Știri
Știri din categoria Auto
Producătorii auto premium europeni pierd cotă în China pe fondul mutării competiției către software și AI, într-o piață în care „prestigiul” începe să fie definit mai degrabă de experiența digitală din mașină decât de istoria mărcii, potrivit Wall-Street.
Schimbarea lovește direct în modelul tradițional al mărcilor precum BMW, Mercedes-Benz sau Porsche, care au construit ani la rând avantajul competitiv pe inginerie, moștenire și poziționare de lux. În China, noua generație de cumpărători caută însă alt tip de valoare: tehnologie, software și funcții „ca pe smartphone”, nu neapărat o siglă consacrată pe capotă.
Concurența locală a accelerat, iar efectul se vede în datele de piață citate în articol: cota combinată a producătorilor auto din afara Chinei pe piața de mașini noi a scăzut la 31% în 2025, de la 56% în 2017, potrivit Asociației Producătorilor de Automobile din China. În acest context, presiunea pe mărcile europene premium nu mai este doar de produs, ci de ritm: cât de repede pot schimba arhitectura și oferta pentru a rămâne relevante.
Un punct central este tranziția către „automobile definite de software” (SDV – software-defined vehicles), adică modele în care funcțiile și experiența utilizatorului sunt controlate și îmbunătățite continuu prin software, inclusiv prin actualizări la distanță (over-the-air).
Piața SDV este estimată să ajungă la 1,2 trilioane de dolari până în 2036, de la 470 de miliarde de dolari în 2026, potrivit firmei de consultanță Research and Markets, pe fondul dezvoltării inteligenței artificiale, conectivității 5G și serviciilor de tip cloud. În această logică, producătorii occidentali sunt împinși să trateze software-ul drept principalul generator de valoare adăugată, nu un „accesoriu” peste platforme existente.
Articolul descrie și direcția în care se mișcă producători chinezi precum BYD și Xpeng: modele de tip „software ca serviciu” (software-as-a-service), cu funcții pe bază de abonament – de la asistență avansată pentru șofer la divertisment și administrarea de la distanță a vehiculului. Miza este crearea de venituri recurente pe durata de viață a mașinii, similar abonamentelor pentru aplicații.
În paralel, accentul pus de cumpărătorii tineri se mută tot mai mult spre capabilități bazate pe inteligență artificială. Qt Group, companie finlandeză care furnizează soluții software pentru interfețe auto și infotainment și lucrează cu mai mulți producători globali, indică „inteligența artificială fizică” drept o dezvoltare critică în 2026 – adică AI care nu doar procesează informații, ci „simte”, raționează și acționează în timp real prin sistemele vehiculului (de exemplu, decizii de frânare sau schimbare a benzii în funcție de trafic și vreme).
Un alt element care complică adaptarea este diferența de comportament a utilizatorilor. În China, interacțiunea vocală cu mașina și acceptarea interfețelor digitale (inclusiv lipsa butoanelor fizice) par mai naturale, ceea ce crește valoarea percepută a asistenților vocali și a sistemelor bazate pe AI.
În plus, articolul indică Tesla ca exemplu de producător cu arhitectură construită „de la zero” pentru sinergii cu AI, spre deosebire de producătorii tradiționali care adaptează software-ul pe platforme mai vechi. Este menționat și un avantaj operațional al Tesla în China: capacitatea de a produce și comercializa direct pe piață, fără joint-venture.
Mesajul de fond este că „timpul se scurge” pentru producătorii auto tradiționali care nu fac rapid tranziția, pe măsură ce generațiile tinere, orientate spre tehnologie, devin cumpărătorii dominanți pe piața de mașini noi în următorii cinci ani, conform declarațiilor citate în articol.
Rămâne deschisă întrebarea ridicată în material: dacă industria auto chineză se află sau nu într-o „bulă”. Articolul nu oferă un răspuns ferm, dar subliniază că, în absența unei corecții, presiunea asupra producătorilor europeni – inclusiv în segmentul premium – riscă să se accentueze.
