Știri
Știri din categoria Agricultură

Ministerul interimar al Agriculturii mută sprijinul pentru zootehnie în Parlament, prin programe de ajutor pentru crescătorii de porci și bovine și un proiect de lege care înăsprește măsurile contra pestei porcine africane, potrivit Mediafax. Mesajul lui Tanczos Barna este că intervențiile ar trebui să continue „indiferent dacă există sau nu un guvern cu puteri depline”.
Vicepremierul UDMR a transmis că fermierii au nevoie „urgent” de soluții și sprijin, iar demersurile inițiate vizează atât finanțarea unor segmente din zootehnie, cât și controlul mai strict al riscurilor sanitare care afectează sectorul porcin.
„Fermierii au nevoie urgent de soluţii şi sprijin, indiferent dacă ţara are sau nu un guvern cu puteri depline. De aceea, astăzi am iniţiat în Parlament programe de sprijin pentru crescătorii de porci şi bovine şi am depus un proiect de lege pentru combaterea mai eficientă a pestei porcine africane.”
Pentru crescătorii de bovine, programul prevede un sprijin de 68 de euro/cap de bovină (aprox. 340 lei), pentru toate animalele cu vârsta de cel puțin 22 de luni.
Pentru sectorul porcin, sprijinul anunțat este:
În paralel cu programele de sprijin, Tanczos Barna spune că a depus un proiect de lege care introduce măsuri mai dure pentru limitarea răspândirii pestei porcine africane. Printre prevederile menționate se află sancțiuni pentru transportul și comerțul ilegal cu animale vii, posibilitatea confiscării mijloacelor de transport folosite și măsuri pentru limitarea răspândirii bolii în populația de mistreți.
Materialul nu precizează calendarul parlamentar sau bugetul total al programelor, astfel că rămâne de văzut în ce formă vor fi adoptate și când ar putea intra efectiv în aplicare.
Recomandate

Plata integrală a sprijinului pentru motorina din trimestrul II depinde de rectificarea bugetară , deși Guvernul a majorat bugetul schemei la 863,666 milioane de lei, potrivit Agronet . Miza imediată pentru ferme este una de lichiditate: motorina se plătește în avans, iar rambursarea diferenței de acciză prin APIA vine ulterior, astfel că orice decalaj apasă direct pe cash-flow-ul exploatațiilor. Guvernul a aprobat pe 18 septembrie suplimentarea cu 149,366 milioane de lei a schemei de ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură, iar bugetul total ajunge la 863,666 milioane de lei. Modificarea este prevăzută în documentul oficial publicat de Secretariatul General al Guvernului , disponibil aici . Cât s-a adăugat și unde ajunge bugetul schemei După această suplimentare, evoluția bugetului arată astfel: buget înaintea noii suplimentări: 714,3 milioane lei suplimentare aprobată: 149,366 milioane lei buget după suplimentare: 863,666 milioane lei Schema acoperă motorina folosită la lucrări mecanizate în sectorul vegetal, zootehnie și îmbunătățiri funciare. De ce nu ajung banii pentru trimestrul II Problema imediată rămâne plata motorinei utilizate în aprilie–iunie (trimestrul II). APIA a centralizat pentru această perioadă 15.386 de beneficiari și peste 110,13 milioane de litri de motorină eligibilă, iar necesarul calculat este de aproximativ 268 milioane de lei, conform datelor prezentate anterior de publicație. Suplimentarea aprobată acum permite efectuarea unei părți din plăți, însă nu acoperă integral obligațiile aferente trimestrului II, astfel că pentru diferență este indicată o rectificare bugetară. Context: bugetul a crescut în mai multe etape în 2026 În 2026, alocarea inițială a fost de 620 milioane de lei. Pe 30 iulie, Guvernul a suplimentat schema cu 94,3 milioane de lei, până la 714,3 milioane de lei, iar noua majorare de 149,366 milioane de lei duce suplimentările cumulate la 243,666 milioane de lei și bugetul total la 863,666 milioane de lei. Față de alocarea inițială, creșterea este de aproximativ 39,3%. Separat, Agronet amintește că mecanismul de rambursare a fost modificat astfel încât cuantumul primit de fermieri se ajustează în perioadele în care acciza standard la motorină este redusă temporar (detalii într-un material distinct al publicației). Ce urmează: rectificarea, reperul pentru plăți Pentru ferme, impactul este operațional și financiar: în plin sezon de recoltare, pregătirea terenului și înființarea culturilor de toamnă, consumul de motorină poate fi ridicat, mai ales în exploatațiile vegetale mari, iar întârzierile mută temporar costul integral al combustibilului în sarcina lor. Vicepremierul Tánczos Barna, ministru interimar al Agriculturii, a indicat că suplimentarea permite doar plăți parțiale pentru motorina din aprilie–iunie și că agricultura ar mai avea nevoie de cel puțin 1 miliard de lei până la finalul lui 2026, sumă care vizează sprijinul pentru sector în ansamblu, nu doar schema pentru motorină. [...]

