Știri
Știri din categoria Auto

Ford își mută „etalonul” pentru electrice spre China, pe fondul pierderilor de 20 mld. dolari și al presiunii de a coborî costurile și prețurile, potrivit PiataAuto. Jim Farley, CEO-ul Ford, spune că Tesla nu mai este reperul industriei, iar compania americană se uită acum la producătorii chinezi pentru eficiență de producție și automatizare.
Declarația a fost făcută în podcastul „Rapid Response”, unde Farley a argumentat că Tesla „a avut o perioadă de apogeu” și „încă o mai duce bine”, dar nu mai reprezintă punctul de referință pentru progresul rapid din zona mașinilor electrice.
„Cei de la Tesla, fără să vreau să-l supăr, n-au avut un model nou lansat, produs în masă, de foarte mult timp. Lumea a evoluat rapid de atunci, iar chinezii au făcut-o într-un ritm galopant… Noi, ca producător americani, la ei trebuie să ne uităm şi să-i luăm drept reper, dacă vrei să supravieţuim în viitor, nu la Tesla.”
Mesajul lui Farley indică o schimbare de prioritate pentru Ford: de la comparația cu Tesla ca „standard” tehnologic, la o competiție directă cu China pe eficiență industrială și pe capacitatea de a livra mașini electrice mai accesibile. În aceeași discuție, el a spus că producătorii chinezi împing piața către „prețuri mai raționale”, cu nivel de calitate și performanțe care obligă restul industriei să regândească oferta.
În context, Farley a fost întrebat și despre pierderile „imense” de 20 miliarde de dolari asociate programului de electrice Ford și despre scoaterea din producție a mai multor modele electrice. Potrivit relatării, el a recunoscut că modelele electrice Ford au fost „concepute greșit” din perspectiva eficienței de „packaging” (modul în care sunt integrate și aranjate componentele) și a fabricației, ceea ce ar fi contribuit la pierderi.
Farley a indicat explicit că Ford și-a calibrat planurile în ultimii ani în raport cu mai mulți producători chinezi, fiecare pe câte o dimensiune operațională:
Tot ca element de context, PiataAuto amintește că Farley a mai spus anterior că a condus un Xiaomi SU7 și că vizite în fabrici din China l-au impresionat prin eficiență.
Materialul leagă această orientare către „electrice mai accesibile” de decizii recente ale Ford. Este menționat un „parteneriat de urgență” cu Renault, prin care Ford ar urma să beneficieze de mașini compacte bazate pe modele electrice Renault, după ce compania a avut dificultăți cu vânzările unor modele dezvoltate pe baza Volkswagen.
Separat, este reluată și o direcție de dezvoltare discutată anterior: un pick-up electric de 30.000 dolari (aprox. 135.000 lei), posibil printr-o metodă de producție cu linie de asamblare „ramificată”, în care secțiuni ale mașinii ar fi fabricate în paralel și apoi reunite la asamblare.
În argumentația sa, Farley susține că Tesla „s-a oprit din inovare profundă” în zona mașinilor și că nu ar mai avea ce învăța de la companie. El invocă și faptul că Tesla nu ar fi lansat un model „absolut nou” produs în masă „de la Cybertruck încoace”, iar cererea pentru Cybertruck ar fi scăzut rapid, cu vânzări descrise ca „ultra modeste” în prezent.
PiataAuto notează, totuși, că poziția lui Farley vine în condițiile în care Ford are rezultate inferioare Tesla pe electrice, ceea ce face ca atacul la adresa concurentului să fie discutabil ca autoritate, chiar dacă unele idei despre ritmul de inovare al Tesla „rezonează” tot mai des în industrie.
