Știri
Știri din categoria Agricultură
APIA a virat 46,03 milioane lei pentru serviciile de ameliorare la animale, o tranșă care intră direct în fluxul de numerar al beneficiarilor și confirmă continuarea finanțării de la bugetul de stat pentru acest tip de intervenție, potrivit AGRO TV.
Plata a fost făcută miercuri către conturile celor care au solicitat ajutorul de stat în sectorul creșterii animalelor (ameliorare rase), prin cererile de plată aferente serviciilor prestate în luna martie și trimestrul I din 2026.
Conform comunicatului APIA citat de publicație, suma plătită este de 46.027.721,69 lei și este asigurată de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale.
Schema de sprijin este acordată în baza OUG nr. 61/2023, care instituie o schemă de ajutor de stat în sectorul creșterii animalelor, cu modificările și completările ulterioare.
Recomandate
Scumpirea motorinei în plină campanie agricolă pune presiune pe lichiditățile fermelor , iar rambursarea accizei prin APIA reduce costul doar după ce cheltuiala a fost deja făcută, potrivit Agronet . La 1 august 2026, motorina standard a urcat peste 10,50 lei/litru în rețelele Petrom și OMV, după scumpiri de 15 bani într-o singură zi, pe fondul unui consum ridicat specific perioadei de recoltare, transport și pregătire a terenului pentru culturile de toamnă. Datele de preț sunt monitorizate de Economedia , iar nivelurile diferă în funcție de stație, localitate și tipul de contract. Cât înseamnă, în bani, o scumpire de 15 bani/litru Pentru ferme, diferențe aparent mici se traduc rapid în costuri suplimentare relevante la volume mari. În exemplificările din articol: 5.000 litri: +750 lei 10.000 litri: +1.500 lei 25.000 litri: +3.750 lei 50.000 litri: +7.500 lei Impactul nu se oprește la lucrările din câmp: motorina intră și în transportul cerealelor, manipulare, irigații, activități zootehnice și aprovizionarea cu furaje. Rambursarea APIA: reduce costul, dar nu rezolvă problema de cash APIA a autorizat 155,26 milioane lei pentru motorina utilizată în perioada 1 ianuarie–31 martie 2026, pentru 9.863 beneficiari și o cantitate eligibilă de 57,57 milioane litri. Cuantumul rambursat este de 2,697 lei/litru eligibil, iar peste 133 milioane lei revin sectorului vegetal. Mecanismul nu funcționează ca o reducere la pompă: fermierul plătește integral, depune documentele și recuperează ulterior suma aprobată. Publicația arată, orientativ, că pentru 10.000 litri eligibili rambursarea poate ajunge la 26.970 lei, iar pentru 50.000 litri eligibili la 134.850 lei, în funcție de cantitatea aprobată și documentația acceptată. Problema rămâne intervalul dintre cumpărare și plată, perioadă în care exploatația trebuie să finanțeze combustibilul din resurse proprii sau prin credit. Riscul operațional: livrarea poate conta mai mult decât prețul Agronet notează că, înaintea scumpirilor de la pompă, motorina livrată direct în ferme depășise deja 10 lei/litru, cu un interval comunicat la 27 iulie de 10,11–10,35 lei/litru, în funcție de furnizor și disponibilitate. În plus, OMV Petrom a avertizat clienții angro asupra unor posibile întârzieri la livrare, după ce vânzările din depozite au depășit ritmul de reaprovizionare. Pentru ferme, întârzierea alimentării devine un risc de producție: amânarea recoltării poate afecta calitatea cerealelor, iar întârzierea lucrărilor de pregătire poate comprima fereastra pentru însămânțările de toamnă. Ce recomandă articolul să fie verificat înainte de comandă Într-o piață cu prețuri și stocuri instabile, Agronet indică o listă de elemente care ar trebui urmărite în ofertă și contractare: cantitatea confirmată în scris; termen ferm de livrare; posibilitatea livrărilor parțiale; prețul final, inclusiv transportul; valabilitatea ofertei; condițiile de plată; penalități/soluții în caz de întârziere; capacitatea autorizată de depozitare în fermă. Pe termen scurt, scumpirea din 1 august ridică din nou costul lucrărilor agricole, însă presiunea imediată pentru exploatații rămâne dublă: prețul în creștere și riscul ca motorina să nu ajungă la timp, în ritmul cerut de campanie. [...]
