Știri
Știri din categoria Auto
Producătorii auto premium europeni pierd cotă în China pe fondul mutării competiției către software și AI, într-o piață în care „prestigiul” începe să fie definit mai degrabă de experiența digitală din mașină decât de istoria mărcii, potrivit Wall-Street.
Schimbarea lovește direct în modelul tradițional al mărcilor precum BMW, Mercedes-Benz sau Porsche, care au construit ani la rând avantajul competitiv pe inginerie, moștenire și poziționare de lux. În China, noua generație de cumpărători caută însă alt tip de valoare: tehnologie, software și funcții „ca pe smartphone”, nu neapărat o siglă consacrată pe capotă.
Concurența locală a accelerat, iar efectul se vede în datele de piață citate în articol: cota combinată a producătorilor auto din afara Chinei pe piața de mașini noi a scăzut la 31% în 2025, de la 56% în 2017, potrivit Asociației Producătorilor de Automobile din China. În acest context, presiunea pe mărcile europene premium nu mai este doar de produs, ci de ritm: cât de repede pot schimba arhitectura și oferta pentru a rămâne relevante.
Un punct central este tranziția către „automobile definite de software” (SDV – software-defined vehicles), adică modele în care funcțiile și experiența utilizatorului sunt controlate și îmbunătățite continuu prin software, inclusiv prin actualizări la distanță (over-the-air).
Piața SDV este estimată să ajungă la 1,2 trilioane de dolari până în 2036, de la 470 de miliarde de dolari în 2026, potrivit firmei de consultanță Research and Markets, pe fondul dezvoltării inteligenței artificiale, conectivității 5G și serviciilor de tip cloud. În această logică, producătorii occidentali sunt împinși să trateze software-ul drept principalul generator de valoare adăugată, nu un „accesoriu” peste platforme existente.
Articolul descrie și direcția în care se mișcă producători chinezi precum BYD și Xpeng: modele de tip „software ca serviciu” (software-as-a-service), cu funcții pe bază de abonament – de la asistență avansată pentru șofer la divertisment și administrarea de la distanță a vehiculului. Miza este crearea de venituri recurente pe durata de viață a mașinii, similar abonamentelor pentru aplicații.
În paralel, accentul pus de cumpărătorii tineri se mută tot mai mult spre capabilități bazate pe inteligență artificială. Qt Group, companie finlandeză care furnizează soluții software pentru interfețe auto și infotainment și lucrează cu mai mulți producători globali, indică „inteligența artificială fizică” drept o dezvoltare critică în 2026 – adică AI care nu doar procesează informații, ci „simte”, raționează și acționează în timp real prin sistemele vehiculului (de exemplu, decizii de frânare sau schimbare a benzii în funcție de trafic și vreme).
Un alt element care complică adaptarea este diferența de comportament a utilizatorilor. În China, interacțiunea vocală cu mașina și acceptarea interfețelor digitale (inclusiv lipsa butoanelor fizice) par mai naturale, ceea ce crește valoarea percepută a asistenților vocali și a sistemelor bazate pe AI.
În plus, articolul indică Tesla ca exemplu de producător cu arhitectură construită „de la zero” pentru sinergii cu AI, spre deosebire de producătorii tradiționali care adaptează software-ul pe platforme mai vechi. Este menționat și un avantaj operațional al Tesla în China: capacitatea de a produce și comercializa direct pe piață, fără joint-venture.
Mesajul de fond este că „timpul se scurge” pentru producătorii auto tradiționali care nu fac rapid tranziția, pe măsură ce generațiile tinere, orientate spre tehnologie, devin cumpărătorii dominanți pe piața de mașini noi în următorii cinci ani, conform declarațiilor citate în articol.
Rămâne deschisă întrebarea ridicată în material: dacă industria auto chineză se află sau nu într-o „bulă”. Articolul nu oferă un răspuns ferm, dar subliniază că, în absența unei corecții, presiunea asupra producătorilor europeni – inclusiv în segmentul premium – riscă să se accentueze.
