Știri
Tag: tesla

După doi ani de creștere rapidă, BYD încetinește în 2026, iar competiția pe piața globală de mașini electrice se strânge , pe fondul revenirii Tesla și al presiunii tot mai mari din partea altor producători chinezi, potrivit unei analize Profit . În 2026, BYD „a pus frână” la vânzările de automobile electrice, inclusiv în Europa. Publicația notează că, pe piața europeană, compania chineză a pus accent pe motoarele PHEV (hibride plug-in, adică modele care combină motorul termic cu unul electric și se pot încărca la priză), ceea ce indică o repoziționare comercială față de segmentul pur electric. În același timp, declinul din China a creat spațiu pentru Tesla să recupereze din diferența față de BYD. Concluzia analizei este că avantajul BYD în fața Tesla „s-a diluat”, iar dinamica nu mai este una de dominanță confortabilă, ci de concurență mai strânsă. Ce se schimbă în competiția globală Elementul care contează pentru piață este că presiunea nu vine doar din duelul BYD–Tesla. Datele analizate de Profit arată că „vin din spate” și alți competitori chinezi, ceea ce poate fragmenta și mai mult cotele de piață și poate intensifica lupta pe prețuri și pe lansări de modele, inclusiv în Europa. Pentru producători, mesajul este că ritmul de creștere din ultimii ani nu mai este garantat, iar strategia de produs (electric pur versus PHEV) devine un instrument de adaptare la cerere și la condițiile din fiecare regiune. [...]

Obstacolul major pentru „mașina zburătoare” Tesla rămâne reglementarea , nu demonstrațiile tehnologice, potrivit Digi24 , care citează o analiză Live Science despre cât de realist este ca un astfel de vehicul să ajungă pe piață în următorii ani. Demonstrația recentă a Tesla, în care modelul Rocket Roadster a zburat pentru scurt timp, a reaprins discuția despre trecerea „mașinilor zburătoare” din zona de science-fiction în utilizare comercială. În paralel, mai multe companii lucrează la vehicule hibride ca abordare tehnică, combinând elemente din automobile, elicoptere și aeronave electrice, iar în cazul Tesla – inclusiv componente asociate rachetelor. Ce tehnologie ar face posibilă „mașina zburătoare” O direcție tehnologică menționată este decolarea și aterizarea verticală electrică (vehicule care se ridică și coboară fără pistă), realizată prin mai multe rotoare sau elice care generează portanță. Publicația notează și rolul progreselor din: tehnologia bateriilor, sistemele de zbor autonome, navigația asistată de computer. De ce contează: fără reguli și infrastructură, piața rămâne blocată Chiar dacă tehnologia avansează, analiza indică o listă de bariere care pot întârzia sau limita adoptarea pe scară largă: siguranța pasagerilor, accesibilitatea prețurilor, nevoia de reglementări, legi și infrastructură dedicate. În acest context, întrebarea nu este doar „când poate zbura”, ci „în ce condiții poate fi autorizată și operată” o astfel de mașină în mod curent, la scară largă. Termenul Tesla: 2028, dar cu rezerve Tesla susține că producția noii sale „mașini zburătoare” este programată pentru 2028, însă Digi24 amintește că firma este cunoscută pentru nerespectarea termenelor propuse. Live Science pune sub semnul întrebării dacă publicul ar putea avea acces la astfel de vehicule în următorii cinci ani sau dacă drumul până la o utilizare reală, de masă, rămâne încă lung. [...]