Recomandate
BYD a depășit Tesla la vânzările globale de electrice și își consolidează avantajul de cost prin integrarea lanțului de aprovizionare , arată o analiză Jalopnik . Pentru piața auto, miza nu este doar „cine vinde mai mult”, ci faptul că BYD pare să fi construit un model industrial care îi permite să coboare prețurile și să scaleze mai repede decât rivalii occidentali. În 2025, BYD a încheiat anul cu aproximativ 2,26 milioane de vehicule electrice cu baterie (BEV) livrate, în creștere cu circa 28% față de anul anterior, față de 1,64 milioane livrate de Tesla în aceeași perioadă – un ecart de peste 600.000 de mașini. Jalopnik notează că BYD a reușit acest lucru deși nu vinde încă vehicule electrice în SUA, în timp ce Tesla depinde de China, a doua sa piață ca mărime, pentru o parte importantă din volume. Avantajul economic: prețuri agresive, pe mai multe segmente Un pilon al creșterii BYD este poziționarea de preț, cu o gamă care acoperă de la modele de oraș la SUV-uri mari. În Marea Britanie, BYD Dolphin Surf pornește de la circa 18.650 lire sterline (aprox. 110.000 lei), cu rate lunare menționate de publicație de la 175 lire (aprox. 1.030 lei). Prin comparație, un Renault 5 (model 2025) pornește de la 21.495 lire (aprox. 127.000 lei), cu rate de circa 229 lire (aprox. 1.350 lei). La capătul superior, BYD Sealion 7 începe de la 44.990 lire (aprox. 265.000 lei) și oferă „până la 312 mile” autonomie (aprox. 502 km), sub niveluri de preț ale unor rivali comparabili, potrivit articolului. În China, varianta foarte ieftină BYD Seagull este indicată la un preț de „până la 8.000 de dolari” (aprox. 36.000 lei), iar în Australia BYD Atto 1 este descris ca fiind sub 24.000 de dolari (aprox. 108.000 lei), în timp ce cel mai ieftin Tesla Model Y ar porni de la peste 60.000 de dolari (aprox. 270.000 lei), înainte de taxe și costuri locale. Integrarea verticală: costuri mai mici și risc operațional redus Diferența structurală, în lectura Jalopnik, este controlul asupra lanțului de aprovizionare. Publicația citează EV Magazine , care susține că BYD produce intern aproximativ 75% din componentele vehiculelor, inclusiv bateriile Blade, motoarele electrice și electronica de putere. În industria auto, fiecare furnizor extern adaugă cost, timp și reduce marja producătorului final; BYD limitează aceste „verigi” prin producție internă. Articolul mai menționează că bateria poate reprezenta aproximativ 40 de cenți din fiecare dolar cheltuit pentru a construi un vehicul electric, iar BYD investește inclusiv în operațiuni de minerit de litiu pentru a-și securiza materiile prime. Consecința economică: compania poate susține prețuri mai mici fără a-și eroda la fel de mult profitabilitatea, cel puțin în comparație cu producători care cumpără masiv componente critice din piață. Bateria Blade: argument de siguranță și eficiență de ambalare BYD a ales să dezvolte o tehnologie proprie de baterii, numită Blade Battery , pe care o descrie drept mai ieftină decât pachetele convenționale. Jalopnik afirmă că, prin renunțarea la arhitectura pe module folosită de multe pachete LFP (litiu-fier-fosfat), BYD poate integra cu peste 50% mai multe celule în același spațiu. Pe zona de siguranță, compania invocă rezultate din testul de penetrare cu cui: BYD susține că pachetul a rămas la 30–60°C la suprafață, fără flăcări și fără fum, în timp ce o baterie ternară cu litiu ar depăși 500°C în același tip de test. Pentru a doua generație (Blade Battery 2.0), BYD afirmă că a repetat testul „la mijlocul încărcării” de 500 de ori fără incendiu, fum sau „runaway” termic (declanșare necontrolată a reacției termice). Portofoliu mai larg decât Tesla în Europa În timp ce, „la momentul redactării”, în Europa Tesla mai vinde ca modele noi doar Model 3 și Model Y – după ce ultimele Model S și Model X ar fi ieșit de pe linia de producție în mai 2026 – BYD ar avea în Europa „15–20” modele sau submodele mainstream, plus sub-brandurile Yangwang, Denza și Fangchengbao. Jalopnik punctează că varietatea reduce riscul comercial al companiei și îi permite să concureze în aproape orice segment, inclusiv prin faptul că își produce intern componentele-cheie. Dincolo de autoturisme, BYD este prezentă și cu autobuze (inclusiv în Londra), camioane și operează propria flotă de nave transportoare pentru export, ceea ce întărește capacitatea de livrare globală. În ansamblu, analiza sugerează că BYD nu câștigă doar printr-un „val” de cerere, ci printr-o combinație de preț, integrare industrială și portofoliu extins – un mix care poate pune presiune pe producătorii tradiționali la nivel de costuri și ritm de lansare a modelelor. [...]
