Agricultură19 iun. 2026
ANSVSA negociază la Bruxelles ridicarea interdicției UE la exportul de ovine și caprine din România - miza: exporturi de 241,7 mil. euro în 2025 și contractul de 1 mil. de oi cu Algeria
România încearcă să deblocheze exportul de ovine vii, o piață de circa 250 mil. euro pe an , după ce Comisia Europeană a extins și prelungit restricțiile pe fondul unor boli depistate la animale, potrivit Ziarul Financiar . Miza este atât reluarea livrărilor, cât și salvarea unor contracte comerciale anunțate recent, inclusiv unul cu Algeria pentru 1 milion de oi, care acum este „sub semnul întrebării”. România, al doilea cel mai mare crescător de ovine din Uniunea Europeană, cu 10,75 milioane de capete în 2025 (după Spania, cu circa 11,1 milioane), se confruntă în prezent cu o interdicție de export de animale vii către UE, valabilă până la 31 iulie 2026 și prelungită până la 31 decembrie 2026. În plus, UE a extins restricțiile și către exporturile către țări din afara Uniunii, invocând riscul de răspândire a bolilor. În acest context, președintele Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA), Alexandru Bociu, urmează să meargă luni la Bruxelles pentru discuții cu oficialii europeni, cu obiectivul de a găsi o soluție care să permită reluarea exporturilor de ovine și caprine. De ce contează: exportul de animale vii este baza, dar abatoarele sunt puține România poate exporta în continuare carne (în carcasă), atât în UE, cât și în afara ei, însă problema structurală este că are puține abatoare, iar exportul de animale vii rămâne „baza”, notează publicația. În termeni economici, exporturile de ovine și caprine vii aduc peste 200 de milioane de euro anual în economie. Totodată, România încearcă să adapteze relațiile comerciale cu țări terțe, în special din Orientul Mijlociu, prin ajustarea condițiilor de biosecuritate (setul de măsuri sanitare pentru prevenirea și limitarea bolilor), astfel încât exporturile să poată fi reluate „în siguranță”. Argumentul României: restricții locale, nu la nivel național Poziția României este că, atunci când apar focare, restricțiile ar trebui aplicate local, doar în zonele afectate, nu la nivel național. Comisia Europeană justifică însă prelungirea și extinderea interdicției prin riscul de răspândire a bolii în UE și în țări terțe. „Există un risc ridicat de răspândire suplimentară a bolii (...) Prin urmare, este necesar să se prelungească interdicţia (...) până la 31 decembrie 2026 şi să se extindă această interdicţie la orice destinaţie situată în ţări terţe”, a spus Olivér Várhelyi, membru al Comisiei Europene. La rândul său, ministrul interimar al Agriculturii, Tanczos Barna, a calificat măsura drept disproporționată, în raport cu situația epidemiologică și cu impactul economic asupra sectorului ovin. „Este o măsură profund disproporţionată (...) Restricţia se aplică întregului teritoriu naţional, deşi focarul este localizat şi se află sub control”, a spus Tanczos Barna. Cifrele exporturilor: creștere în 2025, dar 2023 a fost vârful când se exporta și în UE Datele Eurostat citate de ZF arată că, în 2025, România a exportat ovine și caprine vii în afara UE în valoare de 241,7 milioane de euro (aprox. 1,27 mld. lei), în creștere cu 22% față de 2024 (198 milioane de euro, aprox. 1,04 mld. lei). În 2020, exporturile erau de 180 de milioane de euro (aprox. 943 mil. lei), iar în 2023 – când România putea exporta și în UE – exporturile totale au ajuns la 285 de milioane de euro (aprox. 1,49 mld. lei). Pentru 2026, ANSVSA indică o dinamică puternică: în primele patru luni ale anului, exporturile ar fi ajuns deja la 120 de milioane de euro (aprox. 629 mil. lei), tot pe baza datelor Eurostat. Situația sanitar-veterinară invocată și ce soluții sunt discutate În România există un caz de pestă a micilor rumegătoare în județul Mureș și o zonă suplimentară de restricții de export în județul Sibiu. În plus, sunt menționate patru cazuri de variolă ovină. Reprezentanții ANSVSA au declarat pentru ZF că și Grecia are focare de pestă a micilor rumegătoare, fără ca exportul să fie interzis la nivel național, motiv pentru care consideră măsura Comisiei Europene „disproporționată”. Printre opțiunile menționate pentru a menține exporturile se numără: centre de colectare destinate exportului; vaccinarea animalelor (în contextul variolei ovine), după screening. Ce urmează depinde de discuțiile de la Bruxelles și de disponibilitatea Comisiei Europene de a accepta o abordare mai țintită (locală) a restricțiilor, astfel încât exportul de animale vii să poată fi reluat fără a compromite cerințele de sănătate animală. [...]