Guvernul transmite că revendicările oierilor rămân legitime, dar violențele riscă să blocheze dialogul cu autoritățile, după confruntările de marți din Piața Victoriei , potrivit AgroInfo . Ministrul interimar al Agriculturii și vicepremierul Tanczos Barna și-a început conferința de presă susținută miercuri, la Guvern, cu un mesaj de condamnare a actelor de vandalism și violență apărute la protestul crescătorilor de ovine din București. În același timp, el a insistat că fermierii au „dreptul legitim” de a protesta, inclusiv în cadrul unui protest spontan, cu condiția ca manifestația să nu degenereze. „Fermierii au dreptul legitim să protesteze. Să protesteze într-un protest organizat, anunțat, autorizat, au dreptul să protesteze și-n cadrul unui protest spontan. Este absolut inadmisibil ca acest drept legitim și revendicările legitime ale lor să fie denaturate, să fie confiscate și să fie transformate în acțiuni violente, absolut reprobabile.” Miza: menținerea canalelor de negociere după protest Mesajul ministrului indică o linie de separație între revendicările sectorului și modul în care sunt exprimate în stradă: autoritățile spun că pot discuta cererile fermierilor, dar nu vor valida presiunea prin violență. În termeni practici, riscul pentru crescătorii de ovine este ca escaladarea să reducă spațiul de negociere și să întârzie soluțiile administrative care ar putea rezulta din discuții. Tanczos Barna a invocat și precedentul unor proteste recente ale fermierilor, despre care a spus că au fost anunțate și autorizate și că s-au încheiat cu „un dialog constructiv” de peste două ore la Palatul Victoria, la care au participat asociațiile organizatoare. „Condamn cu fermitate toate actele de vandalism, de violență care au avut loc ieri (marți n.r.) în Piața Victoriei, toate încercările de confiscare a acestor revendicări legitime și sper să nu se mai întâmple niciodată.” [...]