BYD pregătește Seal 06 (model 2027) cu lidar pe plafon, semn că sedanul de clasă B va urca pe zona de asistență la condus , potrivit IT Home , care publică imaginile oficiale ale mașinii și poziționarea ei ca „automobil de familie complet echipat” în segmentul B. Noul Seal 06 EV păstrează, în linii mari, designul versiunii aflate deja la vânzare, dar cu ajustări de detaliu. Partea frontală este descrisă ca fiind mai simplificată, iar în spate rămâne semnătura cu stopuri unite pe toată lățimea, însă cu o formă modificată. Ce se schimbă operațional: lidar și promisiunea de asistență la condus Elementul cu impact direct asupra dotărilor este lidarul montat pe plafon , care „prefigurează” suport pentru funcții de asistență la condus. Sursa nu oferă, în acest punct, o listă completă de funcții pentru modelul 2027, dar indică direcția: integrarea unui senzor asociat, de regulă, cu sisteme mai avansate de percepție a mediului. Ca reper, versiunea Seal 06 EV lansată anul trecut (iunie) venea cu sistemul „Tian Shen Zhi Yan C” (variantă cu trei camere), care includea: asistență la condus pe autostradă (navigare/ghidare pe autostradă); asistență la parcare. Context: prețuri și specificații ale modelului aflat la vânzare Pentru modelul existent, IT Home amintește trei niveluri de echipare și intervalul de preț: 470 km „Zunrong”: 109.800 yuani 545 km „Zunxiang”: 119.800 yuani 545 km „Qijian”: 129.800 yuani Dimensiunile menționate pentru Seal 06 EV aflat la vânzare sunt 4.720/1.880/1.495 mm, cu ampatament de 2.820 mm. La capitolul propulsie, modelul actual folosește un singur motor electric pe puntea spate, cu putere maximă de 110 kW sau 160 kW, în funcție de versiune. În materialul citat nu sunt comunicate prețuri, configurații sau o dată de lansare pentru modelul 2027; informațiile se limitează la imaginile oficiale și la schimbările de design/echipare sugerate de acestea. [...]
BMW va transforma uzina sa istorică din München într-o unitate 100% electrică din 2027, iar compania spune că schimbarea ar putea reduce costurile de producție cu 10% prin automatizare și digitalizare, potrivit smartcar . Trecerea marchează și finalul producției de automobile cu motoare termice în cea mai veche bază de fabricație a grupului, după o istorie de circa un secol. Schimbarea este legată de începerea producției pentru noul BMW i3 (model electric), care va deveni, de anul viitor, piesa centrală a fabricii. Uzina din München are o încărcătură simbolică majoră pentru BMW: este și sediul central al companiei, și locul de origine al mărcii în Bavaria, dar și „casa” Seriei 3. Din 1975, când a ieșit de pe linie primul exemplar Seria 3, peste 9 milioane de sedanuri din această familie au fost produse la München, notează publicația. În noua configurație, i3 va înlocui pe linia principală versiunea pe benzină/motorină a Seriei 3. Ce se întâmplă cu Seria 3 pe combustie BMW indică faptul că Seria 3 cu motor termic va mai continua cel puțin încă o generație, însă producția ei va fi mutată în alte fabrici. În paralel, i3 bazat pe platforma Neue Klasse (o arhitectură tehnică dedicată noii generații de electrice) este prezentat drept direcția de viitor pentru acest model emblematic. Un mesaj-cheie al mutării este că nu vorbim doar despre o redistribuire de volume între uzine, ci despre o repoziționare a celei mai reprezentative fabrici BMW către propulsia electrică. De ce contează: eficiență și costuri mai mici Pe lângă componenta de imagine, BMW susține că transformarea aduce beneficii economice directe: prin îmbunătățiri de automatizare și digitalizare, eficiența de producție crește, iar costurile de fabricație ar urma să scadă cu 10%. Pentru o uzină tradițională aflată în plină tranziție energetică, această țintă de cost devine un reper relevant pentru restul industriei, în condițiile în care presiunea pe marje rămâne ridicată la vehiculele electrice. În plan simbolic, schimbarea contrastează cu sediul BMW din München, proiectat ca patru cilindri alăturați – o trimitere la motoarele cu patru cilindri care au consacrat marca. În vecinătatea acestui reper al „erei termice”, fabrica se pregătește să nu mai producă deloc automobile cu motoare pe combustie, semnalând ruptura operațională pe care o traversează industria auto europeană. [...]
