. Compania are deja Megacharger, cu o putere de 1,2 MW, despre care Tesla spune că poate încărca bateria lui Semi la 60% în circa 30 de minute; acesta a început deja să fie instalat. În schimb, Basecharger este programat să înceapă livrările la începutul lui 2027, pe fondul accelerării construcției rețelei de încărcare pentru camioane, odată cu creșterea capacității de producție pentru Semi. [...]
Ford ar putea reduce costurile și accelera lansarea de electrice în Europa printr-un acord avansat cu Geely, care ar schimba modul de operare al uzinei sale subutilizate din Valencia, potrivit ArenaEV . Discuțiile vizează inclusiv posibilitatea ca Ford să folosească platforma electrică a grupului chinez, o mișcare cu impact direct asupra investițiilor și timpului de dezvoltare pentru noi modele. Miza imediată pentru Ford este utilizarea mai eficientă a fabricii din Valencia, care „nu produce suficiente vehicule” pentru a rămâne profitabilă. În acest context, Geely ar putea cumpăra o parte specifică a unității, astfel încât să producă acolo propriile mașini electrice, ceea ce ar aduce volum suplimentar și ar putea schimba structura activelor deținute de Ford în Spania. Ce ar putea prelua Geely și cât de avansate sunt discuțiile Potrivit publicației spaniole La Tribuna de Automoción, Geely este interesată de liniile „Body 3”, unde se asamblează structura principală a vehiculului. Proiectul ar avea un nume intern – „135” – iar, deși acordul nu este semnat, Geely ar fi început deja discuții cu furnizori locali de componente, semn că pregătirile operaționale sunt în curs. Platforma Geely, posibilă scurtătură pentru un model Ford Elementul cu potențial major pentru Ford este scenariul în care constructorul american nu doar „închiriază” capacitate industrială, ci folosește platforma GEA (Global Intelligent Electric Architecture) a Geely pentru a construi un model cu marcă Ford. ArenaEV notează că dezvoltarea unei platforme complet noi costă „miliarde de dolari” și durează ani, iar accesul la o arhitectură existentă ar putea reduce atât costurile, cât și timpul până la lansare. Această abordare se înscrie în strategia recentă a Ford în Europa de a apela la platforme și parteneriate externe: Explorer electric și noul Capri folosesc platforma MEB a Volkswagen, iar Ford a colaborat și cu Renault pentru două modele electrice mici. De ce ar vrea Geely producție în Spania: evitarea taxei UE Pentru Geely, o fabrică în Spania ar avea un beneficiu comercial direct: evitarea taxei introduse de Uniunea Europeană în 2024 pentru mașinile importate din China. Conform articolului, Geely se confruntă cu un tarif de 18,8% pentru fiecare mașină livrată din China; producția în Valencia ar elimina acest cost, permițând prețuri mai mici în Europa și o extindere mai rapidă pe piață. Modelul vizat ar fi, cel mai probabil, EX2 – un hatchback electric mic, care, potrivit sursei, a fost cea mai vândută mașină în China anul trecut. Pentru Europa, numele ar putea deveni E2, poziționat ca opțiune accesibilă pentru trecerea la electric. Ce mai intră în discuție și ce rămâne incert Negocierile ar include și o posibilă colaborare pe tehnologie „inteligentă”, precum sisteme de conducere automatizată și funcții avansate de siguranță (de exemplu, asistență la menținerea benzii). Împărțirea dezvoltării software ar reduce costurile de cercetare pentru ambele companii. Ford a transmis, prin purtători de cuvânt, că „nimic nu este final”, deși compania recunoaște că discută constant cu alți jucători despre oportunități. În paralel, Ford lucrează la propria platformă „Universal EV”, iar vânzarea unor părți subutilizate ale uzinei din Valencia ar putea aduce lichidități pentru finanțarea acestor proiecte. [...]
