Știri
Știri din categoria Auto
Producătorii auto premium europeni pierd cotă în China pe fondul mutării competiției către software și AI, într-o piață în care „prestigiul” începe să fie definit mai degrabă de experiența digitală din mașină decât de istoria mărcii, potrivit Wall-Street.
Schimbarea lovește direct în modelul tradițional al mărcilor precum BMW, Mercedes-Benz sau Porsche, care au construit ani la rând avantajul competitiv pe inginerie, moștenire și poziționare de lux. În China, noua generație de cumpărători caută însă alt tip de valoare: tehnologie, software și funcții „ca pe smartphone”, nu neapărat o siglă consacrată pe capotă.
Concurența locală a accelerat, iar efectul se vede în datele de piață citate în articol: cota combinată a producătorilor auto din afara Chinei pe piața de mașini noi a scăzut la 31% în 2025, de la 56% în 2017, potrivit Asociației Producătorilor de Automobile din China. În acest context, presiunea pe mărcile europene premium nu mai este doar de produs, ci de ritm: cât de repede pot schimba arhitectura și oferta pentru a rămâne relevante.
Un punct central este tranziția către „automobile definite de software” (SDV – software-defined vehicles), adică modele în care funcțiile și experiența utilizatorului sunt controlate și îmbunătățite continuu prin software, inclusiv prin actualizări la distanță (over-the-air).
Piața SDV este estimată să ajungă la 1,2 trilioane de dolari până în 2036, de la 470 de miliarde de dolari în 2026, potrivit firmei de consultanță Research and Markets, pe fondul dezvoltării inteligenței artificiale, conectivității 5G și serviciilor de tip cloud. În această logică, producătorii occidentali sunt împinși să trateze software-ul drept principalul generator de valoare adăugată, nu un „accesoriu” peste platforme existente.
Articolul descrie și direcția în care se mișcă producători chinezi precum BYD și Xpeng: modele de tip „software ca serviciu” (software-as-a-service), cu funcții pe bază de abonament – de la asistență avansată pentru șofer la divertisment și administrarea de la distanță a vehiculului. Miza este crearea de venituri recurente pe durata de viață a mașinii, similar abonamentelor pentru aplicații.
În paralel, accentul pus de cumpărătorii tineri se mută tot mai mult spre capabilități bazate pe inteligență artificială. Qt Group, companie finlandeză care furnizează soluții software pentru interfețe auto și infotainment și lucrează cu mai mulți producători globali, indică „inteligența artificială fizică” drept o dezvoltare critică în 2026 – adică AI care nu doar procesează informații, ci „simte”, raționează și acționează în timp real prin sistemele vehiculului (de exemplu, decizii de frânare sau schimbare a benzii în funcție de trafic și vreme).
Un alt element care complică adaptarea este diferența de comportament a utilizatorilor. În China, interacțiunea vocală cu mașina și acceptarea interfețelor digitale (inclusiv lipsa butoanelor fizice) par mai naturale, ceea ce crește valoarea percepută a asistenților vocali și a sistemelor bazate pe AI.
În plus, articolul indică Tesla ca exemplu de producător cu arhitectură construită „de la zero” pentru sinergii cu AI, spre deosebire de producătorii tradiționali care adaptează software-ul pe platforme mai vechi. Este menționat și un avantaj operațional al Tesla în China: capacitatea de a produce și comercializa direct pe piață, fără joint-venture.
Mesajul de fond este că „timpul se scurge” pentru producătorii auto tradiționali care nu fac rapid tranziția, pe măsură ce generațiile tinere, orientate spre tehnologie, devin cumpărătorii dominanți pe piața de mașini noi în următorii cinci ani, conform declarațiilor citate în articol.
Rămâne deschisă întrebarea ridicată în material: dacă industria auto chineză se află sau nu într-o „bulă”. Articolul nu oferă un răspuns ferm, dar subliniază că, în absența unei corecții, presiunea asupra producătorilor europeni – inclusiv în segmentul premium – riscă să se accentueze.
