Știri
Știri din categoria Agricultură
Apicultorii au termen până la 31 iulie 2026 pentru a cere plăți dintr-un buget de 12,163 milioane euro (aprox. 62 milioane lei), iar depunerea corectă a documentelor devine esențială pentru a nu întârzia încasarea sprijinului, potrivit Agerpres, care citează un anunț al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA).
APIA precizează că sprijinul financiar alocat sectorului apicol în 2026 este de 12,163 milioane de euro (aprox. 62 milioane lei), sumă împărțită egal între contribuția Uniunii Europene (6,081 milioane euro) și bugetul de stat al României (6,081 milioane euro). Pentru plățile aferente acestui an, instituția folosește cursul de schimb de 5,0968 lei/euro.
Pot solicita sprijin apicultorii și formele asociative din sector. Fiecare solicitant poate depune o singură cerere de plată, însoțită de documentele justificative, la orice centru județean APIA sau la centrul APIA al municipiului București, indiferent dacă are exploatații apicole în mai multe localități sau județe.
Cererea poate fi depusă:
APIA mai arată că documentele depuse în copie trebuie să includă mențiunea „conform cu originalul”, să fie datate și semnate de solicitant.
Cheltuielile aferente intervențiilor apicole eligibile pentru anul de cerere 2026 pot fi făcute în perioada 1 ianuarie 2026 – data depunerii cererii de plată (inclusiv).
Plata sprijinului financiar urmează să fie realizată după finalizarea controalelor administrative și la fața locului, după verificarea rezonabilității costurilor, centralizarea sumelor eligibile și stabilirea valorii eligibile pentru fiecare cerere.
În sprijinul beneficiarilor, APIA a publicat pe site ghidul informativ dedicat intervențiilor din sectorul apicol (ISA – PS 2026), precum și formularele cererilor de plată și liste precum cea a produselor medicinale veterinare autorizate în 2026 și a stupinelor de elită și de multiplicare autorizate sau reautorizate.
Recomandate
Fermierii cer pragul de 1 leu/kg la orz, dar piața indică sub 0,92 lei/kg în Constanța , ceea ce poate pune presiune pe vânzările rapide la început de campanie, mai ales pentru exploatațiile fără capacități de stocare, potrivit Agrointel . Recoltarea orzului a început în mai multe județe din sudul țării, iar în Dolj startul campaniei agricole de vară a fost făcut public de Direcția Agricolă Județeană . Fermierii mizează pe una dintre cele mai bune recolte de orz, atât ca volum, cât și ca nivel de calitate, dacă vremea rămâne favorabilă. Prețurile din piață: sub pragul cerut de fermieri În discuțiile dintre agricultori, pragul invocat frecvent pentru semnarea contractelor la orzul din 2026 este de minimum 1 leu/kilogram. În același timp, în unele zone sunt semnalate oferte sub acest nivel, iar o parte dintre fermieri spun că nu pot amâna vânzarea din cauza lipsei spațiilor de depozitare sau a scadențelor. În Dolj, sunt fermieri care își valorifică deja producția direct din fermă la 90 de bani/kilogram, cu transport asigurat de cumpărător, conform aceleiași surse. Reperele de preț menționate pentru 15 iunie Pentru luni, 15 iunie, Agrointel indică mai multe niveluri de preț în sud și la export (livrare în port): 825 lei/tonă la bazele Dragalina, Ivănești și Floroaica, operate de Fermele Iliuță; 174 euro/tonă (aprox. 911 lei/tonă) pentru orz DAP Constanța (DAP = preț cu livrare la destinație, în acest caz în port). Context: estimări de recoltă în creștere Semnalele privind producții bune apar și în estimările externe: analiștii Coceral ar vedea recolta de orz în creștere, de la 3,26 milioane de tone la 3,36 milioane de tone în acest an, potrivit articolului. Pentru fermieri, diferența dintre pragul de 1 leu/kilogram și cotațiile din piață la început de campanie rămâne miza imediată: cine poate stoca are mai multă flexibilitate, iar cine nu poate este mai expus la vânzarea „din mers”, la prețurile disponibile local. [...]
