Știri
Știri din categoria Agricultură
În plină campanie de recoltare, un incendiu la combină sau tractor poate bloca lucrările și amplifica pierderile, iar prevenția ajunge să fie o decizie operațională cu efect direct în costuri, potrivit Antena 3. Materialul arată că riscul crește în perioadele cu temperaturi ridicate, praf și resturi vegetale, când utilajele funcționează continuu.
Un incendiu nu înseamnă doar reparația în sine, ci și indisponibilitatea utilajului exact când „fiecare zi contează”, cu impact asupra întregii activități a fermei. Sursa notează că o combină sau un tractor modern poate valora „zeci sau sute de mii de euro”, ceea ce ridică miza protejării investiției.
Antena 3 enumeră drept cauze frecvente o combinație de factori tehnici și condiții de exploatare, între care:
În timpul recoltării, materialul vegetal uscat se poate strânge rapid în jurul motorului și al evacuării, iar contactul cu suprafețe fierbinți poate declanșa un incendiu „în câteva minute”, conform articolului.
O măsură cu efect direct în reducerea riscului este verificarea tehnică înainte de intrarea în câmp. Specialiștii citați în material recomandă controlul:
Separat, curățarea utilajelor este prezentată ca o rutină de siguranță, nu doar de întreținere, pentru că praful, pleava și resturile vegetale sunt „extrem de inflamabile”. Sunt indicate ca zone de curățare zilnică compartimentul motor, zonele din jurul evacuării, transmisiile, lagărele și alte componente unde se acumulează reziduuri.
Materialul insistă că „primele minute fac diferența” și recomandă dotarea utilajelor cu stingătoare și echipamente de intervenție rapidă. Totuși, în unele situații incendiul este observat prea târziu sau evoluează prea repede pentru ca intervenția manuală să fie suficientă.
În acest context, Antena 3 notează că tot mai mulți fermieri din România investesc în sisteme automate de stingere, dedicate combinelor, tractoarelor și altor utilaje, ca soluție de reducere a riscului în perioadele de utilizare intensă. Concluzia materialului: protecția utilajelor este, practic, protecția continuității activității fermei, iar oprirea unui utilaj în vârf de sezon poate genera costuri mai mari decât investiția în prevenție și protecție.
Recomandate
APIA a virat 46,03 milioane lei pentru serviciile de ameliorare la animale , o tranșă care intră direct în fluxul de numerar al beneficiarilor și confirmă continuarea finanțării de la bugetul de stat pentru acest tip de intervenție, potrivit AGRO TV . Plata a fost făcută miercuri către conturile celor care au solicitat ajutorul de stat în sectorul creșterii animalelor (ameliorare rase), prin cererile de plată aferente serviciilor prestate în luna martie și trimestrul I din 2026. Conform comunicatului APIA citat de publicație, suma plătită este de 46.027.721,69 lei și este asigurată de la bugetul de stat , prin bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale . Schema de sprijin este acordată în baza OUG nr. 61/2023 , care instituie o schemă de ajutor de stat în sectorul creșterii animalelor, cu modificările și completările ulterioare. [...]
