Știri
Știri din categoria Agricultură
Ministerul interimar al Agriculturii mută sprijinul pentru zootehnie în Parlament, prin programe de ajutor pentru crescătorii de porci și bovine și un proiect de lege care înăsprește măsurile contra pestei porcine africane, potrivit Mediafax. Mesajul lui Tanczos Barna este că intervențiile ar trebui să continue „indiferent dacă există sau nu un guvern cu puteri depline”.
Vicepremierul UDMR a transmis că fermierii au nevoie „urgent” de soluții și sprijin, iar demersurile inițiate vizează atât finanțarea unor segmente din zootehnie, cât și controlul mai strict al riscurilor sanitare care afectează sectorul porcin.
„Fermierii au nevoie urgent de soluţii şi sprijin, indiferent dacă ţara are sau nu un guvern cu puteri depline. De aceea, astăzi am iniţiat în Parlament programe de sprijin pentru crescătorii de porci şi bovine şi am depus un proiect de lege pentru combaterea mai eficientă a pestei porcine africane.”
Pentru crescătorii de bovine, programul prevede un sprijin de 68 de euro/cap de bovină (aprox. 340 lei), pentru toate animalele cu vârsta de cel puțin 22 de luni.
Pentru sectorul porcin, sprijinul anunțat este:
În paralel cu programele de sprijin, Tanczos Barna spune că a depus un proiect de lege care introduce măsuri mai dure pentru limitarea răspândirii pestei porcine africane. Printre prevederile menționate se află sancțiuni pentru transportul și comerțul ilegal cu animale vii, posibilitatea confiscării mijloacelor de transport folosite și măsuri pentru limitarea răspândirii bolii în populația de mistreți.
Materialul nu precizează calendarul parlamentar sau bugetul total al programelor, astfel că rămâne de văzut în ce formă vor fi adoptate și când ar putea intra efectiv în aplicare.
Recomandate
Guvernul pregătește subvenții pentru porcii din gospodării, mizând pe biosecuritate ca să reducă importurile , potrivit Ziarul Financiar . Miza economică este dublă: România importă circa 80% din carnea de porc pentru consum (importuri de peste 1 miliard de euro în 2025), iar statutul sanitar-veterinar legat de pesta porcină africană blochează exporturile de produse din carne de porc. Ministrul interimar al agriculturii, Tánczos Barna , spune că a fost finalizată o hotărâre de guvern pentru sprijinirea producătorilor de suine din gospodăriile populației, într-o schimbare de abordare față de anii în care s-a discutat inclusiv despre interzicerea creșterii porcilor în gospodării după apariția pestei porcine africane în 2017. „Am finalizat o hotărâre de guvern pentru a sprijini producătorii de suine din gospodăriile populaţiei. Această formă de sprijin reprezintă o schimbare de paradigmă în ceea ce priveşte lupta împotriva pestei porcine.” Cum ar urma să funcționeze sprijinul și cine intră la plată Schema vizează crescătorii din exploatațiile gospodărești care „respectă legea”, adică au un număr limitat de porci, sunt autorizați și colaborează cu un medic veterinar. Barna a indicat nivelul sprijinului și plafoanele: 20 euro/cap de animal (aprox. 105 lei) pentru respectarea condițiilor de biosecuritate, pentru maximum 5 porci în gospodăriile populației; pentru exploatațiile de tip A, sprijinul ar urma să se aplice până la 50 de capete. Ministrul a mai spus că subvenția ar urma să se acorde până la finalul lunii decembrie 2026. De ce contează: importuri mari, pierderi fiscale și blocaj la export România are circa 3,3 milioane de porci, iar o treime din efectiv se află în gospodăriile populației. În același timp, Barna afirmă că, deși numărul focarelor scade, România rămâne „roșie” din perspectiva pestei porcine africane, ceea ce înseamnă că nu poate exporta produse din carne de porc. Pe partea de finanțe publice, ministrul a estimat că România pierde circa 50 de milioane de euro din TVA din cauza tranzacțiilor intracomunitare cu animale vii, carcase și produse din carne de porc, la care s-ar adăuga „cel puțin dublu” din alte impozite și taxe care ar putea fi plătite în țară de ferme comerciale și furnizori. Ce urmează: reguli mai dure la transport și livrări către abatoare Pe lângă hotărârea de guvern, ministrul interimar a anunțat intenția unui nou proiect de lege privind mișcările de animale. Una dintre propuneri: confiscarea mijloacelor de transport și a animalelor dacă sunt transportați ilegal mai mult de cinci porci, fără crotalii sau documente de mișcare, urmată de o amendă de 10.000 de lei. Totodată, Barna a spus că se propune ca din fermele de tip A (peste 5 animale) să se poată livra porci către abatoare „fără restricții”, dar cu analize privind pesta porcină. În paralel, ministerul vrea să stimuleze vânzarea de purcei crotaliați din gospodării, verificați de medicul veterinar, în cadrul circumscripției sanitar-veterinare. [...]