Guvernul condiționează reluarea exporturilor de ovine de aprobarea Comisiei Europene , în timp ce o parte dintre revendicările protestatarilor din Piața Victoriei ar implica alocări bugetare suplimentare și decizii legislative, potrivit Stirile Pro TV . Executivul spune că premierul Ilie Bolojan a discutat cu vicepremierul Tánczos Barna despre răspunsuri la problemele semnalate și face apel la calm, după ce protestul ar fi degenerat în violențe. Miza economică: exporturile și costurile impuse de restricții sanitar-veterinare În centrul revendicărilor se află cererea de „redeschidere de urgență” a exportului de ovine, fără restricții de comercializare. Guvernul afirmă că Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) a transmis Comisiei Europene un plan de acțiune pentru deblocarea exporturilor de ovine și caprine, iar reluarea exporturilor ar urma să fie posibilă după aprobarea acestuia de către Comisia Europeană . O altă solicitare cu impact direct asupra costurilor din sector vizează eliminarea taxelor impuse de ANSVSA pentru acțiunile sanitar-veterinare obligatorii, cu transferarea costurilor către stat. Executivul precizează că o parte semnificativă a acestor acțiuni este deja finanțată de la buget, dar orice extindere ar necesita resurse suplimentare și, înainte, o analiză de impact financiar și bugetar. Ce cer protestatarii: 16 revendicări, de la sacrificări la regimul pășunatului „Asociația Profesională a Ciobanilor – APC” a depus la Guvern o listă de 16 revendicări. Printre acestea se numără: încetarea uciderii oilor dispuse administrativ ca măsură de combatere a bolilor și adoptarea unor alternative „proporționale”; reluarea exportului de ovine fără restricții; scoaterea ursului brun din categoria speciilor strict protejate; închirierea pajiștilor către crescătorii de animale „la prețuri corecte”, prin proceduri transparente; încetarea sancționării de către Inspecția Muncii (ITM) pentru situații specifice activității tradiționale; eliminarea taxelor ANSVSA pentru acțiuni sanitar-veterinare obligatorii; utilizarea pășunilor și terenurilor agricole fără restricții de mediu „disproporționate”; trecerea ANSVSA în subordinea Ministerului Agriculturii; implementarea „radarului zootehnic” pentru transporturile de animale (un sistem de urmărire/trasabilitate); modificări la legislația vânătorii și eliminarea interdicției de pășunat în perioada 6 decembrie–23 aprilie; modificarea regulilor privind despăgubirile pentru secetă, inclusiv pentru pajiști; compensarea de către stat a costurilor suportate de fermieri când sunt impuse măsuri sanitar-veterinare care limitează comercializarea. Răspunsul Guvernului: măsuri invocate și limitele de implementare Executivul susține că unele dintre revendicări au mai fost discutate în cadrul a șase întâlniri anterioare între reprezentanții sectorului și autorități, începând cu 9 iulie 2026. Pe fond, Guvernul indică mai multe direcții de acțiune: sacrificarea animalelor pentru eliminarea riscului de transmitere a pestei micilor rumegătoare sau a variolei ar fi fost aplicată „în mod excepțional” și doar când nu existau alternative viabile; autoritățile spun că vor proceda la fel și pe viitor; pentru pajiști, Ministerul Agriculturii a demarat un control tematic la nivelul unităților administrativ-teritoriale (UAT-uri), după petiții privind proceduri de închiriere care nu ar fi respectat legea; pentru trasabilitatea transporturilor de animale, ministerul afirmă că a inițiat demersuri pentru dezvoltarea unui sistem informatic în timp real, care ar urma să fie dezvoltat de ANSVSA; pentru despăgubirile de secetă pe pajiști, ministerul spune că susține revendicarea și a elaborat o propunere, dar subliniază impactul bugetar și nevoia de identificare a resurselor; pentru compensarea costurilor suplimentare de furajare, MADR afirmă că a elaborat, împreună cu asociații reprezentative, un proiect de lege care ar trebui adoptat de Parlament, „în lipsa unui Guvern cu puteri depline”. Apel la calm și disputa de reprezentativitate Guvernul afirmă că la protestul din Piața Victoriei „nu a participat nicio asociație reprezentativă” a fermierilor din sectorul de creștere a ovinelor și susține că manifestația ar fi depășit cadrul legal al protestului pașnic, degenerând în acte de violență. „Guvernul face apel la calm şi la încetarea violenţelor”, se arată în comunicatul citat. În perioada următoare, două puncte rămân decisive pentru sector: aprobarea de către Comisia Europeană a planului pentru reluarea exporturilor și identificarea resurselor bugetare pentru măsurile cu impact financiar, acolo unde Guvernul spune că este necesară o analiză prealabilă. [...]