Digitalizarea aplicării tratamentelor fitosanitare mută costurile și riscurile din „doză” în „decizie”, pe măsură ce fermele trec la echipamente care ajustează automat cantitatea de soluție în funcție de condițiile din teren, potrivit AgroInfo . Miza operațională este reducerea risipei și a pierderilor, dar și un control mai bun al impactului asupra mediului, într-un cadru de utilizare deja reglementat. În logica noilor tehnologii, nu mai este suficientă respectarea dozelor și alegerea produselor omologate, ci devin decisive momentul aplicării, modul de aplicare și adaptarea tratamentului la nevoile reale ale culturii. Această schimbare împinge fermele către intervenții mai „fine”, bazate pe date și pe monitorizarea din teren. Ce se schimbă în fermă: aplicare cu rată variabilă și sisteme cu inteligență artificială Un exemplu menționat este utilizarea mașinilor de aplicare cu rată variabilă, controlate prin sisteme bazate pe inteligență artificială (adică software care poate lua decizii automate pe baza datelor). Aceste echipamente pot ajusta cantitatea de soluție în funcție de: densitatea culturii; umiditatea solului; gradul de infestare. În locul unei aplicări uniforme, tratamentul devine mai precis, iar efectul urmărit este dublu: optimizarea consumului de substanțe și reducerea riscului de pierderi și de scurgere către apele de suprafață sau subterane. Context de reglementare: aplicare de către operatori autorizați și reguli de protecție AgroInfo amintește că în România cadrul legal este stabilit prin Ordonanța de Urgență nr. 53 din 2 octombrie 2025, care reglementează omologarea, comercializarea și utilizarea substanțelor pentru combaterea bolilor și dăunătorilor. Actul normativ impune aplicarea produselor fitosanitare de către operatori autorizați și respectarea regulilor privind protecția apelor, a solului, a biodiversității și a sănătății oamenilor. În acest context, tehnologia este prezentată ca instrument de creștere a controlului, fără a înlocui responsabilitatea utilizatorului: industria de profil susține că fiecare produs trebuie să fie însoțit de instrucțiuni „clare și validate științific”, iar utilizarea să respecte cerințele de siguranță. Finanțare și direcția următoare: date din satelit și modele predictive Articolul indică și un sprijin public pentru această direcție prin Proiectul RAPID – Prevenirea și Reducerea Poluării din Spațiul Rural , derulat de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor și finanțat printr-un acord de împrumut între România și Banca Mondială . Prin schema de granturi, mai mulți fermieri au fost sprijiniți să achiziționeze echipamente moderne pentru aplicarea mai eficientă și mai bine controlată a tratamentelor. Pe termen următor, agricultura digitală ar urma să împingă aplicarea tratamentelor către un proces tot mai mult bazat pe date din satelit, analize de teren și modele predictive, adică trecerea de la intervenții generale la decizii informate și utilizarea mai „inteligentă” a resurselor. [...]