Recomandate

Xiaomi își pregătește intrarea pe piața auto din Europa în 2027 printr-un centru de R&D la München , construit în jurul unor recrutări din „școala” BMW, Porsche, Lamborghini și Mercedes-Benz, într-o mișcare care țintește direct segmentul premium și zona de performanță. Potrivit Car News China , noul centru european de cercetare și dezvoltare (R&D – cercetare și dezvoltare) are rolul de a accelera următoarele lansări și de a susține planul companiei de a intra pe piața europeană în 2027. Centrul din München are „aproximativ 50” de angajați și este condus de Rudolf Dittrich, care a lucrat anterior la proiectul BMW M4 GT3. Pe zona de dinamică a vehiculului (setarea comportamentului mașinii pe drum), responsabil este Claus-Dieter Groll, un alt veteran BMW, cu experiență pe mai multe modele ale constructorului german. Ce va face centrul din München și de ce contează Anunțul a fost făcut de Lei Jun, fondator și CEO al Xiaomi, la Beijing Auto Show , iar direcțiile declarate pentru echipa europeană sunt: vehicule de înaltă performanță, design premium, dinamică și tehnologii auto avansate. Xiaomi spune că în echipă sunt ingineri și designeri cu experiență la BMW, Porsche, Lamborghini și Mercedes-Benz. Miza operațională este dublă: compania își aduce competențe locale exact din zona mărcilor cu care ar urma să concureze în Europa și își adaptează dezvoltarea de produs la așteptările pieței premium, unde diferențele de reglaj, design și „feeling” la volan sunt decisive. Primul model cu implicare „profundă” a echipei europene Primul model la care echipa europeană ar avea o implicare „profundă” este YU7 GT , o versiune de performanță a SUV-ului YU7. Lansarea este așteptată la finalul lunii mai, însă compania nu a publicat încă specificațiile complete. Publicația notează că Xiaomi poziționează modelul ca parte a strategiei de a urca spre segmente electrice mai premium și orientate spre performanță. În prezent, Xiaomi vinde trei modele: SU7 (sedan), SU7 Ultra (variantă de performanță) și YU7 (SUV). Ținta: Europa din 2027, cu Germania ca prim pas Lei Jun a indicat că expansiunea globală ar urma să înceapă în 2027, cu Europa drept prima piață externă, iar Germania este așteptată să fie primul punct de intrare. În paralel, Xiaomi își întărește divizia auto prin recrutări la nivel înalt: Car News China menționează că firma a atras un fost executiv Tesla China (Kong Yanshuang) pentru zona de vânzări și că un fost executiv de producție de la Gigafactory Shanghai (Song Gang) ar fi fost raportat ca urmând să se alăture Xiaomi Auto. Pe piața din China, Xiaomi Auto a livrat „peste 400.000” de mașini anul trecut și are o țintă de livrări pentru 2026 de 550.000 de vehicule. La Beijing Auto Show, compania a spus că a livrat 26.000 de unități din seria SU7 actualizată și că avea 60.000 de comenzi „blocate” (locked orders) până la 23 aprilie. Cine conduce echipa-cheie din München (selectiv) Conform tabelului publicat de Car News China, nucleul echipei include, între alții: Rudolf Dittrich – General Manager, European R&D Center (fost BMW M4 GT3) Claus-Dieter Groll – șef dinamică vehicul (a lucrat pe mai multe modele BMW) Jean-Arthur Madelaine – șef design (Mercedes-Benz Vision GT concept) Fabian Schmölz-Obermeier – șef design exterior (Porsche 992 GT3 RS, Lamborghini Temerario) Dusan Sarac – șef „whole vehicle” (Rolls-Royce Cullinan) Pentru constructorii europeni, semnalul este că presiunea competitivă din partea producătorilor chinezi se mută dinspre volum spre „teritoriul” premium; pentru Xiaomi, centrul din München este infrastructura prin care încearcă să livreze produse credibile în această zonă, înaintea intrării planificate în Europa. [...]

Xiaomi spune că supercarul Vision Gran Turismo nu va intra în producție de serie , iar proiectul rămâne un exercițiu de design fără constrângerile tipice ale unui model destinat vânzărilor, potrivit IT之家 . Mesajul vine în contextul primei apariții în China a conceptului, la Salonul Auto de la Beijing 2026 , deschis pe 24 aprilie. Lei Jun, fondator, președinte și CEO al Xiaomi, a răspuns unui comentariu online care lăuda aspectul mașinii, precizând explicit că „proiectul VGT nu ia în calcul producția în masă”, tocmai pentru a permite echipei să „elibereze toate constrângerile” și să își asume soluții îndrăznețe. Din perspectivă operațională, poziționarea delimitează clar conceptul de gama de automobile Xiaomi destinată pieței și reduce așteptările privind o conversie rapidă într-un produs comercial. Ce urmărește conceptul: aerodinamică și interacțiune „om–mașină” Conform descrierii din material, Vision Gran Turismo explorează două direcții principale: caroserie cu design de tip „anti-portanță” : o abordare care inversează principiile „corpului portant” din aviație, integrând structura aerodinamică în caroserie pentru a genera apăsare (downforce) fără multe elemente adăugate; este menționată o eficiență aerodinamică simulată de 4,1 ; interacțiune inteligentă în habitaclu : senzori care pot monitoriza în timp real ritmul cardiac și starea fizică a șoferului, cu scopul de a-l ajuta să controleze mai bine mașina. Context: debut internațional în februarie, debut „acasă” la Beijing IT之家 amintește că modelul a fost prezentat pentru prima dată ca supercar concept cu două uși în februarie, la lansarea globală „Xiaomi 17 Series” din Barcelona, fiind descris ca un proiect al echipei globale de design Xiaomi și ca o mașină „modelată de vânt”, orientată spre echilibrul dintre rezistența aerodinamică și apăsare. Pentru publicul din China, Salonul Auto de la Beijing 2026 marchează prima expunere internă a conceptului, însă mesajul lui Lei Jun indică faptul că rolul său rămâne în primul rând de vitrină tehnologică și de design, nu de prefigurare a unui model de serie. [...]