Ofertele de muncă în fermele europene vin cu salarii „estimate”, iar diferența dintre netul afișat și venitul real se face din ore, cazare și rețineri , arată Agronet , care trece în revistă intervale de plată publicate de platforma EU Helpers și condițiile ce trebuie verificate înainte de semnarea unui contract. Platforma EU Helpers indică oportunități în Portugalia, Spania, Polonia, Țările de Jos și România, pentru activități sezoniere și permanente în sere, la recoltare, în ferme zootehnice, creșterea păsărilor, operarea utilajelor și procesarea alimentelor. Publicația subliniază că salariile și duratele prezentate sunt estimări ale platformei și trebuie confirmate în oferta concretă și în documentele oficiale ale țării de destinație. Cât se plătește, potrivit estimărilor, și de ce comparațiile pot fi înșelătoare Pentru Portugalia, Spania, Polonia și Țările de Jos, intervalul orientativ indicat este de 900–1.600 de euro net pe lună (aprox. 4.500–8.000 lei). Pentru Țările de Jos, în „agricultură și logistică”, apare un interval mai ridicat, de 1.900–2.600 de euro net (aprox. 9.500–13.000 lei), iar pentru Danemarca, în „ferme și procesarea alimentelor”, estimarea urcă la 2.200–3.000 de euro net (aprox. 11.000–15.000 lei). Agronet atrage atenția că intervalele nu sunt direct comparabile fără detalii despre program, impozitare, cazare și costul vieții: un net mai mare poate reflecta un număr mai mare de ore, iar cheltuielile cu locuința și transportul pot reduce semnificativ suma rămasă efectiv lucrătorului. Pentru posturile din sere și recoltare, venitul final depinde de orele lucrate, cazare și reținerile prevăzute în oferta concretă. Ca reper separat, publicația dă exemplul muncii sezoniere în Finlanda : salariul minim în agricultură pornește de la 10,18 euro/oră (aprox. 51 lei/oră) de la 1 mai 2026, potrivit contractului colectiv, iar cetățenii români pot lucra acolo fără permis de muncă. Ce trebuie să conțină oferta, ca să poți calcula venitul real Înainte de plecare, lucrătorul ar trebui să primească în scris informații care permit verificarea angajatorului și estimarea corectă a câștigului, inclusiv: denumirea juridică și adresa fermei/companiei; activitatea și locul de muncă; data începerii și durata contractului; salariul brut și modalitatea de plată; numărul de ore și programul estimat; plata orelor suplimentare și a zilelor de sărbătoare; condițiile și costul cazării; transportul până la fermă; eventualele rețineri din salariu; asigurarea medicală și contribuțiile sociale. O ofertă care menționează doar venitul net lunar, fără salariul brut, orele și costurile reținute, nu permite compararea corectă a posturilor, mai ales când plata depinde de cantitatea recoltată, mai notează publicația. Context: de ce există cerere și ce se schimbă pentru ferme Cererea de personal rămâne concentrată în activități greu de mecanizat și cu vârfuri de sezon — cules, sortare, ambalare, întreținerea culturilor din sere și lucrări în ferme zootehnice — unde lipsa muncitorilor poate întârzia recoltarea și crește pierderile. În paralel, respectarea drepturilor angajaților capătă miză financiară pentru ferme: din anul de cerere 2025, „ condiționalitatea socială ” leagă o parte dintre plățile agricole europene de respectarea regulilor aplicabile angajaților, iar în România APIA și AFIR pot reduce plățile dacă abaterile sunt constatate oficial și transmise agenției competente, reducerea pornind, de regulă, de la 3% și putând ajunge la pierderea integrală a sprijinului în cazuri grave, repetate și intenționate. Pentru lucrători, concluzia practică este că existența ofertelor într-un sector cu deficit de personal nu garantează automat un contract avantajos: salariul, programul și toate reținerile trebuie verificate înainte de semnare. [...]