Recomandate
Volkswagen a contabilizat o depreciere de circa 6 miliarde de euro (aprox. 30 miliarde lei) a participației de 75% la Porsche , un semnal că marca odinioară „bijuteria coroanei” a grupului a devenit o vulnerabilitate majoră în plin program de restructurare, potrivit Biziday , care preia o analiză Reuters. Declinul Porsche este legat, în primul rând, de scăderea vânzărilor pe piețe-cheie. În China, livrările s-au redus la mai puțin de jumătate în ultimii patru ani, pe fondul concurenței tot mai puternice a producătorilor locali și al schimbării rapide a pieței auto. În acest context, compania își reduce semnificativ și rețeaua de dealeri din China. În paralel, Porsche este afectată de tarifele comerciale din SUA și de slăbirea cererii în alte regiuni, inclusiv Orientul Mijlociu-Africa-India. Tranziția la electric, sub așteptări, și presiune pe marje Analiza arată că investițiile masive în electrificare nu au fost urmate de cererea anticipată pentru unele modele electrice. Ca răspuns, Porsche încearcă să-și recalibreze strategia către modele premium mai scumpe și mai profitabile și să reducă din costuri. Totuși, chiar și cu o revenire a marjelor, compania are nevoie de volume suficiente pentru a contribui la finanțarea restructurării Volkswagen. În prezent, marjele Porsche au coborât sub nivelul grupului și chiar sub cele ale Skoda, care a ajuns mai profitabilă decât Porsche în interiorul conglomeratului. Efect în lanț asupra restructurării Volkswagen Volkswagen derulează cea mai amplă restructurare din istoria sa de 89 de ani și pregătește reduceri importante de personal, pe fondul protestelor din Germania. Ținta grupului este o marjă operațională de 9% până la finalul deceniului, de la cel mult 1% estimat pentru acest an. Deprecierea de aproximativ 6 miliarde de euro a participației la Porsche indică faptul că grupul evaluează acum marca de mașini sport la un nivel mai mic decât anticipa anterior. Este a doua depreciere majoră, după una de 2,7 miliarde de euro (aprox. 13,5 miliarde lei) înregistrată anul trecut. Ce urmează Directorul general al Porsche, Michael Leiters, a declarat că nu există încă o nouă prognoză pentru anul financiar curent sau pentru obiectivul pe termen mediu, iar compania urmează să își prezinte strategia în octombrie. Analiștii citați de Reuters avertizează însă că simpla reducere a cheltuielilor nu va fi suficientă pentru ieșirea grupului din criză. Analiza plasează cazul Porsche în tabloul mai larg al industriei auto germane: presiunea concurenței chineze, tranziția dificilă către electric, dependența de China și impactul tarifelor comerciale americane. În acest context, sindicatele germane cer sprijin din partea Uniunii Europene și măsuri de protecție față de importurile ieftine din China. [...]
Tesla aduce în China cea mai scumpă versiune Model Y, într-un moment de presiune pe vânzări , mizând pe varianta Performance ca să oprească declinul recent al modelului pe piața locală, potrivit ArenaEV . Model Y Performance a fost lansat inițial în august anul trecut, iar din iulie anul acesta era cunoscut faptul că Tesla pregătea intrarea versiunii în China. Lansarea a avut loc „astăzi”, conform publicației. Preț: vârful de gamă pentru Model Y în China Model Y Performance pornește de la 369.000 yuani (aprox. 46.900 euro , adică circa 234.500 lei ), devenind cea mai scumpă variantă Model Y disponibilă în China. Prin comparație: Model Y L cu șase locuri este mai ieftin cu aproximativ 30.000 yuani (aprox. 3.800 euro , adică circa 19.000 lei ); cea mai ieftină versiune Model Y din China începe de la 263.500 yuani (aprox. 33.300 euro , adică circa 166.500 lei ). Specificații: autonomie CLTC și performanțe de „halo product” Conform datelor citate, Model Y Performance are: autonomie 659 km (standard CLTC , ciclul de testare folosit în China); accelerație 0–100 km/h în 3,5 secunde ; viteză maximă 250 km/h ; baterie de 78,4 kWh și încărcare rapidă DC până la 250 kW , cu un câștig de aproximativ 250 km autonomie CLTC în 15 minute . Livrările sunt estimate la 2–6 săptămâni . De ce contează: Tesla încearcă să inverseze trendul negativ al Model Y Miza este una comercială: Model Y Performance intră în China după trei luni consecutive de scăderi anuale (year-on-year) ale vânzărilor Model Y pe această piață, iar Tesla speră că versiunea de performanță va susține volumele și va reaprinde interesul consumatorilor pentru gamă. Publicația nu oferă, însă, cifre concrete ale scăderilor sau ținte de vânzări pentru noua versiune. [...]