MADR pune în dezbatere o schemă de ajutor de minimis de până la 20 euro/porc , condiționată de înregistrarea animalelor și respectarea unor cerințe minime de biosecuritate, într-un demers care urmărește atât compensarea costurilor de prevenire a pestei porcine africane, cât și o evidență mai riguroasă a efectivelor, potrivit Agrointel . Schema este propusă printr-un proiect de Hotărâre de Guvern lansat în dezbatere publică pe site-ul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale și vizează „compensarea costurilor aferente prevenirii pestei porcine africane în România”, prin acoperirea cheltuielilor generate de aplicarea măsurilor de biosecuritate. „Acolo unde animalele sunt crotaliate, există contact cu medicul veterinar și sunt respectate condițiile minime de biosecuritate și bunăstare, vrem să acordăm sprijin pentru respectarea acestor condiții”, a declarat viceprim-ministrul Tánczos Barna , ministrul interimar al Agriculturii și Dezvoltării Rurale. Cine poate primi sprijinul Conform proiectului, beneficiarii sunt crescătorii de suine care dețin: exploatații noncomerciale de porcine, așa cum sunt definite în Legea nr. 122/2023; exploatații de porcine înregistrate sanitar-veterinar și gospodării țărănești, conform definițiilor din Legea cooperației agricole nr. 566/2004 (anexa nr. 1). Condițiile de eligibilitate și perioada vizată Solicitanții trebuie să îndeplinească cumulativ mai multe condiții, între care: să dețină exploatații înregistrate în Baza Națională de Date (BND); să desfășoare activitate de creștere și/sau reproducție în intervalul 1 iulie 2026 – 31 octombrie 2026; să respecte cerințele de biosecuritate pentru exploatațiile de porcine, potrivit Ordinului nr. 132/418/2023 (ANSVSA și MADR). Cât este subvenția și care sunt limitele Cuantumul maxim este de 20 euro/cap de porcină (aprox. 100 lei/cap), aplicat diferențiat în funcție de tipul exploatației și de efectiv: exploatații noncomerciale: pentru 1–5 capete; exploatații înregistrate sanitar-veterinar și gospodării țărănești: pentru 1–50 de capete. Plafonul total al ajutoarelor de minimis este de 50.000 euro (aprox. 250.000 lei) pentru o întreprindere sau „întreprindere unică”, pe durata oricărei perioade de 3 ani. Bugetul total al schemei este de 125.000.000 lei (aprox. 24 milioane euro), finanțat integral din bugetul MADR pe 2026. Plată și baza legală Plata ar urma să se facă într-o singură tranșă, până cel târziu la 22 decembrie 2026. Temeiul legal invocat pentru schemă este Regulamentul (UE) nr. 1408/2013 privind ajutoarele de minimis în sectorul agricol, modificat prin Regulamentul (UE) nr. 2024/3118. [...]
MADR pune în consultare o schemă de minimis de 125 mil. lei pentru biosecuritate la porcine , cu plăți într-o singură tranșă până la 22 decembrie 2026, potrivit Agro Business . Miza economică este reducerea costurilor de prevenire a pestei porcine africane (PPA) pentru crescători, inclusiv pentru gospodăriile populației, într-un context în care autoritățile admit că măsurile din ultimii ani „nu au produs efectele scontate”. Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a lansat în dezbatere publică un proiect de Hotărâre de Guvern pentru instituirea unei scheme de ajutor de minimis care să compenseze parțial cheltuielile cu măsurile de biosecuritate. Inițiativa urmărește, totodată, îmbunătățirea trasabilității efectivelor de suine la nivel național. „Măsurile adoptate în ultimii ani în lupta împotriva pestei porcine nu au produs efectele scontate. Din acest motiv, propunem o schimbare de paradigmă și un sprijin pentru fermieri, inclusiv la nivelul gospodăriilor populației, care cresc un număr limitat de porci și respectă legea”, a declarat viceprim-ministrul Tánczos Barna , ministrul interimar al Agriculturii și Dezvoltării Rurale. Cine poate primi sprijinul și în ce condiții Conform proiectului, beneficiari pot fi: exploatațiile noncomerciale de porcine (conform legislației în vigoare); exploatațiile de porcine înregistrate sanitar-veterinar; gospodăriile țărănești, așa cum sunt definite de cadrul legal aplicabil. Pentru accesarea sprijinului, solicitanții trebuie să îndeplinească cumulativ câteva cerințe operaționale, inclusiv: să dețină exploatații înregistrate în Baza Națională de Date (BND); să desfășoare activitate de creștere sau reproducție în perioada 1 iulie 2026 – 31 octombrie 2026; să respecte integral normele de biosecuritate prevăzute de legislația sanitar-veterinară. Cât este ajutorul și cum se plătește Ajutorul de minimis este stabilit la maximum 20 euro/cap de porcină (aprox. 100 lei), aplicat diferențiat în funcție de tipul exploatației: exploatații noncomerciale: între 1 și 5 capete; exploatații înregistrate sanitar-veterinar și gospodării țărănești: între 1 și 50 de capete. Bugetul total al schemei este de 125.000.000 lei (aprox. 24 milioane euro), finanțat integral din bugetul MADR pe 2026. Plata către beneficiari ar urma să se facă într-o singură tranșă, cel târziu până la 22 decembrie 2026. Cadru de reglementare și ce urmează Schema este fundamentată pe Regulamentul (UE) nr. 1408/2013 privind ajutoarele de minimis în sectorul agricol, modificat ulterior prin Regulamentul (UE) nr. 2024/3118. Proiectul de act normativ este în consultare publică pe site-ul MADR, iar forma finală și calendarul exact depind de rezultatul acestei proceduri. [...]