Scumpirea petrolului peste 112 dolari pe baril reaprinde riscul de inflație și lovește simultan acțiunile și datoria publică europeană , într-un episod de aversiune la risc care a împins bursele globale pe minus și a crescut presiunea pe obligațiunile Franței, potrivit Ziarul Financiar . Prețul petrolului Brent a urcat cu 3,3%, până la 112,39 dolari pe baril (aprox. 535 lei), pe fondul escaladării conflictului din Orientul Mijlociu. În paralel, investitorii au fost nevoiți să digere încă două surse de risc: temerile privind sustenabilitatea datoriilor publice în Europa și întrebările legate de rentabilitatea investițiilor masive în inteligență artificială. Petrolul scump: șoc energetic și presiune inflaționistă Creșterea cotației Brent a venit după intensificarea atacurilor militanților Houthi , susținuți de Iran, asupra Arabiei Saudite, ceea ce a alimentat îngrijorările privind securitatea aprovizionării cu energie. Tensiunile au fost amplificate și de decizia SUA de a retrage o parte din personalul aflat în Arabia Saudită. În acest context, publicația notează avertismentul că o scumpire persistentă a petrolului poate reaprinde presiunile inflaționiste, într-un moment în care marile economii încearcă să gestioneze costuri ridicate de finanțare. Bursele scad, tehnologia e din nou sub presiune La deschiderea ședinței de tranzacționare din SUA, Nasdaq 100 a pierdut 1,5%, iar S&P 500 a coborât cu 0,9%, potrivit Financial Times (citat de ZF). În Europa, indicele Stoxx 600 a scăzut cu 0,7%. Vânzările au fost accentuate în sectorul tehnologic american, unde persistă îndoieli privind eficiența cheltuielilor pentru inteligență artificială. În acest tablou: acțiunile Tesla au scăzut cu 3% la debut, recuperând ulterior o parte din pierdere, după ce compania a anunțat cheltuieli de capital mai mici decât anticipau analiștii, ceea ce a ridicat întrebări despre ritmul investițiilor în AI și robotică; Meta a pierdut 4,9%, pe fondul unor estimări interne care indică nevoia de finanțări de „sute de miliarde de dolari” în următorii ani pentru infrastructura AI. Secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, a spus într-o întâlnire privată cu investitori că nu consideră boomul inteligenței artificiale o problemă sistemică pentru economie, mai notează ZF. Franța: costuri de împrumut peste 5% și ecouri de „criză a datoriilor” Presiunile s-au intensificat pe piața obligațiunilor guvernamentale, în special în Franța. Randamentul obligațiunilor franceze pe 10 ani a urcat cu 0,06 puncte procentuale, până la 5,06%, după ce depășise pragul de 5% pentru prima dată din 2002. Creșterea randamentelor reflectă prime de risc mai mari cerute de investitori pentru finanțarea statului francez, pe fondul problemelor fiscale și al instabilității politice, care alimentează temeri privind sustenabilitatea datoriei și controlul deficitelor bugetare în Europa. „Este o furtună perfectă: avem o problemă a inflaţiei energetice, dar şi una fiscală şi politică”, a declarat Rohan Khanna, directorul departamentului de cercetare pentru dobânzile europene la Barclays. Fuga către active „mai sigure”: obligațiunile SUA În contrast, titlurile de stat americane au atras investitori: randamentul obligațiunilor SUA pe 10 ani a scăzut cu 0,11 puncte procentuale, până la 5,04%, pe măsură ce cererea a împins prețurile în sus. ZF notează că piața obligațiunilor americane se îndreaptă astfel spre cea mai bună performanță lunară din februarie. Pentru piețe, mesajul este unul de reechilibrare rapidă a riscului: petrolul scump și tensiunile geopolitice se suprapun peste fragilități fiscale în Europa și peste volatilitatea din tehnologie, un mix care poate transforma o perioadă agitată într-o corecție mai amplă. [...]

Planul lui Elon Musk pentru Terafab implică investiții de „zeci de miliarde” pe termen scurt și „peste 100 de miliarde” pe termen lung , o miză de capital care ar putea apăsa pe bugetele Tesla și SpaceX înainte ca fabrica să livreze producție reală. Potrivit Gizmodo , Musk spune că uzina de cipuri din Austin, Texas, „progresează rapid” și ar urma să scoată primul cip de test în mai sau iunie 2027, cu extindere la scară în trimestrul al treilea din 2028. Terafab este prezentată ca o fabrică ce va produce cipuri atât pentru utilizări terestre, cât și pentru aplicații spațiale. Publicația notează însă că astfel de proiecte sunt, în general, dificil și costisitor de construit, mai ales în SUA, iar punerea în funcțiune poate dura ani. „Vom începe punerea în funcțiune a utilajelor în prima jumătate a anului viitor și, dacă lucrurile merg bine, vom face primul cip de test… pe la mai sau iunie.” „Dar producția reală ar fi la final de ’28, ceea ce este extrem de rapid după standardele unei fabrici de cipuri.” Costurile și cine le plătește: Tesla și SpaceX încă negociază împărțirea Proiectul este un joint venture între SpaceX și Tesla, iar Musk a spus, într-un apel cu investitorii, că cele două companii nu au stabilit încă împărțirea