BYD testează un nou SUV mai ieftin, poziționat sub Ti 7, într-o mișcare care poate lărgi baza de clienți pentru gama „Defender-like” ; primele imagini arată un model „cutie”, robust, aflat încă sub camuflaj, potrivit Electrek . Noul model, denumit Tai 6 în China, ar urma să fie al patrulea vehicul din linia Titanium a sub-brandului Fang Cheng Bao , după Tai 3, Tai 7 și Tai 9. În piețele externe, BYD a folosit deja o strategie de „rebadging” (vânzare sub marca BYD a unui model Fang Cheng Bao), Ti 7 fiind exemplul menționat pentru Europa, Marea Britanie și alte piețe. Ce se vede în primele imagini și ce indică poziționarea Prima fotografie a apărut pe publicația chineză Autohome și sugerează un SUV cu design pătrățos, apropiat de Ti 7 și cu o siluetă de tip Land Rover Defender. Deși vehiculul este puternic camuflat, se disting câteva elemente: faruri noi; un senzor LiDAR pe plafon (tehnologie folosită, de regulă, pentru asistență avansată la condus); o configurație așteptată de 5 locuri, nu 7 locuri ca Tai 7. BYD nu a anunțat oficial modelul și nici specificațiile, iar informațiile rămân limitate. Miza economică: un prag de preț mai jos decât Ti 7 Electrek notează că Tai 7 pornește în China de la 179.800 yuani (26.500 dolari, aprox. 119.000 lei), iar Tai 6 este așteptat să înceapă „mai aproape” de 150.000 yuani (22.000 dolari, aprox. 99.000 lei). Dacă această poziționare se confirmă, BYD ar putea coborî semnificativ bariera de intrare pentru un SUV cu aspect „off-road”, într-un segment unde prețul rămâne un criteriu decisiv. Ca reper de piață în Marea Britanie, Ti 7 este listat de la 47.995 lire (65.000 dolari, aprox. 293.000 lei) „on the road”, sub Defender 110 plug-in hybrid, care pornește de la 71.840 lire (97.000 dolari, aprox. 437.000 lei). Context: ce știm despre Ti 7 și ce poate însemna pentru Tai 6 În China, Tai 7 este disponibil atât în versiune electrică (BEV), cât și plug-in hybrid (PHEV). În Marea Britanie, Ti 7 se vinde doar ca PHEV, cu autonomie electrică WLTP de până la 74 mile (aprox. 119 km) și până la 102 mile (aprox. 164 km) în oraș, conform aceleiași surse. Sistemul PHEV menționat pentru Ti 7 folosește tehnologia Super Hybrid DM, cu trei motoare electrice și un motor turbo de 1,5 litri, pentru o putere combinată de 402 CP (408 PS). Motorul termic alimentează în principal bateria BYD Blade de 35,6 kWh. Ce urmează Publicația anticipează că, după debutul în China ca Fang Cheng Bao Tai 7, vor apărea informații și despre versiunea globală; în cazul Tai 6, BYD nu a comunicat încă detalii, astfel că rămâne de văzut dacă modelul va fi exportat și sub ce marcă va fi comercializat în afara Chinei. [...]