Producția globală de pește și acvacultură a atins niveluri record, dar presiunea pe sustenabilitate crește , pe fondul degradării stocurilor marine și al accesului inegal la aceste alimente, potrivit Economica , care citează date din raportul bienal SOFIA al FAO (via Agerpres ). FAO avertizează că, deși sectorul își consolidează rolul în alimentația unei populații globale în creștere, „asigurarea unei creșteri durabile și echitabile rămâne o provocare semnificativă”. În paralel, organizația își exprimă îngrijorarea privind starea stocurilor piscicole marine: ponderea peștelui recoltat în limite biologic sustenabile a scăzut la 62,4% în 2023, cu 2,1% mai puțin decât în 2021, pe fondul ajustărilor metodologice și al revizuirii criteriilor de sustenabilitate în unele regiuni. Acvacultura, motorul creșterii: volum mare, concentrare în Asia Raportul indică acvacultura drept „principalul motor al creșterii sistemelor alimentare acvatice”, cu o producție de 142 de milioane de tone în 2024, din care 89% este concentrată în Asia. În același timp, sectorul primar al acvaculturii a oferit locuri de muncă pentru 65 de milioane de oameni, ceea ce îi conferă un rol „esențial” în economiile rurale și de coastă. Cei mai mari cinci producători de animale acvatice din apele interioare sunt India, Bangladesh, China, Myanmar și Uganda, care cumulează 51% din total, potrivit raportului. Comerț în creștere și prognoze până în 2034, cu riscuri de distribuție inegală Comerțul cu produse din pescuit și acvacultură a urcat la 186 de miliarde de dolari în 2024 (aprox. 837 miliarde lei), semnalând o cerere globală puternică, care ar putea susține dezvoltarea economică și îmbunătățirea nutriției, arată analiza. FAO estimează că viitoarea creștere a numărului de animale acvatice va fi determinată în principal de acvacultură, cu prognoze de 214 milioane de tone pentru 2034, față de 195 milioane de tone în 2023. Disponibilitatea pe cap de locuitor ar urma să ajungă la 21,9 kilograme la nivel global, față de 21 de kilograme în prezent, însă FAO avertizează că aceasta ar putea scădea dacă ritmul de creștere a populației depășește oferta. Creșterea nu este așteptată să fie uniformă: FAO proiectează cea mai mare rată de creștere a disponibilității alimentelor acvatice de origine animală în Africa (18%), în timp ce, în prezent, disponibilitatea pe cap de locuitor în regiuni precum Africa „rămâne mult sub media globală”. Ce poate frâna trendul: climă, mediu și guvernanță FAO indică drept factori de risc schimbările climatice, degradarea mediului, perturbările economice și schimbările în dinamica politică internațională, care afectează sustenabilitatea și performanța sistemelor alimentare acvatice. Concluzia raportului pune accent pe necesitatea de investiții, guvernanță eficientă și inovare, în lipsa cărora „creșterea va depăși echitatea și sustenabilitatea”. [...]