costurilor. Estimarea lui pentru cheltuielile de capital (echipamente) indică o anvergură rar întâlnită chiar și în industria semiconductorilor: „nu mai puțin de zeci de miliarde” în echipamente până la începutul lui 2028; „probabil peste 100 de miliarde” pe termen lung. În paralel, Musk a afirmat că Tesla și SpaceX discută activ și o posibilă fuziune, context care poate complica atât finanțarea, cât și guvernanța proiectului. De ce contează operațional: Terafab, legată de scalarea robotului Optimus Musk a încadrat Terafab drept un activ „incredibil de important, dacă nu necesar” pentru a crește producția Optimus, robotul umanoid al Tesla. El a mai spus că producția timpurie a început pe o linie „de volum mare” în Fremont, California, dar compania ar avea nevoie „probabil de cel puțin un an, poate puțin mai mult” pentru a ajunge la ținta anunțată anterior de aproximativ 20.000 de roboți pe săptămână. În ceea ce privește livrările către clienți, Musk a indicat finalul lui 2027 ca moment în care s-ar putea rezolva problemele de proiectare electromechanică (în special la mâini) și când ar începe livrările, inițial către companii industriale pentru sarcini „periculoase” și repetitive. Context: alte termene anunțate și riscuri de reglementare În același apel, executivi Tesla au avansat și alte termene: vicepreședintele pentru inginerie vehicule, Lars Moravy, a spus că robotaxiul cu două locuri „Cybercab” ar putea fi disponibil la cumpărare până la finalul acestui an, deși Musk a precizat că „marea majoritate” ar urma să fie deținută de Tesla și oferită ca serviciu de transport. Serviciul este disponibil în prezent în Austin, iar compania vizează extinderea în mai multe orașe până la finalul lui 2026, începând cu Dallas în noiembrie. Pe partea de reglementare, Tesla se confruntă cu posibilitatea unei investigații formale a autorității americane de siguranță rutieră ( NHTSA ) după relatări despre vehicule fără șofer care ar fi circulat cu viteză prin zone școlare; agenția a cerut și informații suplimentare despre modul în care compania a auto-certificat îndeplinirea standardelor federale de siguranță pentru Cybercab. În Europa, tehnologia „full self-driving” întâmpină, de asemenea, obstacole de reglementare, potrivit articolului. Pentru Terafab, miza imediată rămâne una financiară și de execuție: investiții foarte mari asumate înainte ca fabrica să ajungă la „producție reală” la final de 2028, pe un calendar pe care chiar și sursa îl descrie ca neobișnuit de ambițios. [...]

Tesla a trecut Optimus din faza de prototip în fabricație , iar primele unități care îndeplinesc standarde de „calitate pentru producție de masă” au ieșit deja de pe linie, potrivit CNMO . Miza imediată nu este livrarea către clienți, ci validarea proceselor industriale și acumularea de date pentru a pregăti o eventuală comercializare. Publicația notează că Tesla susține că fluxul actual de fabricație pentru Optimus a fost „verificat” și că există condițiile pentru a produce produse comercializabile. Trecerea la producție marchează, astfel, o schimbare de etapă: de la cercetare și eșantioane de inginerie la manufactură în serie. Unde produce Tesla și ce știm despre liniile de fabricație Conform informațiilor citate, Tesla a pregătit prima linie de producție în statul Nevada (SUA), după ce compania a indicat anterior că a treia generație Optimus este gata pentru producție la scară mare. În plus, date recente arată că Tesla derulează activități de producție timpurie și pe o linie de mare capacitate din fabrica sa din Fremont, California. Ce rol au primele unități: testare internă și scenarii controlate În poziționarea Tesla, Optimus este un robot umanoid autonom „generalist”, gândit să execute sarcini periculoase, repetitive sau plictisitoare. Pentru asta, ar trebui să aibă capabilități precum echilibru, navigație, percepția mediului și interacțiune fizică cu obiecte. În această etapă, unitățile ieșite de pe linie sunt așteptate să fie folosite în principal pentru: testare internă, colectare de date, lucru în scenarii industriale controlate, cu scopul de a acumula date și experiență de fabricație înaintea unei implementări comerciale. Ce lipsește din anunț și ce riscuri rămân până la comercializare Tesla nu a comunicat, deocamdată, detalii despre volumul de producție, randament (procentul de unități conforme), dimensiunea livrărilor sau momentul în care ar putea începe furnizarea către exterior. Totodată, materialul indică o listă de obstacole care pot întârzia adoptarea la scară largă, inclusiv: asamblarea de precizie a unei mâini „dextere”, fiabilitatea senzorilor tactili, generalizarea algoritmilor de inteligență artificială, controlul costurilor, certificarea de siguranță și închiderea buclei de date (colectare–antrenare–îmbunătățire). În acest context, este menționată și o estimare anterioară a lui Elon Musk: până la finalul lui 2027 ar urma să fie rezolvate principalele probleme tehnice și de producție legate de Optimus. [...]