Xiaomi accelerează intrarea în Europa pe segmentul de electrice premium , după ce a ajuns la volume de livrări care o apropie de Tesla pe piețe-cheie, potrivit Mediafax . La doar doi ani de la prima mașină construită, compania a livrat 650.000 de vehicule electrice, un nivel comparabil cu numărul de mașini vândute de Tesla anul trecut pe cea mai mare piață auto din lume. Miza este una economică și de poziționare: fondatorul Xiaomi, Lei Jun , vrea să intre pe piața europeană și să concureze direct cu Tesla, vizând zona de modele electrice premium, conform Financial Times, citat de Mediafax. Ritm de execuție și cerere inițială ridicată După anunțul din 2021 privind intrarea pe piața auto, Xiaomi a lansat primul model, sedanul sport SU7, în trei ani. Publicația notează că aproximativ 50.000 de unități au fost comandate în primele 30 de minute. Al doilea model, YU7, este prezentat ca un concurent pentru Tesla Model Y, cu un preț de aproximativ 35.000 de dolari (aprox. 161.000 lei). Acesta a strâns 200.000 de precomenzi în trei minute de la lansare, potrivit informațiilor din articol. Europa: avantaj de brand, dar și o barieră de loialitate Xiaomi își leagă extinderea auto de poziția deja câștigată în electronice: compania este al treilea cel mai popular brand de smartphone-uri din Europa, ceea ce ar putea ajuta la intrarea pe piața auto. În același timp, rivalii vizați sunt nume consacrate în segmentul premium: Tesla, Porsche, BMW și Mercedes-Benz. Compania nu a anunțat încă prima piață europeană în care va intra, însă a deschis un centru de cercetare la München , unde lucrează peste 75 de ingineri. La salonul auto de la Beijing, Lei Jun a spus că noul model YU7 GT „se poate ridica la standardele unei mașini germane de top”. Modelul ar urma să fie lansat la finalul lunii mai și este primul dezvoltat împreună cu ingineri europeni. „Piața europeană este foarte importantă pentru noi”, a declarat Xu Fei, directorul de marketing al companiei. Ce ar putea înclina balanța: software și integrare Reprezentanții Xiaomi susțin că producătorii europeni au un dezavantaj la capitolul software și integrarea mașinilor cu alte dispozitive, un argument care indică direcția de diferențiere pe care compania vrea să o folosească în Europa. Pe de altă parte, analiștii citați avertizează că replicarea succesului din China nu este garantată într-o piață în care clienții sunt loiali brandurilor premium, în special celor germane. În primele trei luni ale anului, mărcile chineze au avut o cotă de 8,6% din piața mașinilor noi din Europa, dar mult mai mică în țări precum Germania și Franța, potrivit Schmidt Automotive Research. „Drumul către segmentul premium este foarte lung”, a spus Matthias Schmidt, fondatorul companiei de analiză. „Xiaomi poate avea succes în Europa, dar mai probabil în detrimentul producătorilor de volum decât al brandurilor premium germane”. [...]