Producția globală de pește și acvacultură a atins niveluri record, dar presiunea pe sustenabilitate crește , pe fondul degradării stocurilor marine și al accesului inegal la aceste alimente, potrivit Economica , care citează date din raportul bienal SOFIA al FAO (via Agerpres ). FAO avertizează că, deși sectorul își consolidează rolul în alimentația unei populații globale în creștere, „asigurarea unei creșteri durabile și echitabile rămâne o provocare semnificativă”. În paralel, organizația își exprimă îngrijorarea privind starea stocurilor piscicole marine: ponderea peștelui recoltat în limite biologic sustenabile a scăzut la 62,4% în 2023, cu 2,1% mai puțin decât în 2021, pe fondul ajustărilor metodologice și al revizuirii criteriilor de sustenabilitate în unele regiuni. Acvacultura, motorul creșterii: volum mare, concentrare în Asia Raportul indică acvacultura drept „principalul motor al creșterii sistemelor alimentare acvatice”, cu o producție de 142 de milioane de tone în 2024, din care 89% este concentrată în Asia. În același timp, sectorul primar al acvaculturii a oferit locuri de muncă pentru 65 de milioane de oameni, ceea ce îi conferă un rol „esențial” în economiile rurale și de coastă. Cei mai mari cinci producători de animale acvatice din apele interioare sunt India, Bangladesh, China, Myanmar și Uganda, care cumulează 51% din total, potrivit raportului. Comerț în creștere și prognoze până în 2034, cu riscuri de distribuție inegală Comerțul cu produse din pescuit și acvacultură a urcat la 186 de miliarde de dolari în 2024 (aprox. 837 miliarde lei), semnalând o cerere globală puternică, care ar putea susține dezvoltarea economică și îmbunătățirea nutriției, arată analiza. FAO estimează că viitoarea creștere a numărului de animale acvatice va fi determinată în principal de acvacultură, cu prognoze de 214 milioane de tone pentru 2034, față de 195 milioane de tone în 2023. Disponibilitatea pe cap de locuitor ar urma să ajungă la 21,9 kilograme la nivel global, față de 21 de kilograme în prezent, însă FAO avertizează că aceasta ar putea scădea dacă ritmul de creștere a populației depășește oferta. Creșterea nu este așteptată să fie uniformă: FAO proiectează cea mai mare rată de creștere a disponibilității alimentelor acvatice de origine animală în Africa (18%), în timp ce, în prezent, disponibilitatea pe cap de locuitor în regiuni precum Africa „rămâne mult sub media globală”. Ce poate frâna trendul: climă, mediu și guvernanță FAO indică drept factori de risc schimbările climatice, degradarea mediului, perturbările economice și schimbările în dinamica politică internațională, care afectează sustenabilitatea și performanța sistemelor alimentare acvatice. Concluzia raportului pune accent pe necesitatea de investiții, guvernanță eficientă și inovare, în lipsa cărora „creșterea va depăși echitatea și sustenabilitatea”. [...]
Ministerul interimar al Agriculturii mută sprijinul pentru zootehnie în Parlament , prin programe de ajutor pentru crescătorii de porci și bovine și un proiect de lege care înăsprește măsurile contra pestei porcine africane , potrivit Mediafax . Mesajul lui Tanczos Barna este că intervențiile ar trebui să continue „indiferent dacă există sau nu un guvern cu puteri depline”. Vicepremierul UDMR a transmis că fermierii au nevoie „urgent” de soluții și sprijin, iar demersurile inițiate vizează atât finanțarea unor segmente din zootehnie, cât și controlul mai strict al riscurilor sanitare care afectează sectorul porcin. „Fermierii au nevoie urgent de soluţii şi sprijin, indiferent dacă ţara are sau nu un guvern cu puteri depline. De aceea, astăzi am iniţiat în Parlament programe de sprijin pentru crescătorii de porci şi bovine şi am depus un proiect de lege pentru combaterea mai eficientă a pestei porcine africane.” Ce sprijin financiar este propus pentru crescători Pentru crescătorii de bovine, programul prevede un sprijin de 68 de euro/cap de bovină (aprox. 340 lei ), pentru toate animalele cu vârsta de cel puțin 22 de luni. Pentru sectorul porcin, sprijinul anunțat este: aprox. 12 euro/loc de cazare (aprox. 60 lei ) pentru porcii de îngrășare; aprox. 14 euro/loc de cazare (aprox. 70 lei ) pentru animalele de reproducție (scroafe și scrofițe). Proiect de lege: măsuri mai dure împotriva pestei porcine africane În paralel cu programele de sprijin, Tanczos Barna spune că a depus un proiect de lege care introduce măsuri mai dure pentru limitarea răspândirii pestei porcine africane. Printre prevederile menționate se află sancțiuni pentru transportul și comerțul ilegal cu animale vii, posibilitatea confiscării mijloacelor de transport folosite și măsuri pentru limitarea răspândirii bolii în populația de mistreți. Materialul nu precizează calendarul parlamentar sau bugetul total al programelor, astfel că rămâne de văzut în ce formă vor fi adoptate și când ar putea intra efectiv în aplicare. [...]