BMW testează i3 Touring pe platforma Neue Klasse , cu autonomie declarată de până la 750 km , semn că producătorul accelerează pregătirea unei break-uri electrice cu miză de volum pentru 2027, potrivit CNMO , care publică fotografii spion surprinse lângă circuitul Nürburgring din Germania. Modelul este descris ca un „touring” (break) 100% electric construit pe arhitectura Neue Klasse și ar urma să fie prezentat în prima jumătate din 2027, cu intrare pe piață în a doua jumătate a aceluiași an. Publicația notează și un calendar mai precis: lansare în jurul lunii aprilie 2027 și începerea livrărilor în jurul lunii noiembrie. Ce indică imaginile spion despre design și aerodinamică Conform materialului, camuflajul este deja redus, iar detaliile de design devin mai ușor de identificat. i3 Touring ar păstra limbajul de design al versiunii sedan i3, cu: faruri full-LED; conturul grilei „dublu rinichi” vizibil; spoiler de plafon specific break-urilor; formă a montantului C și a stopurilor „aproape definită”, cu accent pe optimizarea aerodinamicii. Interior și echipări: ecran mare și funcții de încărcare bidirecțională La interior, CNMO menționează un sistem head-up display de mari dimensiuni și un ecran tactil central de 17,9 inci. Pe lista de dotări sunt indicate: plafon panoramic; sisteme avansate de asistență la condus; suport pentru V2L, V2H și V2G (încărcare bidirecțională: alimentarea unor consumatori externi, a locuinței sau schimb de energie cu rețeaua). Motorizări și autonomie: până la 469 CP și „până la 750 km” în configurația cea mai eficientă Pe partea de propulsie, sursa vorbește despre mai multe versiuni: i3 30 și i3 40, cu un singur motor și tracțiune spate; i3 50 xDrive, versiune de performanță cu două motoare și putere maximă de 469 CP. În ceea ce privește autonomia, publicația indică un maxim „de până la 750 km” pentru configurația cu eficiența cea mai bună, fără a preciza ciclul de testare sau capacitatea bateriei, ceea ce limitează comparabilitatea directă cu valorile omologate în Europa. [...]
Volkswagen ia în calcul eliminarea a încă aproximativ 4.100 de posturi la Porsche , peste reducerile deja convenite, într-un plan de redresare care urmărește să acopere un deficit major de costuri generale. Informațiile apar în Antena 3 , care citează Handelsblatt și Reuters. Miza este una de eficiență operațională și de profitabilitate: documente privind un acord recent al consiliului de supraveghere al Volkswagen ar propune reducerea personalului mărcii Porsche cu „aproximativ 4.100 de angajați”, pentru a acoperi un deficit de circa 700 de milioane de euro (aprox. 3,5 miliarde lei) la nivelul cheltuielilor generale, potrivit Handelsblatt. Reduceri cumulate până în 2035 Noile tăieri s-ar adăuga unui pachet de restructurări deja anunțat. În iulie, conducerea Porsche și reprezentanții angajaților au convenit disponibilizări suplimentare de 5.000 de persoane, peste alte 4.000 stabilite anterior. În total, reducerile de personal convenite în prezent la producătorul modelului 911 (cu sediul la Stuttgart ) ar ajunge la aproximativ unul din cinci locuri de muncă până în 2035, conform informațiilor citate. De ce se accelerează presiunea pe costuri Contextul este deteriorarea performanței financiare și operaționale, pe fondul problemelor din divizia de mașini sport. Volkswagen și-a revizuit în scădere ținta de marjă de profit pentru întregul an, la cel mult 1%, de la un interval estimat anterior de 4,0–5,5%. Revizuirea este pusă „în mare parte” pe seama unei ajustări a valorii activelor (writedown – reducere contabilă a valorii unor active) la Porsche, unde directorul general Michael Leiters este sub presiune să prezinte o strategie de redresare, după prăbușirea vânzărilor în China și o schimbare costisitoare de direcție în strategia privind vehiculele electrice. Reacția companiilor și ce urmează Volkswagen a refuzat să comenteze, iar un purtător de cuvânt al Porsche a refuzat, de asemenea, să comenteze informațiile despre planurile consiliului de supraveghere. Un element important de guvernanță corporativă rămâne că, potrivit materialului, compania-mamă poate doar să recomande, nu să impună, astfel de măsuri la Porsche — ceea ce lasă deschis modul în care (și cât de repede) ar putea fi implementate eventualele reduceri suplimentare. [...]