Guvernul pregătește un plan de ieșire din criza exportului de ovine și o decizie rapidă la ANSVSA , după protestul crescătorilor de oi din București, potrivit Mediafax . Vicepremierul Tánczos Barna , care asigură interimatul la Ministerul Agriculturii, a primit la Palatul Victoria delegația oierilor care au protestat joi și au cerut demiterea președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA). Întâlnirea a avut loc la solicitarea premierului interimar Ilie Bolojan, care l-a mandatat pe Tánczos să discute cu reprezentanții sectorului. Revendicările fermierilor au vizat, în principal, schimbarea conducerii ANSVSA, pe fondul acuzațiilor privind lipsa de dialog, dar și urgentarea soluțiilor pentru ieșirea din criză și compensarea pierderilor provocate de blocarea exportului de ovine. Ce măsuri sunt anunțate pe termen scurt Conform comunicatului guvernului citat de publicație, Tánczos Barna a cerut ANSVSA să finalizeze un plan de măsuri pentru un sistem „riguros și credibil” de trasabilitate și control al mișcării animalelor, astfel încât România să poată demonstra capacitatea de a gestiona aspectele legate de controlul bolilor. Vicepremierul a spus că, „zilele acestea”, o nouă echipă de experți de la ANSVSA și din mediul academic va prezenta planul de ieșire din criză, care urmează să fie dezbătut săptămâna viitoare cu: Colegiul Medicilor Veterinari; reprezentanții fermierilor; experții Comisiei Europene . Ulterior, planul ar urma să fie înaintat oficial Comisiei Europene. Miza: reluarea exporturilor și costurile pentru fermieri Din perspectiva sectorului, punctul sensibil rămâne blocarea exportului de ovine, care a generat pierderi pentru crescători și a alimentat presiunea pentru măsuri rapide. În acest context, guvernul le-a transmis fermierilor că solicitările vor fi analizate „cu prioritate”, în vederea stabilirii unor soluții urgente. În ceea ce privește conducerea ANSVSA, Tánczos Barna a declarat că o decizie va fi luată la nivelul Guvernului „în cel mai scurt timp posibil”. [...]
Vântul și canicula pot bloca lucrările sensibile în câmp după prânz, cu risc mai ridicat în Transilvania și Maramureș , potrivit buletinului meteo agricol publicat de Agronet la 5 august 2026, ora 12:00. Deși nu sunt estimate ploi în ferestrele regionale de lucru, combinația de căldură accentuată, evapotranspirație (pierdere de apă din sol și plante) și vânt reduce „fereastra” pentru tratamente și impune adaptări la recoltare și transport. Ce se schimbă operațional pentru fermieri în după-amiaza de 5 august Buletinul indică faptul că, după prânz, condițiile „nu susțin tratamentele” și cer prudență la lucrările expuse în câmp. Recomandarea generală este ca deciziile să fie luate după verificări locale, mai ales acolo unde vântul se intensifică. În „orientarea rapidă” pentru după-amiază, Agronet recomandă: amânarea tratamentelor , pe fondul căldurii și al vântului „de urmărit”; la recoltare și transport , lucru cu atenție, cu verificarea vântului local, a încărcării utilajelor și a accesului pe parcelă; prioritizarea irigării seara sau noaptea , acolo unde necesarul este ridicat, după controlul solului și al culturii; prudență la cosit, uscare și balotare , fără extinderea lucrărilor în lipsa unui interval „uscat și stabil” confirmat local. Unde este riscul mai ridicat: Transilvania și Maramureș Transilvania este indicată ca regiunea cu „cel mai ridicat nivel de risc” în buletin, alături de zona montană, pe fondul combinației dintre caniculă, evapotranspirație și vânt. În Maramureș, deși vremea rămâne însorită, buletinul avertizează asupra riscului operațional dat de căldură și vânt, cu recomandarea ca lucrările să fie evaluate spre seară, după verificarea parcelei. În restul țării, tabloul rămâne dominat de caniculă și lipsa ploilor utile, cu accent pe pierderea rapidă de apă (în special în vest) și pe menținerea prudenței la lucrările care depind de stabilitatea aerului. Avertizări: nivel roșu de caniculă, iar vântul rămâne de urmărit Buletinul semnalează nivel roșu pentru caniculă în toate regiunile , iar în toate zonele cu excepția Dobrogei este menționat și vânt „puternic de urmărit”. Probabilitățile maxime de precipitații din fereastra de lucru sunt reduse (1–2%), însă în raport sunt menționate și fenomene de instabilitate și averse torențiale ca elemente urmărite în mai multe rapoarte regionale. Până la buletinul de seară, recomandarea este monitorizarea evoluției locale a vântului, a stării culturilor după arșiță și a oricăror schimbări care pot afecta accesul sau siguranța lucrărilor în câmp. [...]
