Ministerul Mediului, cu finanțare Banca Mondială, sprijină fermierii să treacă la aplicarea digitală a tratamentelor fitosanitare - Proiectul RAPID susține echipamente cu rată variabilă pentru reducerea risipei și a poluării

Digitalizarea aplicării tratamentelor fitosanitare mută costurile și riscurile din „doză” în „decizie”, pe măsură ce fermele trec la echipamente care ajustează automat cantitatea de soluție în funcție de condițiile din teren, potrivit AgroInfo . Miza operațională este reducerea risipei și a pierderilor, dar și un control mai bun al impactului asupra mediului, într-un cadru de utilizare deja reglementat. În logica noilor tehnologii, nu mai este suficientă respectarea dozelor și alegerea produselor omologate, ci devin decisive momentul aplicării, modul de aplicare și adaptarea tratamentului la nevoile reale ale culturii. Această schimbare împinge fermele către intervenții mai „fine”, bazate pe date și pe monitorizarea din teren. Ce se schimbă în fermă: aplicare cu rată variabilă și sisteme cu inteligență artificială Un exemplu menționat este utilizarea mașinilor de aplicare cu rată variabilă, controlate prin sisteme bazate pe inteligență artificială (adică software care poate lua decizii automate pe baza datelor). Aceste echipamente pot ajusta cantitatea de soluție în funcție de: densitatea culturii; umiditatea solului; gradul de infestare. În locul unei aplicări uniforme, tratamentul devine mai precis, iar efectul urmărit este dublu: optimizarea consumului de substanțe și reducerea riscului de pierderi și de scurgere către apele de suprafață sau subterane. Context de reglementare: aplicare de către operatori autorizați și reguli de protecție AgroInfo amintește că în România cadrul legal este stabilit prin Ordonanța de Urgență nr. 53 din 2 octombrie 2025, care reglementează omologarea, comercializarea și utilizarea substanțelor pentru combaterea bolilor și dăunătorilor. Actul normativ impune aplicarea produselor fitosanitare de către operatori autorizați și respectarea regulilor privind protecția apelor, a solului, a biodiversității și a sănătății oamenilor. În acest context, tehnologia este prezentată ca instrument de creștere a controlului, fără a înlocui responsabilitatea utilizatorului: industria de profil susține că fiecare produs trebuie să fie însoțit de instrucțiuni „clare și validate științific”, iar utilizarea să respecte cerințele de siguranță. Finanțare și direcția următoare: date din satelit și modele predictive Articolul indică și un sprijin public pentru această direcție prin Proiectul RAPID – Prevenirea și Reducerea Poluării din Spațiul Rural , derulat de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor și finanțat printr-un acord de împrumut între România și Banca Mondială . Prin schema de granturi, mai mulți fermieri au fost sprijiniți să achiziționeze echipamente moderne pentru aplicarea mai eficientă și mai bine controlată a tratamentelor. Pe termen următor, agricultura digitală ar urma să împingă aplicarea tratamentelor către un proces tot mai mult bazat pe date din satelit, analize de teren și modele predictive, adică trecerea de la intervenții generale la decizii informate și utilizarea mai „inteligentă” a resurselor. [...]