Salonul Auto Beijing 2026 arată o accelerare a curselor pentru autonomie și încărcare ultra-rapidă , pe măsură ce constructorii chinezi împing conceptele spre arhitecturi L3–L4 și platforme pregătite pentru „megawatt-level charging”, potrivit Car News China . Mesajul dominant al expoziției nu este designul, ci direcția tehnologică: vehicule gândite de la zero pentru conducere fără șofer și pentru electrificare cu hardware și software tot mai sofisticate. Autonomie „nativă”: de la concept la utilizare comercială Geely a prezentat ceea ce descrie drept primul prototip de robotaxi „nativ” din China — adică o platformă proiectată ca vehicul fără șofer, nu o mașină de serie modificată. Conceptul este construit pe o arhitectură de nivel L4 (conducere autonomă în condiții definite) și renunță la comenzile tradiționale de condus. Sistemul include „World Action Model”, care combină funcțiile de percepție și planificare, iar utilizarea comercială este menționată ca posibilă prin Caocao Mobility . O versiune orientată spre producție este planificată pentru 2027, conform informațiilor prezentate la eveniment. Încărcare la nivel de megawatt și baterii solid-state: miza platformelor noi În zona de platforme și propulsie electrică, Chery a adus în prim-plan conceptul iCar RoBox, asociat cu i-Swift platform 3.0. Platforma este descrisă ca având arhitectură de înaltă tensiune compatibilă atât cu baterii litiu-ion, cât și cu baterii solid-state (cu electrolit solid, încă în curs de industrializare la scară largă). Elementele tehnice menționate pentru i-Swift 3.0 includ: capabilitate de încărcare „megawatt-level”; motoare cu flux axial și configurații multi-motor, cu distribuție vectorială a cuplului; capabilități de conducere de la L3 la L4 și interacțiune în habitaclu bazată pe AI. Hardware și putere de calcul: lidar și „mii de TOPS” în concepte Geely a prezentat și conceptul Galaxy Light (a doua generație), pentru care sunt menționate explicit componente de percepție și calcul: un lidar digital „2160-line” și o platformă de calcul care depășește 3000 TOPS (trilioane de operațiuni pe secundă), cu funcții precum navigație urbană fără hartă și asistență de condus „din punct în punct”. În aceeași zonă, Avatr Vision Xpectra integrează senzori lidar în bara față și are instalat hardware de nivel L4. Publicația notează și un motor cu carbură de siliciu, cu eficiență raportată de până la 99,1%. Restul conceptelor: performanță, aerodinamică și spațiu, dar fără termene ferme Pe partea de performanță și aerodinamică, Xiaomi Vision GT a fost prezentat împreună cu un documentar de design; pentru concept sunt menționate un coeficient aerodinamic raportat de 0,29 și o apăsare aerodinamică de aproximativ 1,2 tone, însă modelul „nu este destinat producției”. BYD a adus Ocean-V, un concept din seria Ocean orientat spre utilizare de tip multi-purpose și organizarea spațiului interior, fără specificații de producție. În paralel, Lynk & Co GT rămâne fără detalii confirmate despre propulsie (există discuții despre variante hibride, inclusiv plug-in, dar fără anunț oficial). De ce contează Dincolo de varietatea de caroserii și limbaje de design, punctul comun al conceptelor de la Beijing 2026 este mutarea accentului către platforme și sisteme care pot susține autonomie avansată și electrificare cu încărcare foarte rapidă. Totuși, pentru o parte dintre modele nu există calendare de producție confirmate, iar multe specificații rămân la nivel de intenție tehnologică, nu de angajament industrial. [...]

Stellantis ia în calcul vânzarea sau parteneriate pentru patru uzine din Europa, o mișcare care ar putea redesena harta producției auto pe continent și ar deschide mai larg ușa capitalului chinez în industria europeană , pe fondul eforturilor grupului de a reduce supracapacitatea, potrivit Economica . Grupul (care include mărci precum Peugeot, Fiat, Opel, Citroën sau Jeep) ar fi identificat patru fabrici europene ce ar putea fi vândute sau ar putea intra în colaborări cu alte companii. În contextul actual, singurii actori care ar putea fi interesați de astfel de mutări ar fi companiile din China, notează publicația, citând surse Bloomberg. Ce uzine sunt vizate și ce discuții au început Reprezentanți ai companiei chineze Dongfeng au vizitat deja, la începutul lunii, uzinele Stellantis din Rennes (Franța) și Madrid (Spania), potrivit surselor Bloomberg. Vizita ar fi inclus și deplasări la unități din Italia și Germania. În paralel, Stellantis și Dongfeng ar discuta reluarea unui parteneriat care ar putea include producție comună de automobile atât în Europa, cât și în China. Separat, Stellantis are deja o colaborare cu Leapmotor , companie chineză care, la rândul ei, are în plan preluarea sau construirea unei uzine în Europa, conform informațiilor din articol. De ce contează: reducerea supracapacității și schimbul „spațiu contra tehnologie” Potrivit surselor citate, Stellantis le-ar fi comunicat guvernelor francez și italian că surplusul de capacitate de producție din Europa echivalează cu patru fabrici. Printre uzinele menționate se numără: Rennes (Franța) Cassino (Italia) Madrid (Spania) În negocieri, Stellantis ar urmări ca, în schimbul cedării de spațiu în uzinele europene, partenerii chinezi să ofere drepturi asupra unor dezvoltări tehnologice. Totuși, nu există încă o decizie, iar discuțiile se pot schimba, fără certitudinea unui acord pentru vreuna dintre cele patru uzine, potrivit surselor. Context: rețea industrială mare și sensibilități politice Stellantis operează 39 de uzine în Europa, care produc sau asamblează vehicule, componente ori baterii. Cele mai multe sunt în Italia (13) și Franța (12). În plus, grupul a decis recent reorganizarea fabricii din Poissy, lângă Paris, care urmează să înceteze producția de autovehicule, conform articolului. Orice acord cu o entitate chineză ar urma să fie analizat atent în Franța, în contextul apropierii alegerilor prezidențiale de anul viitor. În Italia, guvernul s-a arătat mai deschis: ministrul Industriei, Adolfo Urso, a spus că Italia ar fi „deschisă investitorilor străini dispuși să parieze pe țara noastră”, atunci când a fost întrebat despre un posibil interes al Dongfeng pentru o uzină Stellantis precum cea de la Cassino. [...]