Mercedes-Benz își recalibrează strategia de interior digital, după ce a împins prea departe eliminarea butoanelor fizice , iar direcția anunțată este una de „coexistență” între ecrane mari și comenzi tactile clasice, potrivit IT之家 . Mesajul vine pe fondul criticilor din partea unei părți a clienților, care nu au îmbrățișat pe deplin înlocuirea masivă a butoanelor cu suprafețe tactile. CEO-ul Mercedes-Benz, Ola Källenius , a declarat într-un interviu pentru Autocar că industria auto „ar fi putut merge prea departe” în renunțarea la butoanele fizice și trecerea completă la operare prin atingere. El a admis că, deși compania a investit mult timp în dezvoltarea interfețelor pentru sistemele de infotainment (inclusiv conceptele MBUX Hyperscreen și Superscreen), producătorii „au împins digitalizarea prea agresiv”, uneori „pentru tehnologie în sine”, în detrimentul nevoilor reale ale clienților. Din punct de vedere operațional, Mercedes-Benz a început deja să reintroducă butoane fizice pe volan și spune că va continua să readucă anumite comenzi fizice „în locurile potrivite”. În același timp, Källenius nu sugerează o retragere din „cursa ecranelor mari”: întrebat dacă industria a atins un vârf al numărului de ecrane, el a răspuns că nu știe dacă s-a ajuns la „vârf”, dar că „suntem aproape de momentul cu cele mai puține butoane”. Concluzia: viitoarele interioare ar urma să combine ecrane de mari dimensiuni cu un set selectiv de comenzi fizice. De ce se schimbă direcția: între costuri și experiența de utilizare Publicația notează că Mercedes-Benz nu este singurul producător care își reanalizează deciziile. CEO-ul Ferrari, Benedetto Vigna, a recunoscut anterior că popularitatea butoanelor tactile are și o explicație economică: costuri de producție mai mici, cu o reducere a costurilor de fabricație de aproximativ 50%. În acest context, Ferrari ar fi decis să adauge mai multe butoane fizice pe modelele viitoare. În aceeași direcție de ajustare sunt menționate și Hyundai și Grupul Volkswagen, semn că reintroducerea unor comenzi fizice poate deveni o tendință mai largă, pe măsură ce producătorii încearcă să echilibreze economiile de cost cu ergonomia și preferințele clienților. [...]
Leapmotor a trecut de 100.000 de unități vândute într-o lună și a depășit Changan la NEV-uri , semnalând o schimbare de greutate în ierarhia producătorilor chinezi de vehicule electrificate, potrivit Car News China . În iulie 2026, Leapmotor a raportat vânzări de 101.267 de unități, în creștere cu 102% față de aceeași lună a anului trecut. Pe segmentul NEV (vehicule cu „energie nouă”, adică electrice și hibride plug-in, în clasificarea folosită în China), Leapmotor a depășit Changan: 96.500 de NEV-uri vândute de Changan în iulie. De ce contează: Leapmotor urcă spre liga mare a volumelor Pragul de 100.000 de unități într-o singură lună plasează Leapmotor foarte aproape de Geely Galaxy, marca de electrificate cu cele mai mari vânzări din grupul Geely. Geely Galaxy a vândut 107.797 de unități în iulie, diferența față de Leapmotor fiind relativ mică la nivel de volum lunar. Un motor important al creșterii Leapmotor a fost modelul A10 (B03X pe piețele internaționale), lansat la final de martie: 28.593 de unități livrate în iulie, adică aproape 30% din livrările totale ale mărcii în lună. Contextul pieței: BYD rămâne lider, dar competiția se strânge La nivel de grupuri, BYD a rămas pe primul loc la vânzările de autoturisme NEV, cu 411.072 de unități în iulie. Publicația notează că BYD a avut creștere anuală pentru a treia lună consecutiv, iar vânzările externe au ajuns la aproape 180.000 de unități, un record. În interiorul BYD, brandurile Fang Cheng Bao și Denza au raportat: Fang Cheng Bao: 41.213 unități (+190,6% an/an) Denza: 19.196 unități (+68,8% an/an) În același timp, Li Auto a continuat să scadă ușor față de anul trecut, cu 30.468 de vehicule vândute în iulie (-0,9% an/an). Nio a livrat 35.934 de unități (+71% an/an), împărțite între: Nio (brandul principal): 20.008 unități Onvo: 10.155 unități (+69,9% an/an) Firefly: 5.771 unități (+143,9% an/an) Xiaomi a livrat peste 30.000 de unități în iulie, iar alianța HIMA a Huawei (Harmony Intelligent Mobility Alliance) a livrat 45.046 de unități. În HIMA, Luxeed (colaborare Chery–Huawei) a vândut 10.709 unități (+227,7% an/an), iar cea mai bună lună din primul semestru a fost iunie, cu 5.541 de unități. [...]