România importă anual fructe de pădure de peste 25 mil. euro , în timp ce cadrul de autorizare limitează achiziția internă , ceea ce împinge o parte din recoltarea spontană în zona sancțiunilor și lasă nevalorificat un potențial local, potrivit Ziarul Financiar . În context, presa locală a relatat recent despre confiscarea a aproape 700 de kilograme de afine și hribi de către polițiști în județele Alba și Cluj, un episod care readuce în discuție tensiunea dintre producția spontană (ciuperci și fructe de pădure) și regulile de colectare/comercializare. Blocajul operațional: cantități aprobate vs. producție reală Reprezentanții Asociației Patronale PAN AIR FLORA susțin că, în fiecare an, există zone în care producția de afine, hribi, ciuperci și alte produse forestiere depășește cantitățile aprobate prin studiile de evaluare și autorizațiile de achiziție. În aceste condiții, firmele pot cumpăra legal doar cantitatea înscrisă în autorizație, chiar dacă au: capacități de procesare; contracte comerciale; piețe de desfacere. Asociația spune că ordinul care reglementează domeniul ar trebui actualizat, astfel încât regulile să reflecte mai bine variațiile de producție din teren. Miza economică și socială: venituri locale vs. importuri Dincolo de cifrele importurilor (peste 25 mil. euro anual, adică aprox. 125 mil. lei), flora spontană este prezentată ca sursă de venit pentru persoane fără alt loc de muncă, inclusiv pentru oameni cu acces limitat la educație, care își susțin familia din cules. În același timp, aceste produse ar putea acoperi o parte din cererea care ajunge să fie satisfăcută prin importuri, însă, în forma actuală, sistemul ajunge să penalizeze culegătorii și să limiteze achiziția legală din piața internă. [...]
Publicarea ghidului DR-18 le permite fermierilor să-și calculeze cofinanțarea înainte de sesiune , într-un program unde sprijinul nerambursabil poate ajunge la 100.000 de euro (aprox. 500.000 lei) pe proiect, dar cu intensități diferite în funcție de dimensiunea economică a exploatației, potrivit Agronet . Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) a anunțat la 4 august 2026 publicarea versiunii consolidate a Ghidului DR-18, însă sesiunea de depunere nu este încă deschisă și nu are un calendar comunicat. Documentul este relevant operațional pentru potențialii solicitanți deoarece fixează regulile după care se pot pregăti proiectele (eligibilitate, cheltuieli, documente), inclusiv nivelul minim al contribuției proprii. În lipsa unei date de lansare, ghidul devine principalul reper pentru dimensionarea investiției și a finanțării necesare până la deschiderea efectivă a sesiunii. Cât acoperă finanțarea și ce cofinanțare implică Sprijinul public maxim rămâne 100.000 de euro (aprox. 500.000 lei) pe proiect, dar procentul nerambursabil diferă în funcție de dimensiunea economică (SO) a exploatației: 2.000–11.999 euro SO : intensitate maximă 85% , contribuție proprie minimă 15% cel puțin 12.000 euro SO : intensitate maximă 65% , contribuție proprie minimă 35% Agronet include și calcule orientative: pentru a obține sprijinul maxim de 100.000 de euro, valoarea eligibilă ar fi de aproximativ 117.647 euro la 85% (contribuție proprie aprox. 17.647 euro) și de aproximativ 153.846 euro la 65% (contribuție proprie aprox. 53.846 euro). Aceste estimări nu includ cheltuielile neeligibile, care pot crește necesarul de finanțare din surse proprii. Ce investiții sunt eligibile prin DR-18 Intervenția vizează exploatații cu flori, plante ornamentale, medicinale și aromatice, cultivate în câmp sau în spații protejate. Lista de investiții menționată include: înființarea, extinderea sau modernizarea exploatațiilor; achiziția de utilaje agricole, remorci și semiremorci tehnologice specializate; construirea/modernizarea unităților de condiționare și depozitare; dezvoltarea unor unități de procesare la nivelul fermei (componentă secundară a proiectului); echipamente de irigații și facilități pentru stocarea apei în fermă; comercializarea propriilor produse la nivelul exploatației; magazine la poarta fermei și rulote alimentare destinate exclusiv produselor agricole proprii. AFIR tratează procesarea și comercializarea ca elemente secundare, iar solicitantul trebuie să verifice în ghid și anexe limitele și condițiile aplicabile fiecărei categorii de cheltuieli. Cine poate solicita și ce urmează Beneficiarii eligibili sunt fermierii organizați juridic (cu excepția persoanelor fizice), cooperativele agricole, societățile cooperative care reprezintă interesele membrilor fermieri, precum și grupurile și organizațiile de producători recunoscute de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale. Simplul fapt că o exploatație activează în sector nu confirmă eligibilitatea: forma juridică, dimensiunea economică, structura exploatației și investiția propusă trebuie verificate în documentația DR-18. Publicarea ghidului nu echivalează cu deschiderea sesiunii. Până la anunțul oficial, fermierii pot pregăti proiectele (inclusiv verificarea drepturilor asupra terenurilor și construcțiilor, capacitatea de cofinanțare și criteriile de selecție). Agronet amintește că, într-o altă intervenție ( DR-16 ), 38 de proiecte eligibile au rămas fără finanțare după epuizarea bugetului, un semnal că punctajul și calitatea documentației pot face diferența, chiar și când condițiile de eligibilitate sunt îndeplinite. [...]