CATL împinge încărcarea rapidă spre timpi de „alimentare” , după ce a prezentat două baterii pentru mașini electrice care, dacă intră în producție la scara promisă, pot schimba atât proiectarea modelelor noi, cât și infrastructura necesară pentru încărcare, potrivit Gadget . Contemporary Amperex Technology Co. Ltd (CATL), unul dintre cei mai mari producători globali de baterii pentru vehicule electrice și furnizor pentru mărci precum Tesla, BYD, Daimler, Toyota, BMW sau Volkswagen, a organizat evenimentul CATL Tech Day 2026 , unde a anunțat două baterii descrise ca fiind „disponibile comercial”, adică ar urma să apară în lunile următoare pe modele noi. LFP Shenxing (generația a treia): încărcare în minute, inclusiv la -30°C Prima noutate este a treia generație a bateriei LFP Shenxing (LFP = litiu-fier-fosfat , o chimie folosită frecvent pentru costuri mai mici și siguranță mai bună). Accentul este pe viteza de încărcare, cu timpi anunțați de CATL: 0%–35% în 1 minut; 10%–80% în sub 4 minute; 10%–98% în sub 6 minute și 30 de secunde; 0%–98% în 9 minute la -30°C. În plus, CATL susține că bateria poate menține puteri de încărcare de 10C în mod continuu și 15C în vârf (indicator care raportează puterea de încărcare la capacitatea bateriei), că este „extrem de sigură” și că folosește un sistem nou de autoîncălzire la temperaturi negative. Compania mai afirmă că după 1.000 de cicluri de încărcare bateria păstrează 90% din capacitatea inițială și că este „ieftin de produs”, fiind țintită către mașinile de volum (mainstream). NMC Qilin (generația a treia): greutate mai mică și descărcare până la 3.000 kW A doua baterie anunțată este a treia generație a bateriei litiu-ion NMC Qilin (NMC = nichel-mangan-cobalt, chimie folosită de regulă pentru densitate energetică mai mare). Conform informațiilor prezentate, performanțele de încărcare sunt similare cu cele ale LFP Shenxing, dar cu un avantaj major la masă: pentru o autonomie de 1.000 km, CATL spune că bateria NMC Qilin este cu 255 kg mai ușoară decât o baterie LFP Shenxing echivalentă. Inginerii companiei susțin că reducerea de greutate ar avea efecte operaționale directe asupra mașinii: uzură a suspensiei mai mică cu 40%; uzură a anvelopelor mai mică cu 30%; distanță de frânare redusă cu 1,44 metri. Totodată, CATL indică o putere de descărcare de până la 3.000 kW, ceea ce ar permite sisteme de propulsie de până la 3.000 kW (echivalentul a 4.080 CP), deschizând utilizarea și către modele de performanță foarte ridicată, inclusiv hypercar-uri. De ce contează: presiune pe rețelele de încărcare și pe costul total al mașinii Dacă aceste specificații se confirmă în utilizare reală și la scară, miza nu este doar „încărcarea mai rapidă”, ci o schimbare de cerințe pentru ecosistem: infrastructură : timpi de încărcare de ordinul minutelor implică puteri foarte mari și utilizare intensă a stațiilor, ceea ce poate pune presiune pe racordare, transformatoare și managementul vârfurilor de consum; proiectarea vehiculului : o baterie mai ușoară pentru aceeași autonomie poate influența direct dimensionarea suspensiei, frânelor și anvelopelor, cu efecte în costuri și întreținere; segmentare de piață : CATL poziționează LFP Shenxing către modele mainstream (cost), iar NMC Qilin către premium și performanță (masă și putere). Materialul citează ca sursă secundară piataauto.md, fără a oferi un link explicit în textul extras. [...]