Parlamentul European a votat reguli care obligă statele să publice repere de preț și întăresc contractele , o schimbare cu impact direct asupra modului în care fermierii își negociază veniturile în lanțul alimentar, potrivit Mediafax . Pachetul legislativ a fost adoptat marți cu 560 de voturi pentru, 75 împotrivă și 25 de abțineri. Miza este creșterea puterii de negociere a agricultorilor și legarea mai strânsă a prețurilor din contracte de costurile reale de producție. Repere de preț publicate online, folosite în contracte Una dintre modificările centrale este obligația statelor membre de a stabili și publica online repere care pot fi utilizate în acordurile contractuale dintre fermieri și cumpărători. Scopul declarat este ca prețurile finale ale alimentelor să reflecte mai bine cheltuielile producătorilor, cu efect asupra stabilizării veniturilor. Organizațiile de producători primesc mai multă putere de negociere Noua legislație întărește rolul organizațiilor de producători (OP), oferindu-le mai multă influență în organizarea pieței. Printre prevederi se numără: posibilitatea ca OP să negocieze direct cu cumpărătorii în numele membrilor; reguli care împiedică ocolirea organizațiilor prin negocieri separate cu fermierii individuali. Etichetare: reguli pentru „corect” și „echitabil” Eurodeputații au aprobat și măsuri de transparență privind etichetarea produselor agricole. Noile reguli clarifică folosirea termenilor „corect” și „echitabil” și introduc criterii pentru utilizarea lor, de exemplu atunci când un produs contribuie la dezvoltarea comunităților rurale sau susține organizațiile fermierilor. Definiție oficială pentru carne și denumiri rezervate Textul adoptat introduce o definiție oficială a cărnii, descrisă drept „părți comestibile ale animalelor”, și stabilește o listă de denumiri rezervate exclusiv produselor din carne, care nu vor putea fi folosite pentru produse cultivate în laborator sau obținute pe bază de celule. Măsura este prezentată ca un instrument de transparență pe piața internă și de sprijin pentru alegeri informate ale consumatorilor. Contracte scrise obligatorii în sectorul lactatelor Regulile aduc schimbări și pentru sectorul lactatelor, prin introducerea contractelor scrise obligatorii pentru susținerea veniturilor producătorilor de lapte. Aceste contracte vor include clauze privind excluderea anumitor indicatori de preț și prevederi de revizuire, menite să ofere protecție mai mare fermierilor. Raportoarea dosarului, eurodeputata Céline Imart (PPE, Franța), a descris acordul drept o „victorie majoră” și a indicat că, pe lângă contracte, un mecanism obligatoriu de mediere ar urma să protejeze veniturile în litigiile cu cumpărătorii: „Acordul votat astăzi reprezintă o victorie majoră pentru fermierii noștri, consolidându-le poziția pe piață, protecțiile juridice și patrimoniul cultural. Contractele le vor garanta acum un loc echitabil în lanțul de aprovizionare, în timp ce un mecanism obligatoriu de mediere le va proteja veniturile în timpul litigiilor cu cumpărătorii.” Ce urmează Pentru ca prevederile să intre în vigoare, acordul provizoriu trebuie să primească și aprobarea Consiliului Uniunii Europene. Inițiativa a fost prezentată de Comisia Europeană în decembrie 2024, ca răspuns la dificultățile întâmpinate de fermierii europeni în ultimii ani, în cadrul unui set mai larg de măsuri care vizează și combaterea practicilor comerciale neloiale. [...]