Elon Musk a escaladat conflictul cu democrații americani, pe fondul riscului de anchete asupra companiilor sale , după informații că Partidul Democrat ar pregăti extinderea investigațiilor parlamentare dacă va câștiga alegerile legislative din SUA din 3 noiembrie, potrivit Digi24 . Miliardarul a publicat pe rețeaua X mesaje cu ton de amenințare, inclusiv formula „Cei care vor scoate sabia de sabie vor pieri”, în contextul în care este prezentat drept un susținător major al campaniei republicane pentru alegerile de la jumătatea mandatului. Într-un alt mesaj, Musk afirmă că îi va „ataca” pe cei care îl atacă, nu doar „marionetele” lor. De ce contează: presiune politică cu potențial de reglementare și costuri pentru business Miza imediată este posibilitatea ca o serie de comisii din Congres să intensifice controlul asupra lui Musk și a companiilor sale, ceea ce poate însemna audieri, solicitări de documente și presiune publică pe contracte și subvenții federale – elemente sensibile pentru grupul său de afaceri. Potrivit materialului citat, reacția lui Musk vine după ce site-ul american Politico a relatat că „membri de rang înalt” ai Partidului Democrat analizează cum ar putea fi vizat Musk și „o serie largă” dintre întreprinderile sale, în scenariul unei victorii democrate la 3 noiembrie. Ce ar putea intra în vizorul anchetelor În articol sunt enumerate câteva teme care ar putea deveni subiecte de investigație parlamentară: rolul lui Elon Musk în limitarea recentă, în Ucraina, a rețelei sale satelitare Starshield ; tăierile drastice operate în 2025 în Guvern de către Comisia sa a Eficacității Guvernamentale (DOGE); posibile conflicte de interese legate de contracte federale și subvenții acordate SpaceX sau Tesla. În lipsa unor detalii suplimentare în material despre calendarul sau forma exactă a acestor anchete, rămâne neclar cât de rapid s-ar putea transforma discuțiile politice în proceduri concrete în Congres. [...]

Tesla a revenit pe marje, dar profitul continuă să scadă , pe fondul creșterii accelerate a cheltuielilor cu AI și proiectul Optimus, potrivit Electrek , care trece în revistă rezultatele companiei pentru trimestrul 3 din 2026 . Tesla a raportat venituri de 28,05 miliarde dolari (aprox. 126,2 miliarde lei), practic neschimbate față de anul trecut și în linie cu așteptările Wall Street (28,06 miliarde dolari). Câștigul pe acțiune (non-GAAP, adică ajustat de companie pentru anumite elemente contabile) a fost de 0,48 dolari (aprox. 2,2 lei), peste consensul de 0,45 dolari, dar în scădere cu 4% față de 0,50 dolari din urmă cu un an. Marje în revenire, dar profitul operațional se comprimă Deși marjele s-au îmbunătățit, profitabilitatea a rămas sub presiune. Marja brută totală a urcat la 19,6% (de la 16,8% în trimestrul 2), iar marja operațională a ajuns la 2,6% (de la 1,4% în trimestrul anterior), însă venitul operațional a scăzut cu 56% față de anul trecut, la 718 milioane dolari (aprox. 3,2 miliarde lei). Cheltuielile operaționale au crescut cu 39% an la an, la 4,78 miliarde dolari (aprox. 21,5 miliarde lei). Cercetarea și dezvoltarea a urcat cu 69%, la 2,76 miliarde dolari (aprox. 12,4 miliarde lei), pe fondul investițiilor în ceea ce Tesla numește acum „Super Intelligence” (SI), în Optimus și în Cybercab. Compensațiile în acțiuni au ajuns la 1,17 miliarde dolari (aprox. 5,3 miliarde lei), în creștere de la 663 milioane dolari, incluzând pachetul de remunerare al CEO din 2025. Pe standardele GAAP (contabilitate standard), profitul net a scăzut cu 43% la 787 milioane dolari (aprox. 3,5 miliarde lei), respectiv 0,22 dolari pe acțiune (aprox. 1 leu). Rezultatul GAAP a inclus și un câștig nerealizat de 288 milioane dolari (aprox. 1,3 miliarde lei) din deținerile de bitcoin, parțial compensat de o pierdere nerealizată de 142 milioane dolari (aprox. 0,6 miliarde lei) din investiția în acțiuni SpaceX. Investiții mari, dar sub ținta anuală; fluxul de numerar liber revine pe plus Cheltuielile de capital (capex) au fost de 4,73 miliarde dolari (aprox. 21,3 miliarde lei), peste dublul nivelului de acum un an, iar fluxul de numerar liber (free cash flow) a fost pozitiv, la 1,53 miliarde dolari (aprox. 6,9 miliarde lei), după un trimestru 2 negativ. Electrek notează însă o discrepanță față de ghidajul managementului: după primele nouă luni din 2026, capex cumulat este de 13,01 miliarde dolari (aprox. 58,5 miliarde lei), adică aproximativ jumătate din ținta de „peste 25 miliarde dolari” pentru întregul an. Publicația subliniază că, pentru a atinge această țintă, Tesla ar trebui să cheltuiască în trimestrul 4 circa 12 miliarde dolari (aprox. 