Parlamentul European a votat reguli care obligă statele să publice repere de preț și întăresc contractele , o schimbare cu impact direct asupra modului în care fermierii își negociază veniturile în lanțul alimentar, potrivit Mediafax . Pachetul legislativ a fost adoptat marți cu 560 de voturi pentru, 75 împotrivă și 25 de abțineri. Miza este creșterea puterii de negociere a agricultorilor și legarea mai strânsă a prețurilor din contracte de costurile reale de producție. Repere de preț publicate online, folosite în contracte Una dintre modificările centrale este obligația statelor membre de a stabili și publica online repere care pot fi utilizate în acordurile contractuale dintre fermieri și cumpărători. Scopul declarat este ca prețurile finale ale alimentelor să reflecte mai bine cheltuielile producătorilor, cu efect asupra stabilizării veniturilor. Organizațiile de producători primesc mai multă putere de negociere Noua legislație întărește rolul organizațiilor de producători (OP), oferindu-le mai multă influență în organizarea pieței. Printre prevederi se numără: posibilitatea ca OP să negocieze direct cu cumpărătorii în numele membrilor; reguli care împiedică ocolirea organizațiilor prin negocieri separate cu fermierii individuali. Etichetare: reguli pentru „corect” și „echitabil” Eurodeputații au aprobat și măsuri de transparență privind etichetarea produselor agricole. Noile reguli clarifică folosirea termenilor „corect” și „echitabil” și introduc criterii pentru utilizarea lor, de exemplu atunci când un produs contribuie la dezvoltarea comunităților rurale sau susține organizațiile fermierilor. Definiție oficială pentru carne și denumiri rezervate Textul adoptat introduce o definiție oficială a cărnii, descrisă drept „părți comestibile ale animalelor”, și stabilește o listă de denumiri rezervate exclusiv produselor din carne, care nu vor putea fi folosite pentru produse cultivate în laborator sau obținute pe bază de celule. Măsura este prezentată ca un instrument de transparență pe piața internă și de sprijin pentru alegeri informate ale consumatorilor. Contracte scrise obligatorii în sectorul lactatelor Regulile aduc schimbări și pentru sectorul lactatelor, prin introducerea contractelor scrise obligatorii pentru susținerea veniturilor producătorilor de lapte. Aceste contracte vor include clauze privind excluderea anumitor indicatori de preț și prevederi de revizuire, menite să ofere protecție mai mare fermierilor. Raportoarea dosarului, eurodeputata Céline Imart (PPE, Franța), a descris acordul drept o „victorie majoră” și a indicat că, pe lângă contracte, un mecanism obligatoriu de mediere ar urma să protejeze veniturile în litigiile cu cumpărătorii: „Acordul votat astăzi reprezintă o victorie majoră pentru fermierii noștri, consolidându-le poziția pe piață, protecțiile juridice și patrimoniul cultural. Contractele le vor garanta acum un loc echitabil în lanțul de aprovizionare, în timp ce un mecanism obligatoriu de mediere le va proteja veniturile în timpul litigiilor cu cumpărătorii.” Ce urmează Pentru ca prevederile să intre în vigoare, acordul provizoriu trebuie să primească și aprobarea Consiliului Uniunii Europene. Inițiativa a fost prezentată de Comisia Europeană în decembrie 2024, ca răspuns la dificultățile întâmpinate de fermierii europeni în ultimii ani, în cadrul unui set mai larg de măsuri care vizează și combaterea practicilor comerciale neloiale. [...]
Apicultorii au termen până la 31 iulie 2026 pentru a cere plăți dintr-un buget de 12,163 milioane euro (aprox. 62 milioane lei), iar depunerea corectă a documentelor devine esențială pentru a nu întârzia încasarea sprijinului, potrivit Agerpres , care citează un anunț al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) . APIA precizează că sprijinul financiar alocat sectorului apicol în 2026 este de 12,163 milioane de euro (aprox. 62 milioane lei), sumă împărțită egal între contribuția Uniunii Europene (6,081 milioane euro) și bugetul de stat al României (6,081 milioane euro). Pentru plățile aferente acestui an, instituția folosește cursul de schimb de 5,0968 lei/euro. Cine poate depune și cum se transmite cererea Pot solicita sprijin apicultorii și formele asociative din sector. Fiecare solicitant poate depune o singură cerere de plată , însoțită de documentele justificative, la orice centru județean APIA sau la centrul APIA al municipiului București, indiferent dacă are exploatații apicole în mai multe localități sau județe. Cererea poate fi depusă: direct de solicitant; printr-o persoană împuternicită notarial; prin reprezentantul legal. APIA mai arată că documentele depuse în copie trebuie să includă mențiunea „conform cu originalul”, să fie datate și semnate de solicitant. Ce cheltuieli sunt eligibile și când intră banii Cheltuielile aferente intervențiilor apicole eligibile pentru anul de cerere 2026 pot fi făcute în perioada 1 ianuarie 2026 – data depunerii cererii de plată (inclusiv) . Plata sprijinului financiar urmează să fie realizată după finalizarea controalelor administrative și la fața locului, după verificarea rezonabilității costurilor, centralizarea sumelor eligibile și stabilirea valorii eligibile pentru fiecare cerere. În sprijinul beneficiarilor, APIA a publicat pe site ghidul informativ dedicat intervențiilor din sectorul apicol (ISA – PS 2026), precum și formularele cererilor de plată și liste precum cea a produselor medicinale veterinare autorizate în 2026 și a stupinelor de elită și de multiplicare autorizate sau reautorizate. [...]