Recomandate
BYD își extinde ofensiva în Europa cu un pick-up plug-in hybrid de 435 CP , iar modelul Shark va avea debutul european în iulie, la Goodwood Festival of Speed , potrivit Autocritica . Mișcarea contează prin intrarea unui jucător chinez într-un segment de nișă, dar cu utilizare comercială (tractare), unde electrificarea avansează mai lent decât la SUV-uri și compacte. BYD a anunțat că va prezenta mai multe modele noi la Goodwood Festival of Speed, eveniment programat în perioada 9–12 iulie, iar printre noutăți se numără pick-up-ul Shark. Constructorul nu a publicat încă detaliile tehnice complete. Din informațiile disponibile, BYD Shark va folosi un sistem de propulsie plug-in hybrid (hibrid cu încărcare la priză) cu 435 CP și o autonomie de aproximativ 90 km în modul electric. Modelul are o capacitate de tractare de 2.500 kg și accelerează de la 0 la 100 km/h în 5,7 secunde. La același eveniment, BYD va aduce în total 8 modele de la 3 branduri, inclusiv Denza și Yangwang, semnalând o strategie de portofoliu mai larg pentru piața europeană, dincolo de gama electrică deja cunoscută. Următorul pas relevant va fi publicarea specificațiilor complete și a poziționării comerciale (echipări, prețuri și piețe vizate), care nu au fost comunicate deocamdată. [...]
Porsche investește circa 5 milioane de euro (aprox. 25 milioane lei) într-un nou centru de retail la Cluj-Napoca, în timp ce vânzările mărcii scad pentru al doilea an la rând în România , potrivit HotNews , care citează date analizate de Profit.ro. Noul „ Porsche Center Cluj ” va fi primul centru al mărcii din Transilvania și al doilea din România. Proiectul este realizat în parteneriat cu Porsche Central and Eastern Europe (PCEE) și importatorul local Porsche Inter Auto România și ar urma să fie finalizat în 2027, în apropiere de Aeroportul Cluj-Napoca. Ce presupune investiția și ce capacitate va avea Centrul va adăuga rețelei locale un spațiu de circa 1.500 metri pătrați, împărțit între: showroom de aproximativ 600 metri pătrați; atelier de service de 870 metri pătrați. Arhitectura va urma identitatea corporativă „Destination Porsche”, conform informațiilor din analiză. De ce contează: extindere într-o piață locală în scădere Reprezentanții PCEE argumentează investiția prin importanța tot mai mare a Transilvaniei pentru marcă, invocând dezvoltarea economică a regiunii. În același timp, datele de înmatriculări indică o contracție a cererii pe piața românească. În 2025, numărul de vehicule Porsche înmatriculate în România a scăzut cu peste 13%, la 524 unități (cu 82 mai puține decât în anul anterior). În primele cinci luni din acest an, înmatriculările au coborât la 181 autoturisme, cu 41 mai puține față de aceeași perioadă din 2025, un declin de 18,5%. Context local: Cluj, miză pe segmentul premium Cluj-Napoca este prezentat ca un pol de venituri ridicate în Transilvania, cu prețuri imobiliare pe metru pătrat peste cele din București. Până la inaugurarea centrului, Porsche a deschis în oraș un „Art Pop-Up Store”, amplasat în fața unuia dintre hotelurile premium. Pentru detalii suplimentare, informațiile sunt prezentate în materialul Profit.ro, preluat de HotNews , respectiv pe Profit.ro . [...]