Un program-pilot de 12 luni mută cercetarea agricolă direct în ferme , printr-un model de lucru care colectează sistematic date din teren și le transformă în priorități de cercetare, cu miză operațională pentru gestionarea riscurilor fitosanitare și adaptarea tehnologiilor la presiunea climatică, potrivit AGRO TV . Inițiativa se numește RADAR (Realitate – Analiză – Decizie – Aplicare – Rezultate) și este lansată de Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Băneasa (SCDP Băneasa) împreună cu Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecția Plantelor București (ICDPP) . Programul este descris ca un proiect pilot care testează un nou model de colaborare între cercetare și fermieri. Potrivit unui comunicat al Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești” (ASAS), dat publicității prin AGERPRES , logica programului pornește de la ideea că problemele reale din exploatații trebuie să influențeze direct agenda de cercetare și inovare, pentru ca rezultatele să fie relevante și aplicabile. Ce se schimbă în practică: echipe mixte, date standardizate, validare în condiții reale Sub sloganul „Fermieri – probleme reale – soluții din cercetare”, echipe mixte (cercetare și suport tehnic) vor merge în exploatații agricole pentru: colectarea sistematică a datelor prin fișe standardizate; identificarea timpurie a provocărilor fitosanitare și tehnologice (de la stres hidric la presiunea bolilor și dăunătorilor și adaptabilitate climatică); validarea rapidă a unor soluții aplicate, în condiții reale de producție. În faza pilot, care durează 12 luni, inițiatorii urmăresc să construiască o rețea de fermieri colaboratori și să definească un portofoliu de probleme tehnologice prioritare. De ce contează pentru fermieri: protecția plantelor și lipsa de opțiuni pe piață Un obiectiv explicit al programului este stabilirea priorităților în gestionarea riscurilor fitosanitare. În comunicatul citat, ICDPP indică drept context reducerea numărului de substanțe active și, implicit, a produselor de protecția plantelor disponibile pe piață, pe fondul schimbărilor climatice care afectează ciclurile biologice ale plantelor, bolilor și dăunătorilor. „Prin Programul RADAR ne propunem să înțelegem mai bine problemele întâlnite în ferme și să contribuim la fundamentarea unor direcții de cercetare care să răspundă acestor provocări”, explică în comunicat Mihaela Monica Dinu, reprezentantă a ICDPP București. Finanțare și poziționare: nu consultanță, nu control Inițiatorii susțin că RADAR nu ar trebui perceput ca activitate de consultanță sau mecanism de control, ci ca un parteneriat „transparent și aplicat” cu mediul academic. „Obiectivul nostru este să construim un mecanism funcțional și util atât pentru cercetători, cât și pentru fermieri”, a transmis directorul SCDP Băneasa, Viorel Cătălin Oltenacu, citat în comunicat. Programul va fi finanțat inițial integral din fonduri proprii, folosind infrastructura și resursele interne ale instituțiilor implicate, cu intenția de a construi un mecanism standardizat de documentare și analiză a problemelor din ferme. În perspectivă, modelul este prezentat ca bază pentru parteneriate public-private și pentru atragerea de finanțări dedicate inovării și rezilienței în agricultură. [...]
Agricost SA a ajuns la 729,3 milioane lei cifră de afaceri în 2025, dar profitul net i-a căzut cu 66,7% , pe fondul comprimării marjelor într-o piață cu prețuri în scădere la cereale și costuri în creștere, potrivit unei analize Economica . Compania, care operează cea mai mare fermă din Europa – 57.000 de hectare arendate de la stat în Insula Mare a Brăilei – a raportat o creștere a afacerilor de 11,5% față de anul anterior, peste ritmul din 2024 față de 2023 (când vânzările au urcat cu 6%). Marja s-a comprimat: profitul net, la o treime față de 2024 Deși volumul de business a urcat, rentabilitatea s-a deteriorat puternic: profitul net a coborât de la 78,6 milioane lei în 2024 la 26,1 milioane lei în 2025 (minus 66,7%). În același timp, cheltuielile totale au ajuns la 740,1 milioane lei, nivel care a „sufocat” încasările, pe fondul scumpirii: motorinei; fertilizanților; costurilor logistice de transport. Economica notează că profitabilitatea curentă este la cel mai jos nivel din ultimul deceniu, sub nivelurile din 2013–2014, deși între timp volumul de business s-a dublat. Context de piață: prețuri mai mici la cereale, în ciuda producției bune Declinul profitabilității este pus în legătură cu piața cerealelor: chiar dacă producția la hectar a fost „foarte bună” anul trecut, prețurile de valorificare au ajuns la minime ale ultimilor ani. În Portul Constanța , prețul grâului și al porumbului a urmat o pantă descendentă accentuată în 2025, presat de stocurile globale ridicate și de fluxurile logistice competitive din bazinul Mării Negre. Personal: ușoară scădere a numărului de salariați Pentru 2025, Agricost a raportat un număr mediu de 798 salariați, cu 36 mai puțini decât în anul anterior. [...]