Comisia Europeană a aprobat o schemă de 52 milioane euro pentru crescătorii de bovine , un sprijin temporar care permite României să acorde granturi directe pentru a amortiza scumpirile la combustibili agricoli și îngrășăminte, în limitele regulilor UE privind ajutoarele de stat, potrivit Economica . Miza economică este dublă: plafonarea presiunii pe costurile de producție din zootehnie și evitarea unor blocaje de lichiditate într-un sector expus șocurilor energetice. Schema notificată de România are o valoare totală de 52 de milioane euro (aprox. 260 milioane lei) și se aplică până la 31 decembrie 2026. Ajutorul va fi acordat sub formă de granturi directe, de până la cel mult 50.000 euro (aprox. 250.000 lei) per întreprindere, pentru companiile care activează în sectorul creșterii bovinelor. Ce a verificat Comisia și de ce contează pentru implementare Aprobarea vine în baza normelor UE privind ajutoarele de stat, în special articolul 107 alineatul (3) litera (c) din Tratatul privind funcționarea UE, precum și în temeiul secțiunilor 1 și 2.1 din cadrul temporar METSAF (Cadrul temporar privind ajutoarele de stat în contextul crizei din Orientul Mijlociu), adoptat la 29 aprilie 2026. În comunicatul citat, Comisia arată că a considerat schema „necesară, adecvată și proporțională” și că nu afectează schimburile comerciale într-o măsură contrară interesului comun, ceea ce reduce riscul unor corecții ulterioare pe criterii de compatibilitate cu piața internă. „Comisia a concluzionat că schema respectă condiţiile prevăzute în METSAF.” Context: METSAF, un cadru temporar până la final de 2026 METSAF este un instrument temporar creat pentru a permite statelor membre să sprijine economia UE în contextul crizei din Orientul Mijlociu, cu accent pe sectoarele considerate cele mai expuse: agricultura, pescuitul, transporturile și industriile mari consumatoare de energie. Cadrul se aplică până la 31 decembrie 2026, iar Comisia spune că va monitoriza în continuare conținutul, domeniul de aplicare și durata acestuia, în funcție de evoluțiile economice și geopolitice. În interiorul METSAF, sprijinul poate lua mai multe forme, inclusiv ajutor bazat pe consumul real pentru a acoperi o parte din creșterile de preț la combustibil sau îngrășăminte, precum și o abordare simplificată pentru ajutoare cu valoare mică. Informațiile despre schema aprobată și detaliile de încadrare în METSAF sunt relatate de Economica, care citează Agerpres (sursa secundară: Agerpres ). [...]

Campania de vaccinare a ovinelor, prevăzută să înceapă cel târziu la 1 octombrie 2026, devine o condiție operațională pentru reluarea și stabilizarea exporturilor de animale vii , potrivit Mediafax . ANSVSA spune că Planul de Acțiune pentru sectorul ovin, aprobat la nivel european, nu mai are nevoie de un vot sau de o aprobare formală din partea Comisiei Europene pentru a fi pus în aplicare. Planul respectă cerințele Regulamentului (UE) nr. 361/2022, iar ANSVSA îl consideră „aprobat” din perspectiva formei și conținutului. În practică, calendarul depinde de livrarea dozelor din Banca Europeană de Vaccinuri și de finalizarea achiziției pentru restul necesarului. Calendarul și pașii făcuți cu Comisia Europeană ANSVSA indică o succesiune de etape derulate în a doua jumătate a lunii septembrie: 14–17 septembrie: forma finală a Planului de Acțiune și solicitarea de doze au fost agreate cu Comisia Europeană, la întâlnirea șefilor serviciilor veterinare din UE, în Irlanda; 17 septembrie: celelalte state membre au fost informate în cadrul Comitetului permanent pentru plante, animale, alimente și furaje (SCoPAFF) ; 21 septembrie: ANSVSA a transmis oficial Comisiei Europene solicitarea de sprijin cu „un număr cât mai mare” de doze din Banca Europeană de Vaccinuri. Campania de vaccinare este „previzionată” să înceapă cel târziu la 1 octombrie 2026 , imediat după primirea dozelor din bancă. În paralel, autoritatea spune că urgentează procedurile administrative pentru