Constructorii chinezi își mută ofensiva în Europa de la export la preluarea de capacități de producție , pe fondul unor reguli europene care ar putea condiționa sprijinul public de criterii de tip „Made in EU”, potrivit unei analize Mobilissimo . Miza nu mai este doar evitarea taxelor pentru mașinile importate din China, ci accesul la fabrici, furnizori și forță de muncă din UE, înainte ca cerințele de conținut local să devină mai stricte. Schimbarea de strategie este legată de discuțiile de la Bruxelles despre Industrial Accelerator Act , un pachet aflat în proces legislativ care propune criterii „Made in EU” pentru anumite forme de sprijin și achiziții și urmărește ca investițiile mari în sectoare strategice să lase mai multă valoare în interiorul Uniunii (producție, angajați, furnizori și, în unele situații, tehnologie). Cu alte cuvinte, simpla asamblare în Europa ar putea să nu mai fie suficientă pentru a beneficia de anumite avantaje. De ce fabricile existente au devenit „activul” cheie Într-un material citat de Mobilissimo, Reuters scrie că BYD, Geely, Chery, Dongfeng și alți constructori chinezi caută activ fabrici existente în Europa. Logica este operațională: o uzină funcțională poate fi repornită mai repede decât construirea uneia noi și vine „la pachet” cu elemente greu de replicat rapid — personal calificat, rețea de furnizori, logistică, proceduri și infrastructură. În acest context, Alfredo Altavilla, consilier special BYD pentru Europa, a descris pentru Reuters competiția directă pentru aceleași active industriale: „În aeroporturi ne întâlnim cu toții.” Analiza notează că BYD ar evalua inclusiv opțiuni în Franța și Spania și estimează, în perspectivă, nevoia de trei fabrici auto și una de baterii în Europa. Valencia, precedentul: producție comună și costuri mai mici Un exemplu deja concret este parteneriatul Ford–Geely pentru uzina din Valencia , prezentat ca model de „intrare” în producția europeană fără a ridica o fabrică de la zero. În comunicarea oficială Ford, Ford arată că Ford păstrează 66% din noua structură, iar Geely Auto primește 34%, urmând să fie produse atât automobile Ford, cât și două SUV-uri electrice Geely. Rațiunea industrială invocată este utilizarea mai bună a capacității și reducerea costului pe automobil prin volume comune, detaliată de Ford și aici: Ford . Reuters mai indică, potrivit analizei, că: Chery folosește deja capacități industriale în Barcelona; Leapmotor produce prin infrastructura Stellantis; Dongfeng analizează formule similare. Implicații pentru România: Mioveni, între ciclu de produse și interes extern Mobilissimo plasează uzina Dacia de la Mioveni în această ecuație mai largă, în condițiile în care, la începutul lui septembrie, CEO-ul Dacia, Katrin Adt, a spus că nu are „în acest moment” un nou proiect pentru uzina Mioveni pe care să îl poată comunica (conform Ziarul Financiar ). În paralel, analiza amintește declarații potrivit cărora România a pierdut proiecte industriale în favoarea altor țări din regiune (noul Spring în Slovenia, viitorul Striker în Turcia). În același timp, Mioveni rămâne o uzină cu volum: Renault Group indică o producție de 297.182 de automobile în 2025, în principal Duster și Bigster, cu circa 90% la export, potrivit paginii oficiale a grupului: Renault Group . În logica noilor reguli europene, o astfel de capacitate — cu infrastructură, furnizori și personal — poate deveni mai atractivă pentru jucători care caută „pașaport” industrial în UE. Ce e confirmat și ce rămâne speculație Analiza respinge ideea unei tranzacții confirmate privind vânzarea Dacia sau a uzinei Mioveni către un grup chinez, subliniind că discuția reapărută în spațiul public pornește dintr-o presupunere, nu dintr-o ofertă publică, un proces de verificare (due diligence) sau negocieri confirmate. În plus, este menționat că Renault deține 99,43% din Automobile Dacia, ceea ce ar face improbabilă o tranzacție „discretă”, fără mecanisme de verificare. În schimb, zona „realistă” descrisă de Mobilissimo este cea a parteneriatelor și aranjamentelor industriale, nu neapărat a achizițiilor integrale: joint-venture (precum Valencia); participații minoritare (exemplele Renault–Geely din afara Europei); producție pe platforme/tehnologie ale partenerului în fabrici existente. Riscul pentru UE: să localizeze asamblarea, dar nu și controlul tehnologic Unghiul de fond rămâne unul de politică industrială: Europa poate câștiga sau păstra locuri de muncă și capacități de producție, dar să piardă controlul asupra componentelor care decid competitivitatea pe termen lung — platforme, software, tehnologia bateriilor, semiconductori, sisteme avansate de asistență (ADAS) și proprietate intelectuală. De aici și presiunea pentru reguli care să lege investițiile și sprijinul public de „valoarea creată în UE”, nu doar de adresa fabricii. În această cheie, următoarea etapă nu mai este despre taxe vamale, ci despre condițiile concrete în care producția „în UE” devine, în practică, „Made in EU” — și cât din tehnologie rămâne, de fapt, în Europa. [...]