Piața auto din China a intrat în iulie pe o traiectorie de scădere , cu vânzări de autoturisme (segmentul „passenger cars”) estimate în declin cu 16,8% față de aceeași lună din 2025, potrivit unei sinteze de date citate de Smart Car . În acest context, diferențele dintre producători devin mai vizibile: unii cresc puternic pe export și pe electrificare, în timp ce piața totală se contractă. BYD a raportat pentru iulie vânzări de 419.200 de vehicule, în creștere cu 3,9% față de luna anterioară și cu 21,8% față de iulie 2025. În perioada ianuarie–iulie, compania a ajuns la 2,2277 milioane de unități, menținându-se detașat în fruntea pieței. Tot în ianuarie–iulie, vânzările externe ale BYD au fost de 179.800 de unități, reprezentând „peste 40%” din totalul grupului, cu un avans anual de 124,3%, conform aceleiași surse. Cum arată iulie pentru ceilalți mari jucători SAIC Group a raportat în iulie vânzări de 339.000 de vehicule, iar în ianuarie–iulie un total de 2,384 milioane. Segmentul său de mărci proprii a accelerat: SAIC Passenger Vehicle a vândut 107.000 de unități în iulie (+78,2% an/an), respectiv 656.000 în ianuarie–iulie (+53,4%). IM Motors (Zhiji) a ajuns la 46.000 de unități cumulat (+82,4%). Pe zona de vehicule „noi energii” (electrice și hibride plug-in, în terminologia uzuală din China), SAIC indică 973.000 de unități în ianuarie–iulie (+27,4%), iar vânzările externe cumulate au fost de 876.000 (+52,1%). Chery Group a raportat 276.800 de unități în iulie, cu exporturi de 202.500 de unități. Publicația notează că este prima dată când exporturile lunare depășesc pragul de 200.000, cu o creștere anuală de 70,1%, și că recordul lunar de export a fost îmbunătățit pentru a cincea lună consecutiv. În ianuarie–iulie, Chery a totalizat 1,6344 milioane de unități (+10,1%). Geely Automobile Group a raportat 250.200 de unități în iulie (creștere atât față de luna anterioară, cât și față de anul trecut), iar în ianuarie–iulie 1,6731 milioane (+1,6%). Defalcat, Geely brand a avut 197.900 de unități în iulie, Lynk & Co 16.400, iar Zeekr 35.800 — un maxim istoric, cu +111% an/an. Zeekr a ajuns la 214.200 de unități în ianuarie–iulie (+98,9%). Submărci și livrări raportate: cine crește și cu ce volum În grupul Changan, Deepal a avut vânzări globale de 29.200 de unități în iulie (+7,5%) și 193.400 în ianuarie–iulie (+13,5%). Qiyuan a raportat 39.800 de unități în iulie (+7,5%) și un total cumulat de 193.400 (publicația prezintă aceeași valoare cumulată). Avatr a avut 7.600 de unități în iulie (+2,2% față de luna anterioară) și 35.200 în ianuarie–iulie. Alte cifre de livrări menționate pentru iulie: Dongfeng, marca Voyah (Lantu): 13.200 de vehicule livrate (+8,7% an/an); GAC, unitatea Haobo Aion BU: 35.000 de vehicule livrate (+31,7% an/an); Leapmotor: 100.000 de vehicule livrate; Harmony Intelligent Mobility (Hongmeng Zhixing): 45.000 de vehicule livrate (toată gama); XPeng: 38.000 de vehicule livrate; NIO: 35.900 de vehicule livrate; Li Auto: 30.500 de vehicule livrate; Xiaomi Auto: vânzări de peste 30.000 de vehicule. În ansamblu, datele sugerează o piață care încetinește la nivel total, dar în care creșterea rămâne posibilă pentru producătorii cu exporturi în expansiune și portofolii electrificate, în special acolo unde volumele sunt deja mari. [...]