Ford negociază vânzarea unei părți din fabrica din Valencia către Geely , într-o mișcare care ar putea marca prima achiziție a unei unități de producție de la un constructor auto european de către o companie chineză, potrivit Profit . Discuțiile vizează o tranzacție ce ar include o parte din uzina Ford din Valencia (Spania). Informația este relevantă prin implicațiile operaționale: dacă tranzacția se concretizează, ar însemna intrarea directă a unui grup chinez în infrastructura industrială a unui producător occidental din Europa, nu doar prin vânzări sau parteneriate comerciale, ci prin preluare de capacități de producție. Ce se știe despre discuții și cine este potențialul cumpărător Conform publicației, Ford se află în discuții cu Geely, grupul chinez care deține și Volvo , pentru o posibilă tranzacție legată de fabrica din Valencia. În acest stadiu, Profit indică existența negocierilor, fără a detalia termenii financiari sau calendarul unei eventuale înțelegeri. Ce ar putea urma: producție în parteneriat Materialul menționează și posibilitatea ca, în cadrul unui parteneriat, să fie construit un SUV. Detaliile despre model, marcă, volume sau destinația producției nu sunt precizate în informațiile disponibile, astfel că scenariul rămâne, deocamdată, la nivel de ipoteză legată de discuțiile în curs. Dacă acordul va fi confirmat și finalizat, tranzacția ar putea deveni un reper pentru modul în care producătorii chinezi își extind prezența industrială în Europa, într-un context de presiune competitivă tot mai mare pe piața auto. [...]
Continental estimează un impact de „câteva zeci de milioane de euro” dacă noile taxe vamale anunțate de președintele SUA, Donald Trump , vor ajunge să se aplice și anvelopelor, potrivit Economedia . Mesajul vine într-un moment în care producătorii europeni din auto își recalibrează prognozele, pe fondul riscului ca barierele comerciale să erodeze marjele și să complice planificarea operațională. Roland Welzbacher, directorul financiar al grupului german, a spus că noile taxe nu au fost incluse în previziunile companiei și că Continental așteaptă detalii înainte de a lua decizii, conform DPA și Reuters, via Agerpres. De ce contează: presiune suplimentară pe lanțul auto UE–SUA În Europa, furnizorii auto se confruntă cu noi presiuni după ce Trump a anunțat, săptămâna trecută, majorarea taxelor vamale pentru mașinile și camioanele din Uniunea Europeană la 25%, de la un nivel convenit anterior de 15%, susținând că UE nu a respectat acordul comercial cu Washingtonul. Pentru Continental, miza imediată este dacă regimul de taxe se extinde și la anvelope, ceea ce ar însemna costuri suplimentare semnificative. Rezultatele din T1 și ce lipsește din prognoză Continental a raportat o creștere a profitului operațional, pe fondul economiilor de costuri și al vânzărilor mai mari de anvelope: profitul înainte de dobânzi și taxe (EBIT) a crescut cu peste 6%, la 522 milioane de euro; profitul net a urcat la 200 milioane de euro, de aproape trei ori față de anul trecut; veniturile au scăzut la 4,4 miliarde de euro, de la 4,9 miliarde de euro. Directorul general Christian Kotz a indicat însă că evoluțiile geopolitice cresc incertitudinile pentru consumatori și economie, ceea ce poate afecta cererea și investițiile în sector. Context: reorganizare internă, pe fondul tranziției din auto Grupul a trecut deja printr-o restructurare majoră: anul trecut a separat divizia auto și a listat-o la bursă sub numele Aumovio. Pentru acest an, Continental intenționează să scindeze divizia ContiTech (produse din cauciuc și materiale plastice), pentru a se concentra pe activitatea principală – producția de anvelope. În acest context, un șoc de costuri din taxe vamale ar veni într-o perioadă în care industria auto germană este deja sub presiune din cauza tranziției către o economie mai curată, tranziție descrisă drept deosebit de dificilă pentru ecosistemul tradițional bazat pe motoare cu combustie și o rețea extinsă de furnizori. [...]