Un proces colectiv din Olanda pune presiune pe Tesla să compenseze proprietarii europeni pentru promisiuni FSD considerate imposibil de livrat pe Hardware 3 , după ce documente oficiale sugerează că sistemul nici măcar nu a fost depus la testare pentru aprobare, potrivit ArenaEV . Miza este dublă: despăgubiri pentru deprecierea mașinilor pre-Hardware 4 și rambursări pentru cei care au plătit pachetul Full Self-Driving (FSD). Inițiativa a început în aprilie 2026 și a strâns 3.000 de participanți în prima săptămână, ajungând acum la peste 7.100 de proprietari verificați. Cazul este susținut de casa de avocatură olandeză Kennedy Van der Laan , iar organizatorul campaniei, Mischa Sigtermans, mută demersul într-o fundație care va reprezenta legal proprietarii, în cadrul legislației olandeze privind acțiunile colective. Ce cer reclamanții și cine este vizat Acțiunea este formulată în numele a două grupuri: toți proprietarii de Tesla cu Hardware 3 (H3) : organizatorii susțin că vehiculele pre-Hardware 4 și-au pierdut din valoare deoarece Tesla ar fi promis că echiparea existentă poate susține autonomie completă, indiferent dacă proprietarii au cumpărat sau nu software-ul suplimentar; proprietarii care au plătit extra pentru FSD : aceștia cer returnarea banilor. În Olanda, pachetul a costat la momentul respectiv până la 6.400 euro (aprox. 32.000 lei) . ArenaEV notează că există și un calculator online care permite proprietarilor să își conecteze datele de înmatriculare din registrul autorității rutiere olandeze (RDW) pentru a estima o potențială compensație. Documente RDW: „nu a existat” o cerere de aprobare pentru Hardware 3 Un element central al cazului îl reprezintă documente guvernamentale obținute prin solicitări de acces la informații publice. Conform înregistrărilor RDW, Tesla nu ar fi depus niciodată sistemul Hardware 3 pentru testare sau aprobare de reglementare, ceea ce ar contrazice impresia lăsată anterior clienților: că autoritățile europene ar fi respins sistemul mai vechi și că Tesla ar fi contestat decizia. În schimb, cronologia din documente indică faptul că Tesla a cerut omologare europeană pe 5 noiembrie 2024 , dar a limitat explicit testarea la Hardware 4 (H4) . RDW a acordat ulterior aprobare pentru versiunea „supravegheată” a software-ului autonom pe 10 aprilie 2026 , exclusiv pentru vehiculele cu H4. Pe 13 mai 2026 , RDW a confirmat în scris că nu are nicio evidență privind vreo cerere, respingere sau apel legat de Hardware 3. Implicația operațională: separarea H3/H4 devine probă Cazul este susținut și de argumente tehnice. Într-o conferință cu investitorii pentru T1 2026, executivi Tesla ar fi admis că Hardware 3 nu poate atinge conducere autonomă nesupravegheată, iar Elon Musk ar fi invocat o limitare de „lățime de bandă a memoriei” (capacitatea de a transfera rapid date între memorie și procesor), limitare existentă încă din momentul ieșirii mașinilor din fabrică. În plus, lansările recente ale funcției autonome „supravegheate” în Belgia, Danemarca, Estonia și Lituania ar fi fost disponibile doar pe vehicule cu Hardware 4, ceea ce, potrivit sursei, întărește ideea că software-ul are nevoie de componentele mai noi, deși cumpărătorii ar fi fost asigurați ani la rând că mașinile lor mai vechi au „tot ce trebuie” pentru autonomie. Costuri și efect de precedent Participanții nu ar urma să plătească în avans: o companie specializată în finanțarea litigiilor negociază acoperirea costurilor, urmând să primească un procent din sumele obținute dacă instanța decide împotriva Tesla. ArenaEV mai arată că, pe fondul unor reguli de protecție a consumatorului mai stricte în Europa decât în SUA, specialiști din domeniul auto consideră că acest dosar ar putea forța Tesla să gestioneze reclamații similare la scară mai largă, din partea proprietarilor care au cumpărat mașini pe baza acelorași promisiuni. Pentru companie, riscul nu este doar financiar, ci și de conformare: documentele RDW și delimitarea strictă H4/H3 pot deveni repere în alte jurisdicții europene. [...]