54 miliarde lei), peste dublul celui mai mare trimestru de până acum; scrisoarea către acționari pentru T3 nu actualizează ghidajul, iar capex a scăzut secvențial față de T2 (5,79 miliarde dolari). La final de trimestru, Tesla avea 45,4 miliarde dolari (aprox. 204 miliarde lei) în numerar și investiții. Marja auto fără credite urcă peste 18%, într-o piață cu credite în declin Un indicator urmărit îndeaproape este marja brută auto fără credite de reglementare. Aceasta a fost de 18,1% în T3, față de 16,3% în T2 și 15,4% cu un an în urmă. Tesla atribuie îmbunătățirea unui mix regional și de produse mai bun și veniturilor mai mari din abonamente FSD, parțial compensate de scăderea prețului mediu de vânzare. În același timp, veniturile din credite de reglementare au coborât la 113 milioane dolari (aprox. 0,5 miliarde lei), cu 73% sub nivelul de acum un an. Energie: venituri mai mici, marjă mai mare; „Services and other” accelerează Divizia de energie a fost punctul slab la venituri: energia (generare și stocare) a scăzut cu 16% la 2,88 miliarde dolari (aprox. 13 miliarde lei), pe care Tesla o pune parțial pe seama rambursărilor către clienți legate de tarife, deși livrările de stocare au crescut la 13,7 GWh (de la 12,5 GWh). Marja segmentului a urcat la 33% (de la 20% în T2), dar profitul brut din energie a scăzut la 954 milioane dolari (aprox. 4,3 miliarde lei), de la 1,07 miliarde dolari. În schimb, segmentul „Services and other” a crescut cu 33% la 4,61 miliarde dolari (aprox. 20,7 miliarde lei), iar Tesla spune că profitul brut a atins un record de 734 milioane dolari (aprox. 3,3 miliarde lei), susținut de încărcare, asigurări și vânzări de piese. Context operațional: livrări peste așteptări, dar compania invocă limitări la baterii Tesla livrase deja 486.532 de vehicule în T3 (în scădere cu 2,1% an la an), peste consensul de 461.974, și a produs 464.391. Compania afirmă că „disponibilitatea bateriilor a continuat să fie factorul limitativ” pentru creșterea volumelor și că a încheiat trimestrul cu „cel mai mare backlog” (comenzi în așteptare) pentru autoturisme din ultimii patru ani. Electrek mai notează că Tesla a livrat cu 22.141 de mașini mai mult decât a produs, reducând stocurile la 11 zile de aprovizionare, de la 15 zile în T2, însă prețurile medii de vânzare au continuat să scadă. Pe zona de autonomie, Tesla spune că abonamentele FSD active au ajuns la 1,74 milioane (în creștere cu 67%), iar serviciul Robotaxi a atins aproape 2 milioane de mile (aprox. 3,2 milioane km) cumulate de rulare nesupravegheată până la finalul trimestrului. Conferința cu investitorii era programată la 5:30 p.m. ET (00:30, ora României), iar compania a publicat materialele pentru acționari pe site-ul său de relații cu investitorii: https://ir.tesla.com/ . [...]

Tesla a majorat tarifele de încărcare în SUA, testând cât poate monetiza rețeaua Supercharger odată cu extinderea accelerată a infrastructurii, potrivit Adevărul . Scumpirea vine într-un moment în care compania depășește praguri noi de capacitate și încearcă să transforme vânzarea de energie într-un flux mai stabil de venituri, dincolo de ciclurile vânzărilor auto. La nivel mediu, prețul pentru clienții fără abonament a crescut cu 15%, la 56,9 cenți/kWh, conform unei analize realizate de Claudiu Cazacu, consultant de strategie XTB România. Pentru abonații Supercharger, majorarea medie a fost de 9%, până la 39,6 cenți/kWh. Prin comparație, tariful mediu al altor rețele de încărcare rapidă din SUA a fost în jur de 53,3 cenți/kWh, potrivit aceleiași analize. Extindere rapidă, dar cu costuri mai mari pentru utilizatori Tesla își dezvoltă rețeaua americană într-un ritm susținut. La finalul trimestrului al treilea din 2026, compania ajunsese la 80.964 de puncte publice de încărcare rapidă, în 14.614 stații din SUA, potrivit datelor Paren citate de EVwire. În același trimestru, Tesla a instalat 1.287 de puncte noi de încărcare rapidă. O parte importantă a extinderii a mers către stații mai puternice, care reduc timpul de încărcare pentru vehiculele compatibile. Conform XTB, 73% dintre punctele de încărcare rapidă adăugate în SUA în trimestrul al treilea au avut o putere de peste 250 kW, față de 60% în perioada similară a anului precedent. Un avantaj operațional al rețelei Tesla, menționat în material, este că stațiile au în medie mai multe puncte de încărcare decât cele ale altor operatori, ceea ce poate reduce timpii de așteptare în locațiile aglomerate. Încărcarea, o linie de business separată, dar încă mică în total Deși rețeaua Supercharger poate aduce venituri recurente din utilizarea infrastructurii, vânzarea de energie electrică rămâne o componentă redusă în ansamblul afacerii: potrivit estimărilor citate, reprezintă sub 4% din cifra de afaceri a Tesla. Materialul subliniază însă că o combinație de factori ar putea îmbunătăți profitabilitatea segmentului: creșterea numărului de vehicule electrice, utilizarea mai intensă a stațiilor și tarifele mai mari. În același timp, extinderea rețelei presupune investiții și costuri continue (echipamente, terenuri, racordare la rețea, mentenanță), iar scumpirea nu se traduce automat într-un câștig echivalent, deoarece rezultatul depinde și de costul energiei cumpărate, gradul de utilizare și cheltuielile de operare. Un alt element operațional cu impact comercial: rețeaua nu mai este destinată exclusiv automobilelor Tesla, iar accesul pentru unele modele electrice ale altor producători poate lărgi baza de clienți care plătesc pentru încărcare, în funcție de compatibilitate și condițiile de acces. Presiune pe infrastructura energetică, dincolo de mașinile electrice În paralel, cererea de electricitate pentru centrele de date care susțin dezvoltarea inteligenței artificiale crește și pune presiune pe infrastructura energetică americană. Potrivit unei analize Goldman Sachs relatate de Axios pe 20 octombrie 2026, cererea globală de energie a centrelor de date ar putea crește cu 170% între 2025 și 2030, iar peste 60% din această creștere ar urma să provină din SUA. Materialul precizează că această creștere nu înseamnă automat tarife mai mari pentru toți consumatorii: efectul depinde de regiune, de capacitatea rețelelor, de sursele de producție și de regulile de stabilire a tarifelor. Pentru șoferii de vehicule electrice, costul încărcării rămâne dependent de locul de încărcare (acasă, la serviciu sau la stații publice rapide), iar tarifele Supercharger nu sunt un indicator direct al prețului plătit de gospodării pentru electricitate. Ce urmează: testul de preț și utilizare În logica prezentată, Tesla pariază că o rețea mai mare, mai rapidă și accesibilă unei baze mai largi de clienți poate susține venituri mai previzibile din energie. Rămâne de văzut în ce măsură scumpirile vor fi absorbite de utilizatori și dacă utilizarea stațiilor va crește suficient încât să compenseze investițiile și costurile de operare, într-un context în care infrastructura energetică trebuie să deservească simultan transportul electric și expansiunea centrelor de date. [...]

O posibilă fuziune Tesla–SpaceX ar putea crea una dintre cele mai mari tranzacții din istorie , după ce Elon Musk a spus că ideea este „luată în considerare activ”, potrivit Mediafax . Musk a precizat că o astfel de mișcare ar necesita sprijinul acționarilor și că nu există certitudinea că se va ajunge la o tranzacție. Într-o convorbire cu analiști financiari despre rezultatele trimestriale ale SpaceX, Musk a afirmat că îi place ideea unei fuziuni, dar a avertizat că nu trebuie presupusă automat realizarea ei. El a mai spus că în ambele companii au fost formate comitete speciale care analizează opțiunea. „Comitetele speciale nu au ajuns la un acord privind termenii niciunei tranzacții și nu există nicio garanție că o vor face.” Miza economică: evaluări de ordinul trilioanelor și un profil financiar mixt Mediafax notează că Tesla este evaluată la aproximativ 1,5 trilioane de dolari, iar SpaceX la 2 trilioane de dolari, ceea ce ar face ca o combinare a celor două să fie „una dintre cele mai mari fuziuni din istorie”. Din perspectiva performanței financiare, SpaceX are linii de business cu venituri consistente, dar compania, per ansamblu, nu este profitabilă, potrivit datelor citate în articol: SpaceX oferă capacitate de cloud computing pentru companii de tehnologie precum Anthropic și Google; această activitate este descrisă ca fiind cea mai profitabilă, cu 7,5 miliarde de dolari venituri în ultimele rezultate trimestriale; Starlink a înregistrat venituri de 5,2 miliarde de dolari; SpaceX a pierdut 1,1 miliarde de dolari până acum în acest an. Pe bursă, reacția inițială a fost pozitivă: acțiunile Tesla au crescut cu 2% după declarațiile lui Musk, în condițiile în care titlul fusese în ușoară scădere timp de săptămâni, iar compania urma să-și prezinte rezultatele trimestriale miercuri. Context: consolidarea companiilor lui Musk și proiecte comune În ultimul an, Musk a început să-și grupeze mai multe companii sub mai puține branduri, iar SpaceX a achiziționat xAI și X (fosta Twitter) înainte de a deveni publică la începutul acestui an, potrivit articolului. Un alt indiciu al apropierii operaționale este lansarea Terafab , descrisă ca un efort comun de fabricare a cipurilor între Tesla și SpaceX. Musk a argumentat că o fuziune completă ar putea avea sens având în vedere activitatea ambelor companii în cipuri, inteligență artificială, software și alte tehnologii. În acest stadiu, însă, discuțiile rămân la nivel de analiză internă: comitetele speciale nu au convenit termeni, iar realizarea tranzacției depinde de acordul acționarilor. [...]

