Știri
Știri din categoria Agricultură

Exporturile românești de ovine și caprine rămân blocate până la finalul lui 2026 , după ce Comisia Europeană a prelungit interdicția pentru livrările către țări terțe, iar ANSVSA contestă decizia și susține că nu reflectă situația epidemiologică din teren, potrivit Agerpres . Președintele Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA), Alexandru Bociu , califică drept „disproporționată” măsura Bruxelles-ului de a menține până la 31 decembrie 2026 interdicția privind exporturile de ovine și caprine din România către state din afara Uniunii Europene. În evaluarea șefului ANSVSA, decizia nu ar fi aliniată cu „realitatea epidemiologică” de la nivel local. Din perspectivă economică, prelungirea restricțiilor înseamnă menținerea unei bariere de acces pe piețele din afara UE pentru crescătorii și traderii români din sectorul ovin/caprin, într-un interval care acoperă încă un an și jumătate. În lipsa unor detalii suplimentare în materialul disponibil, nu sunt precizate volumele afectate sau impactul financiar estimat. Ce urmează: contestare și măsuri propuse ANSVSA anunță că contestă restricțiile și că propune măsuri pentru „salvarea exporturilor” de ovine, însă articolul Agerpres este accesibil integral doar abonaților, astfel că nu sunt disponibile public, în acest format, detalii despre setul de măsuri avansat sau calendarul de implementare. [...]

Parlamentul European a relaxat regimul pentru o parte din plantele obținute prin noi tehnici genomice , o schimbare de reglementare care poate accelera introducerea pe piață a unor culturi mai rezistente la secetă și dăunători, cu efecte directe asupra costurilor și planificării în agricultură, potrivit Mediafax . Noile prevederi, convenite provizoriu între Parlament și Consiliu în decembrie 2025 și adoptate acum de Parlamentul European, schimbă logica de reglementare: accentul se mută de la metoda de obținere la „rezultatul genetic final” al plantei. Ținta declarată este facilitarea accesului fermierilor la plante care pot reduce nevoia de pesticide și pot crește producțiile, în contextul presiunilor climatice. Două categorii, două regimuri de piață Regulile împart plantele obținute prin noile tehnici genomice (NGT) în două categorii, cu consecințe diferite pentru autorizare și utilizare: NGT-1 : plante cu un număr limitat și un tip restrâns de modificări genetice, care „ar fi putut apărea și prin metode convenționale de ameliorare”. După verificarea criteriilor, acestea vor fi tratate similar culturilor convenționale . Totuși, la cererea Parlamentului, plantele proiectate pentru toleranță la erbicide sau pentru producerea de substanțe insecticide nu vor putea fi încadrate la NGT-1. NGT-2 : plante cu modificări genetice mai complexe sau mai ample, care rămân sub regulile stricte aplicate organismelor modificate genetic , inclusiv evaluare de risc și autorizare înainte de comercializare în UE. Regulile se vor aplica atât plantelor dezvoltate în UE, cât și celor importate. Mediafax notează că, în afara Uniunii, există deja produse realizate din plante NGT aflate pe piață sau în stadii avansate de dezvoltare, precum grâul cu conținut redus de gluten, cartofii rezistenți la agenți patogeni și porumbul tolerant la secetă. Etichetare, trasabilitate și opțiuni pentru statele membre Pentru NGT-2 , trasabilitatea completă și etichetarea rămân obligatorii , iar statele membre vor putea restricționa sau interzice cultivarea acestor plante chiar dacă au fost autorizate la nivel european. În cazul soiurilor care conțin sau provin din NGT-1 , acestea vor fi incluse într-o bază publică de date a UE , iar sacii de semințe și materialul de reproducere vor trebui etichetați ca NGT-1, pentru ca fermierii să poată lua decizii informate. Regulile urmăresc și orientarea tehnologiilor către obiective de sustenabilitate (rezistență la schimbările climatice și la dăunători), iar impactul asupra sustenabilității va trebui monitorizat. Agricultură ecologică și brevete: zonele sensibile În agricultura ecologică , utilizarea NGT nu va fi permisă . Totuși, prezența „tehnic inevitabilă” a plantelor NGT-1 nu va fi considerată automat o încălcare a regulilor pentru producția organică. Comisia Europeană urmează să evalueze dacă noua reglementare poate crea dificultăți administrative, economice sau practice pentru operatorii din sectorul bio, inclusiv din perspectiva percepției consumatorilor. Un alt punct sensibil este cel al brevetelor : NGT-urile vor putea fi brevetate, cu excepția trăsăturilor sau secvențelor care apar în natură ori sunt produse prin mijloace biologice. Eurodeputații au introdus garanții pentru a preveni concentrarea pieței și pentru a menține accesul echitabil al fermierilor la tehnologii, inclusiv dreptul de a păstra și replanta semințe. Când se aplică Regulamentul va intra în vigoare la 20 de zile după publicarea în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene și se va aplica după doi ani , ceea ce împinge efectele concrete în teren către un orizont de implementare pe termen mediu, nu imediat. [...]