Mercedes-Benz a început livrările VLE 300 , iar startul producției de serie în Spania indică o accelerare a ofensivei pe segmentul de monovolume electrice premium , un pariu scump care mizează pe autonomie mare și încărcare rapidă pentru a justifica prețul, potrivit ArenaEV . Asamblarea a pornit săptămâna trecută la uzina istorică din Vitoria, iar primele unități au ajuns deja la clienți. Ce livrează, concret, VLE 300: autonomie și încărcare ca argument de preț În perioada de comenzi din primăvara și vara lui 2026, Mercedes-Benz își concentrează producția pe edițiile de lansare ale VLE 300 cu tracțiune față. Varianta folosește un singur motor electric de 272 CP și o baterie litiu-ion de 115 kWh, cu autonomie oficială WLTP de până la 713 km, în funcție de roți și configurația scaunelor. Pentru utilizarea pe distanțe lungi, modelul are arhitectură electrică de 800 V și poate accepta până la 300 kW la încărcare rapidă în curent continuu (DC), la o stație compatibilă. În aceste condiții, șoferii pot adăuga aproximativ 322 km autonomie în 15 minute; în „condiții perfecte”, sursa indică până la 355 km în același interval. Dimensiuni mari, manevrabilitate asistată și interior modular VLE 300 este poziționat ca un monovolum de pasageri de clasă înaltă, mai spațios decât un monovolum de familie tipic. Versiunea cu ampatament scurt are 5.309 mm lungime, 1.999 mm lățime și 1.943 mm înălțime, cu ampatament de 3.342 mm. O versiune cu ampatament lung adaugă 175 mm la lungime, până la 5.484 mm. Pentru a reduce senzația de „vehicul greu” în oraș, modelul primește standard direcție pe puntea spate, cu un unghi de bracaj de până la 7 grade, ceea ce coboară cercul de întoarcere la 10,9 m. La interior, accentul este pe modularitate: scaunele și banchetele spate pot fi glisate, rearanjate sau scoase complet, pe un sistem mecanic de șine. În echiparea „Grand Limousine”, sursa menționează două scaune electrice „Grand Comfort” pe rândul al doilea, cu dotări precum suport lombar pneumatic, masaj și încărcare wireless pentru telefon. Ce urmează: VLE 400 4MATIC și extinderea gamei în toamna lui 2026 Gama ar urma să se extindă în jurul lunii septembrie 2026, când Mercedes-Benz va deschide comenzile pentru mai multe versiuni. Printre acestea, VLE 400 4MATIC cu două motoare și tracțiune integrală, cu putere totală de 413 CP, orientat către clienții care vor tracțiune suplimentară în condiții de iarnă. Tot atunci, clienții vor putea alege configurații între cinci și opt locuri, precum și pachete de design AMG Line sau AMG Line Plus. Preț: de la 82.260 euro în Germania, peste 100.000 euro cu opțiuni Ediția de lansare VLE 300 pornește în Germania de la 82.260 euro (aprox. 411.000 lei), iar cu toate opțiunile de lux poate depăși 100.000 euro (aprox. 500.000 lei). Pentru cei care urmăresc un buget mai redus, o versiune de bază este așteptată „mai târziu în acest an”, de la circa 70.500 euro (aprox. 352.500 lei) pentru configurația cu cinci locuri. [...]
Profitul record al CATL în T1 2026 arată o mutare a puterii economice din industria auto către producătorii de baterii , într-un moment în care constructorii chinezi de mașini raportează presiuni pe vânzări și marje, potrivit PiataAuto . CATL, cel mai mare producător de baterii din lume, a raportat un profit de 3,06 miliarde de dolari în primul trimestru din 2026, trimestru considerat de regulă mai slab ca rezultate. În același interval, profitul combinat al BYD, Geely, Chery, SAIC, GWM, Seres și Changan a fost de 2,59 miliarde de dolari, ceea ce întărește ideea că, în epoca mașinilor electrice, valoarea și câștigurile se concentrează tot mai mult în zona bateriilor. De ce contează: bateria poate ajunge la 25–40% din costul unei mașini electrice Publicația reamintește argumentul vehiculat în ultimii ani, mai ales în Europa: bateria este componenta cu cea mai mare valoare într-o mașină electrică și poate reprezenta 25–40% din costul de producție. În condițiile în care producția de baterii este încă preponderent în China, electrificarea poate însemna mutarea unei părți mari din valoarea adăugată către furnizorii asiatici. Această perspectivă a alimentat încercările unor producători de a internaliza producția de baterii și de a construi capacități regionale, inclusiv prin proiecte europene menționate de sursă (Northvolt, ACC sau Morrow), tocmai pentru a