Tesla împinge din nou limita promisiunilor, dar Roadster-ul de 531 km/h rămâne neconfirmat. Potrivit Motor1 , constructorul mizează pe o viteză maximă declarată de 330 mph (531 km/h) pentru viitorul Roadster, însă ținta este descrisă ca „muzică de viitor”, în condițiile în care modelul a fost deja amânat ani la rând, iar performanțele nu sunt validate prin teste independente pe un automobil de serie. În prezent, viteza maximă indicată pentru Roadster este de 345 km/h, dar șeful de design Franz von Holzhausen și Lars Moravy (responsabil de ingineria vehiculelor) au spus revistei Top Gear că o versiune viitoare ar urma să ajungă la 531 km/h. Publicația notează că, având în vedere istoricul Tesla de termene și obiective foarte ambițioase, rămâne de văzut dacă aceste cifre vor fi susținute de rezultate reale. Ce știm despre configurații și specificații (la nivel declarativ) Conform detaliilor prezentate după evenimentul de prezentare, Roadster ar urma să folosească două motoare electrice pe puntea spate. Pentru putere și cuplu, Motor1 indică următoarele valori: Standard: aproximativ 800 kW și 1.200 Nm Performance: aproximativ 1.007 kW și 1.400 Nm La autonomie, Tesla menționează 500–515 km, aproximativ jumătate din ceea ce era sugerat pentru conceptul din 2017, în timp ce capacitatea bateriei nu este comunicată. Compania susține însă încărcare la 500 kW, cu un interval 10–80% „în mai puțin de 15 minute”. „Schubdüsen” și accelerații extreme: unde începe partea greu de transpus în utilizare Tesla ar planifica patru configurații: Standard, Performance, Thrust și Rocket. Diferențierea majoră vine la versiunile de vârf, care ar folosi un rezervor de aer comprimat și duze orientate spre spate, pentru a suplimenta tracțiunea oferită de anvelope. Thrust: sprint 0–97 km/h în sub o secundă (țintă declarată) Rocket: 0–97 km/h în 0,59 secunde (țintă declarată), cu eliminarea scaunului pasagerului pentru spațiu suplimentar de stocare a aerului Motor1 subliniază și limita practică: duzele depind de aer comprimat stocat, deci resursa este finită și trebuie reumplută ulterior, ceea ce face soluția greu de asociat cu utilizarea de zi cu zi, chiar dacă ar ajunge omologată pentru drumuri publice. De ce contează: viteza maximă nu e doar despre putere, ci și despre anvelope și validare Ținta de 531 km/h ar plasa Roadster într-un club extrem de restrâns, însă publicația atrage atenția că atingerea unor astfel de viteze nu ține doar de propulsie. Anvelopele trebuie să reziste la forțe centrifuge uriașe: exemplul dat este Bugatti, care a folosit anvelope Michelin întărite special pentru a trece de pragul de 483 km/h, iar în 2019 a atins 490,484 km/h. Producția, încă departe, iar rezervările cer avansuri mari Tesla ar indica un start al producției în 2028, la peste un deceniu de la prezentarea conceptului. Rezervările sunt deja deschise, cu avansuri menționate de Motor1 de 50.000 dolari (aprox. 230.000 lei) pentru Performance și 250.000 dolari (aprox. 1.150.000 lei) pentru Thrust. Varianta Rocket ar fi disponibilă doar pe bază de invitație, iar prețurile finale pentru versiunile cele mai extreme nu sunt încă precizate. Până la apariția unor teste independente și a unei versiuni de serie livrate efectiv, performanțele rămân, în esență, obiective declarate — cu un risc ridicat ca termenul și specificațiile să se schimbe din nou. [...]