achiziția restului de doze. Ce se vaccinează și unde Planul prevede vaccinări diferențiate, în funcție de boală și de arealul de risc: pentru Pesta Micilor Rumegătoare (PMR) : vaccinare exclusiv în județele Constanța și Tulcea (Dobrogea, areal de risc); pentru Variola Ovină și Caprină (VOC) : vaccinare la nivelul întregii țări . De ce contează pentru exporturi și pentru lanțul de procesare ANSVSA leagă explicit implementarea planului de reluarea și stabilitatea exporturilor de animale , subliniind o separare între trasabilitatea animalelor vii și regimul produselor procesate: carne și produse procesate: planul nu afectează schimburile comerciale cu carne (carcase), lapte și produse lactate din zonele libere; unitățile de abatorizare și procesare își pot continua activitatea „fără restricții”; animale vii către state terțe: deși regulile UE impun condiții severe în interiorul Pieței Unice, ANSVSA afirmă că a securizat acorduri bilaterale cu șase piețe terțe (Arabia Saudită, Iordania, Maroc, Tunisia, Israel și Libia), iar după implementarea vaccinării exporturile ar urma să se poată relua prin coridoare logistice maritime și aeriene directe . Riscul major indicat de autoritate ANSVSA avertizează că eficiența planului și respectarea calendarului de ridicare a restricțiilor depind „critic” de disciplina operatorilor economici, iar factorul care poate periclita calendarul este reprezentat de mișcările clandestine de animale și comerțul ilegal . [...]

Scăderea efectivului matcă pune presiune pe progresul genetic , iar Parada Taurilor 2026 devine un punct de lucru pentru fermieri în alegerea reproducătorilor, potrivit Agronet . Evenimentul are loc la Sângeorgiu de Mureș pe 2–3 octombrie, cu accent pe rasa Bălțată românească și pe prezentarea unor tăurași aflați în testare. De ce contează în 2026: mai puțină „bază” de reproducție, aceeași nevoie de productivitate În contextul în care efectivul total de bovine a crescut ușor, dar efectivul matcă a scăzut, selecția reproducătorilor capătă o miză mai mare pentru ferme. Publicația amintește date INS (1 iunie 2026) : efectiv total în creștere cu 0,5% la aproximativ 1,858 milioane de capete, în timp ce efectivul matcă a coborât cu 0,7% la aproximativ 1,216 milioane de capete. Într-un efectiv de reproducție mai restrâns, deciziile de împerechere și alegerea taurilor pot influența pe termen lung producția (lapte și carne), fertilitatea, conformația și longevitatea animalelor din fermă. Ce aduce Parada Taurilor: reproducători și tăurași în testare Ediția a XXIV-a a Paradei Taurilor, organizată de Semtest-BVN Mureș, pune accent pe: prezentarea taurilor certificați utilizați în programe de reproducție și ameliorare; trei tăurași Bălțată românească obținuți în România, aflați în testare ; câte un taur din rasele Holstein și Angus. Pentru fermieri, relevanța este legată de caracterele urmărite în selecție, precum producția, fertilitatea, sănătatea ugerului, viteza de muls, aplomburile (picioarele) și alte caractere funcționale. Program, locație și organizatori Evenimentul se desfășoară la centrul Semtest-BVN din Sângeorgiu de Mureș (Strada Tofalău nr. 677, județul Mureș): 2 octombrie 2026 : simpozionul „Ameliorarea și reproducția – drumul către o fermă eficientă”, cu teme despre programe de ameliorare, genetică și reproducție; sunt menționați invitați din Germania, Croația și Republica Moldova. 3 octombrie 2026 : parada propriu-zisă, cu prezentarea reproducătorilor. Organizarea este asigurată de Semtest-BVN Mureș împreună cu Genetica din Transilvania Cooperativa Agricolă și organizația națională a operatorilor de însămânțări artificiale. Evenimentul a fost prezentat inițial de Revista Ferma. Ce trebuie urmărit înainte de deplasare Până la informațiile publice verificate la 22 septembrie, organizatorul nu afișa pe site o oră confirmată pentru deschiderea zilei de 3 octombrie; participanții sunt îndrumați să urmărească actualizările pe canalele oficiale ale Semtest-BVN. [...]