Un sezon de cireșe peste media ultimilor ani poate crește oferta internă și presiunea pe prețuri , în condițiile în care Domeniile Ostrov estimează o producție de peste 500 de tone în 2026, pe fondul unor condiții meteo favorabile, potrivit Economedia . Compania, unul dintre cei mai mari producători de fructe din sud-estul României, are în plină desfășurare campania de recoltare a cireșelor și spune că sezonul curent este „cel mai bun din ultimii trei ani”, atât ca volum, cât și ca nivel de calitate, ceea ce poate conta direct în negocierile cu retailul, unde calibrarea și aspectul comercial influențează prețul. „Este cel mai bun an din ultimii trei ani atât ca producție, cât și ca calitate. Condițiile meteorologice au fost favorabile, iar rezultatul se vede în uniformitatea fructelor, în aspectul comercial și în dimensiunile pe care le obținem în acest sezon.” Producție estimată și structură de livadă Domeniile Ostrov estimează că producția din acest an va depăși 500 de tone, obținute de pe 50 de hectare cultivate cu mai multe soiuri, între care Van, Stella, Tragana, Regina și Kordia. Soiul Van ocupă aproximativ 10 hectare și este descris de companie ca fiind apreciat pentru dimensiunea fructelor și productivitate. Calibru: pondere relevantă în segmentul premium Datele din acest sezon indică o distribuție a dimensiunilor care poate susține vânzarea pe segmente de preț mai ridicate în retail: majoritatea cireșelor au calibru de 22–24 mm; aproximativ 20% se încadrează la 26–28 mm; circa 10% depășesc 28 mm, categorie considerată premium pe piața de retail. Recoltare manuală și organizare operațională Pentru menținerea standardelor de calitate, recoltarea se face exclusiv manual. În campania din acest an sunt implicate aproximativ 140 de persoane, iar compania indică o medie de 80–100 kg recoltate pe zi pentru un culegător. Întreaga suprafață cultivată este irigată prin picurare, sistem folosit pentru optimizarea consumului de apă și menținerea calității fructelor. Ce urmează după cireșe: caise și nectarine Recoltarea cireșelor ar urma să se încheie în jurul datei de 5 iulie. Apoi, activitatea se mută pe cele aproximativ 28 de hectare cultivate cu caiși, unde compania estimează, de asemenea, o producție bună. Recoltarea nectarinelor este programată să înceapă la sfârșitul lunii iulie, iar ultimele soiuri de caise ar urma să fie culese până în septembrie. [...]
Fermele zootehnice ar putea fi scoase de sub Directiva UE a emisiilor industriale , după ce europarlamentarul Daniel Buda a depus în Parlamentul European un amendament care cere eliminarea completă a acestor exploatații din sfera de aplicare a Directivei privind Emisiile Industriale (IED), potrivit G4Media . Miza este una de reglementare, cu efect direct asupra obligațiilor de mediu și a costurilor de conformare pentru fermele de creștere a animalelor. Amendamentul vizează IED, descrisă în material drept una dintre cele mai importante reglementări europene în domeniul protecției mediului. În logica propunerii, fermele zootehnice ar urma să nu mai fie tratate în același cadru cu operatorii industriali. „Un fermier care produce hrană pentru Europa nu trebuie tratat ca un operator industrial” În acest stadiu, informațiile disponibile din sursă se limitează la depunerea amendamentului și la intenția explicită de excludere a fermelor zootehnice din directivă; nu sunt prezentate detalii despre calendarul dezbaterilor, forma exactă a textului sau impactul estimat pe categorii de ferme. [...]