Elon Musk a lăsat neclar dacă a doua generație Tesla Roadster va fi omologată pentru drumuri publice , sugerând că legalitatea ar putea depinde de jurisdicție și chiar de „strada” pe care circulă, potrivit IT Home . Ambiguitatea contează pentru clienți și pentru piață, deoarece modelul este prezentat cu funcții și performanțe care pot intra în conflict cu regulile de omologare și siguranță rutieră. Demonstrația a avut loc la o fabrică SpaceX din Waco, Texas, unde Tesla a arătat Roadster-ul de generația a doua folosind propulsoare cu aer comprimat pentru a „sări” peste un șir de mașini și a executa o rotație în aer. Publicația notează că, în interpretarea site-ului auto InsideEVs, răspunsurile lui Musk lasă loc ideii că utilizarea ar putea fi limitată la proprietăți private sau la anumite zone care ar permite astfel de vehicule. Ce a spus Musk despre legalitatea pe drumurile publice Întrebat dacă mașina poate circula legal, Musk a afirmat mai întâi că va fi „o mașină cu adevărat pentru drumuri publice”, dar a adăugat că nu este sigur că este legală „în toate jurisdicțiile” și că „cu siguranță va exista cineva care poate deține o astfel de mașină”. Când a fost presat cu o întrebare directă despre legalitate, răspunsul a fost: „Depinde de strada pe care te afli.” Mesajul, așa cum este redat de IT Home, indică o zonă gri: chiar dacă Tesla o prezintă ca vehicul de stradă, conformarea cu regulile poate varia în funcție de legislația locală și de condițiile concrete de utilizare. De ce poate deveni o problemă de omologare: specificațiile invocate Din punct de vedere tehnic, Roadster-ul ar include: un sistem de „aspirație” cu ventilatoare, despre care se afirmă că poate genera aproximativ 2G forță de apăsare (downforce) și ar permite inclusiv rularea inversată; patru propulsoare SpaceX în partea din spate, despre care se spune că ar reduce accelerația 0–60 mph la 0,81 secunde (aprox. 0–97 km/h). Musk a susținut, potrivit sursei, că modelul va „sparge toate recordurile existente pe circuite”. Astfel de caracteristici, dacă sunt implementate într-un vehicul de serie, pot ridica întrebări legate de siguranță, utilizare pe drumuri publice și încadrări legale (în funcție de țară sau stat). Cum poziționează Tesla modelul: trei versiuni pe site Conform informațiilor de pe site-ul Tesla, citate de IT Home, Roadster ar urma să vină în trei versiuni: Performance : descrisă ca având „două locuri” și fiind „gata de drum”; Thrust : descrisă ca „nivel de circuit”, cu propulsoare suplimentare pentru accelerație; Rocket : cu „abilitate de zbor”, disponibilă doar pe bază de invitație pentru rezervare, descrisă ca având „un loc”. În lipsa unei clarificări ferme privind omologarea, diferența dintre promisiunea de produs și posibilitatea utilizării legale pe drumuri publice rămâne un risc practic pentru potențialii cumpărători, mai ales dacă anumite funcții vor fi permise doar în condiții controlate sau în jurisdicții limitate. [...]

Tesla ridică miza în segmentul sport electric cu un Roadster capabil de 0–100 km/h sub o secundă , o performanță care, dacă va fi replicată în producția de serie, poate redesena așteptările de preț și poziționare într-o nișă dominată de hipercaruri cu motoare termice, potrivit Profit . Modelul a fost prezentat la aproape nouă ani după ce Tesla arătase pentru prima dată o versiune de nouă generație a mașinii sport electrice. Publicația notează că noul Roadster este realizat cu tehnologie dezvoltată în colaborare cu SpaceX , iar compania susține că mașina poate accelera de la 0 la 100 km/h în mai puțin de o secundă și „poate să zboare”. Ce a demonstrat Tesla la eveniment În cadrul prezentării, Roadster-ul a folosit propulsoare cu aer comprimat pentru a „zbura” de pe o rampă și a face o rotire în aer. Tot atunci, mașina ar fi accelerat de la 0 la 100 km/h în mai puțin de o secundă, conform relatării. Elon Musk , CEO al Tesla și SpaceX, a introdus demonstrația cu o declarație adresată publicului: „O să vedeți niște chestii nebunești în seara asta. Ceea ce vedeți cu ochii voștri, nu o să credeți!” De ce contează pentru piață Profit compară timpul de accelerație cu repere din zona hipercarurilor, menționând că noul Roadster ar ajunge la 100 km/h în mai puțin de jumătate din timpul necesar unui Bugatti Chiron sau Aston Martin Valkyrie. Musk a mai spus că noul Roadster „va doborî orice record care a existat vreodată”. Materialul nu oferă detalii despre preț, calendar de livrare sau specificații complete, astfel că rămâne de văzut în ce măsură performanțele prezentate vor fi transpuse într-un model de serie și în ce condiții de utilizare. [...]