Apicultorii au termen până la 31 iulie 2026 pentru a cere plăți dintr-un buget de 12,163 milioane euro (aprox. 62 milioane lei), iar depunerea corectă a documentelor devine esențială pentru a nu întârzia încasarea sprijinului, potrivit Agerpres , care citează un anunț al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) . APIA precizează că sprijinul financiar alocat sectorului apicol în 2026 este de 12,163 milioane de euro (aprox. 62 milioane lei), sumă împărțită egal între contribuția Uniunii Europene (6,081 milioane euro) și bugetul de stat al României (6,081 milioane euro). Pentru plățile aferente acestui an, instituția folosește cursul de schimb de 5,0968 lei/euro. Cine poate depune și cum se transmite cererea Pot solicita sprijin apicultorii și formele asociative din sector. Fiecare solicitant poate depune o singură cerere de plată , însoțită de documentele justificative, la orice centru județean APIA sau la centrul APIA al municipiului București, indiferent dacă are exploatații apicole în mai multe localități sau județe. Cererea poate fi depusă: direct de solicitant; printr-o persoană împuternicită notarial; prin reprezentantul legal. APIA mai arată că documentele depuse în copie trebuie să includă mențiunea „conform cu originalul”, să fie datate și semnate de solicitant. Ce cheltuieli sunt eligibile și când intră banii Cheltuielile aferente intervențiilor apicole eligibile pentru anul de cerere 2026 pot fi făcute în perioada 1 ianuarie 2026 – data depunerii cererii de plată (inclusiv) . Plata sprijinului financiar urmează să fie realizată după finalizarea controalelor administrative și la fața locului, după verificarea rezonabilității costurilor, centralizarea sumelor eligibile și stabilirea valorii eligibile pentru fiecare cerere. În sprijinul beneficiarilor, APIA a publicat pe site ghidul informativ dedicat intervențiilor din sectorul apicol (ISA – PS 2026), precum și formularele cererilor de plată și liste precum cea a produselor medicinale veterinare autorizate în 2026 și a stupinelor de elită și de multiplicare autorizate sau reautorizate. [...]
Fermierii cer pragul de 1 leu/kg la orz, dar piața indică sub 0,92 lei/kg în Constanța , ceea ce poate pune presiune pe vânzările rapide la început de campanie, mai ales pentru exploatațiile fără capacități de stocare, potrivit Agrointel . Recoltarea orzului a început în mai multe județe din sudul țării, iar în Dolj startul campaniei agricole de vară a fost făcut public de Direcția Agricolă Județeană . Fermierii mizează pe una dintre cele mai bune recolte de orz, atât ca volum, cât și ca nivel de calitate, dacă vremea rămâne favorabilă. Prețurile din piață: sub pragul cerut de fermieri În discuțiile dintre agricultori, pragul invocat frecvent pentru semnarea contractelor la orzul din 2026 este de minimum 1 leu/kilogram. În același timp, în unele zone sunt semnalate oferte sub acest nivel, iar o parte dintre fermieri spun că nu pot amâna vânzarea din cauza lipsei spațiilor de depozitare sau a scadențelor. În Dolj, sunt fermieri care își valorifică deja producția direct din fermă la 90 de bani/kilogram, cu transport asigurat de cumpărător, conform aceleiași surse. Reperele de preț menționate pentru 15 iunie Pentru luni, 15 iunie, Agrointel indică mai multe niveluri de preț în sud și la export (livrare în port): 825 lei/tonă la bazele Dragalina, Ivănești și Floroaica, operate de Fermele Iliuță; 174 euro/tonă (aprox. 911 lei/tonă) pentru orz DAP Constanța (DAP = preț cu livrare la destinație, în acest caz în port). Context: estimări de recoltă în creștere Semnalele privind producții bune apar și în estimările externe: analiștii Coceral ar vedea recolta de orz în creștere, de la 3,26 milioane de tone la 3,36 milioane de tone în acest an, potrivit articolului. Pentru fermieri, diferența dintre pragul de 1 leu/kilogram și cotațiile din piață la început de campanie rămâne miza imediată: cine poate stoca are mai multă flexibilitate, iar cine nu poate este mai expus la vânzarea „din mers”, la prețurile disponibile local. [...]