păstra mai multă valoare în interiorul industriei auto locale. Cifrele din China: CATL peste constructori, iar dependența rămâne ridicată În detaliu, PiataAuto indică pentru T1 2026 profituri individuale precum: BYD — 603,8 milioane dolari, Geely — 615,8 milioane, Chery — 617,1 milioane, SAIC — 446,9 milioane, în timp ce ceilalți producători din listă au avut profituri sub 150 milioane dolari. Relația comercială cu CATL rămâne un element-cheie: doar BYD nu se bazează pe bateriile CATL, producându-și propriile baterii. Geely are producție proprie, dar folosește „foarte multe” baterii CATL la nivel de grup, iar Chery utilizează într-o pondere și mai mare bateriile CATL, inclusiv pentru modele electrice și plug-in hibride. Tendința: cotă de piață de 46,4% și risc de concentrare Situația nu este prezentată ca un accident: în 2025, CATL a avut un profit anual de 10,68 miliarde de dolari, iar în 2026 tendința „pare să se accentueze”, pe fondul eficienței la scară și al volumelor mari cumpărate de producători. Conform estimărilor companiei citate de sursă, cota de piață a CATL în primul trimestru a ajuns la 46,4%, ceea ce alimentează percepția unei concentrări foarte mari, apropiată de un monopol global în baterii pentru mașini electrice. În acest context, PiataAuto notează că devine tot mai dificil pentru un producător auto să intre cu baterii proprii, deoarece dezvoltarea presupune investiții de „multe miliarde”, în timp ce CATL avansează pe mai multe tehnologii (LFP, NMC, sodiu-ion). Consecința economică sugerată este o vulnerabilizare a constructorilor, care riscă să rămână mai ales „producători ai ambalajului” pentru bateriile furnizate de un jucător dominant. [...]
Investigația de mediu deschisă la Budapesta riscă să complice calendarul și costurile extinderii BYD în UE , chiar dacă grupul chinez respinge acuzațiile și spune că proiectul din Ungaria merge înainte, potrivit Economica . Autoritățile ungare au lansat o anchetă după plângeri potrivit cărora pământ contaminat cu substanțe nocive ar fi fost mutat din perimetrul unde se construiește uzina BYD din orașul Szeged. Stella Li a respins acuzațiile, afirmând că este vorba despre „o plângere falsă” și că BYD a angajat avocați pentru a răspunde. Investigația se înscrie într-o serie mai largă de verificări care vizează sectorul local de vehicule electrice (EV), aflat în expansiune, inclusiv producători de baterii, pe fondul presiunii autorităților de a impune respectarea reglementărilor de mediu. Ce înseamnă pentru planul BYD de producție în Europa În pofida anchetei, compania spune că își menține angajamentul față de proiectul din Ungaria și că se concentrează pe creșterea producției la această facilitate. Conform declarațiilor citate, asamblarea vehiculelor la unitatea din Ungaria ar urma să înceapă în trimestrul al patrulea, iar uzina este prezentată drept prima facilitate de producție BYD din Uniunea Europeană, în cadrul strategiei de extindere în regiune. În paralel, grupul evaluează opțiuni pentru o a doua fabrică în Europa și are deja o listă scurtă de locații potențiale. În timpul unei vizite în Serbia, Stella Li s-a întâlnit cu președintele Aleksandar Vucic, care a spus că țara ar putea juca un rol în dezvoltarea viitoarei rețele de producție BYD din Europa. Context: localizare pentru a evita taxele UE și discuții cu producători europeni BYD a confirmat în mai că discută cu producători auto europeni, inclusiv Stellantis, despre o posibilă preluare a unor fabrici auto din Europa care nu sunt utilizate la capacitate maximă. În același context, compania caută să își localizeze producția în Europa pentru a evita taxele vamale ale UE impuse producătorilor chinezi de vehicule electrice , având deja uzine în Ungaria și Turcia. Pe plan financiar, BYD a raportat un declin de 55% al profitului în primul trimestru, până la aproape 4,09 miliarde de yuani (590 milioane de dolari, aprox. 2,7 miliarde de lei), iar veniturile au fost de 150,2 miliarde de yuani, în scădere cu 11,8% față de primul trimestru din 2025. Publicația notează că rezultatele sunt în linie cu previziunile analiștilor. În acest moment, sursa nu indică un termen pentru finalizarea investigației din Ungaria sau eventuale măsuri; până la clarificare, ancheta rămâne un risc de reglementare pentru ritmul de punere în funcțiune a primei fabrici BYD din UE. [...]
