Știri
Știri din categoria Piața energiei
România și încă cinci state UE cer înghețarea certificatelor gratuite de CO2, într-o mișcare care poate schimba costurile de conformare pentru industria energointensivă și poate reaprinde disputa privind ritmul de înăsprire a ETS, potrivit Economedia.
Comisia Europeană a propus în această lună noi reguli privind numărul certificatelor gratuite de emisii de CO2 pe care industriile le vor primi până în 2030. Bruxelles-ul susține că modificarea ar reduce cu 4 miliarde de euro (aprox. 20 miliarde lei) costurile cu carbonul pe care industria ar urma să le plătească până la finalul deceniului, printr-o reducere mai lentă a certificatelor gratuite decât se estima inițial.
România, Bulgaria, Cehia, Grecia, Polonia și Slovacia solicită însă Comisiei Europene să înghețe numărul certificatelor gratuite la nivelul de anul trecut. Argumentul central, potrivit documentului analizat de Reuters și citat de Agerpres, este că scumpirea energiei după declanșarea războiului din Iran (la finalul lunii februarie) amplifică riscul de pierdere a competitivității pentru marile industrii consumatoare de energie.
„Aceasta ar putea duce la sporirea ameninţării pierderii competitivităţii lor pe pieţele globale, închideri sau relocări în afara UE”, se arată în document.
Miza economică este directă: mai multe certificate gratuite înseamnă, în practică, o factură mai mică pentru CO2 pentru companiile expuse, într-un moment în care costurile cu energia sunt ridicate.
În timp ce unele guverne și industrii fac lobby pentru creșterea sprijinului prin certificate gratuite, alte state – inclusiv Spania și Suedia – cer Bruxelles-ului să nu slăbească ETS, invocând progresele făcute în tranziția către energie curată.
Sistemul ETS (Schema UE de comercializare a certificatelor de emisii), lansat în 2005, obligă centralele electrice și industriile să cumpere certificate pentru a-și acoperi emisiile de CO2, însă anumite sectoare prelucrătoare și mari consumatoare de energie pot primi o parte din certificate gratuit.
Documentul cu solicitarea celor șase state ar urma să fie analizat joi, la reuniunea miniștrilor Industriei din UE. Separat, Uniunea Europeană pregătește pentru iulie o revizuire a ETS, pentru alinierea la obiectivele climatice ale blocului comunitar pentru 2040.
Recomandate
Comisia Europeană monitorizează securitatea alimentării cu energie electrică în România și în regiunea Europei de Sud-Est , pe fondul valului de căldură și al secetei, dar transmite că, la acest moment, nu vede „motive imediate de îngrijorare”, potrivit G4Media . Mesajul Comisiei vine într-un context în care temperaturile ridicate și lipsa precipitațiilor pot pune presiune simultan pe consum (cerere mai mare, inclusiv pentru răcire) și pe producție, în special acolo unde resursele de apă contează pentru funcționarea unor capacități energetice. Din perspectiva pieței, semnalul de la Bruxelles are relevanță de reglementare și coordonare: indică faptul că situația este urmărită la nivel european și că există mecanisme pregătite pentru intervenție, dacă apar riscuri. Ce spune Comisia și cine răspunde, în arhitectura europeană Comisia arată că „arhitectura europeană privind securitatea alimentării cu energie electrică” stabilește responsabilități în principal pentru operatorii de transport și sistem (TSO – companiile care gestionează rețeaua de transport al energiei) și pentru statele membre. În informarea citată, instituția precizează că este „în contact permanent” cu: autoritățile naționale; părțile contractante ale Comunității Energiei; ENTSO-E (Rețeaua Europeană a Operatorilor de Transport și de Sistem pentru Energie Electrică), și că primește actualizări continue privind evoluția situației. De ce contează: coordonare regională și opțiunea unei reuniuni ad-hoc Comisia afirmă explicit că, „în acest moment nu există motive imediate de îngrijorare privind securitatea alimentării cu energie electrică”. Totuși, instituția spune că va continua monitorizarea și că este pregătită să convoace, dacă va fi necesar, o reuniune ad-hoc a Grupului de coordonare pentru energie electrică (Electricity Coordination Group). Potrivit aceleiași informări, o astfel de reuniune ar putea lua forma unei discuții regionale cu statele cele mai afectate, cu scopul de a facilita schimbul de informații și coordonarea unor eventuale răspunsuri operaționale sau de politică, în funcție de cum evoluează situația. [...]
Țările din Vișegrad amenință să blocheze măsuri UE care pot scumpi energia , ceea ce ridică un risc de blocaj politic în dosarele climatice europene și prelungește incertitudinea pentru companii într-un moment în care costurile cu electricitatea rămân o problemă de competitivitate, potrivit Economica . Premierul Poloniei, Donald Tusk, a spus după o întâlnire cu liderii celorlalte state din Grupul de la Vișegrad (Ungaria, Slovacia și Cehia) că nu pot accepta politici care „slăbesc și mai mult competitivitatea”, în condițiile unor costuri ridicate la electricitate. Informațiile sunt relatate de presa locală, citată de Economica, respectiv Notes From Poland. În centrul disputei este Sistemul UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) – mecanism prin care poluatorii plătesc pentru emisiile de carbon în sectoare precum producția de energie și industria grea – și extinderea lui prin ETS2, care ar urma să acopere emisiile din transportul rutier și clădiri. În ultimele luni, Polonia și alte state membre au cerut relaxarea ETS și au obținut o amânare a introducerii ETS2. „Fie că vorbim despre ETS1, ETS2 sau alte propuneri, orice aduce un risc de energie mai scumpă pentru noi va fi blocat de noi”, a declarat Tusk. De ce contează: risc de frână politică pe agenda climatică, pe fond de competitivitate Tusk a legat direct prețurile energiei de capacitatea UE de a concura global, avertizând că menținerea costurilor ridicate subminează competitivitatea europeană în raport cu China și SUA. Mesajul V4 indică o linie mai dură în negocierile europene: orice inițiativă percepută ca împingând prețurile în sus ar putea fi contestată sau blocată. Și ceilalți lideri au întărit ideea unei poziții comune. Premierul slovac Robert Fico a spus că țările V4 vor fi „foarte active” în discuțiile despre pași pentru reducerea prețurilor la energie, inclusiv în afara reuniunilor formale ale Consiliului European. Costul certificatelor, punct sensibil pentru industrie Premierul ceh Andrej Babiš a indicat presiunea pe economiile industriale din regiune din cauza costului certificatelor de emisii, susținând că nivelul actual este mult peste așteptările comunicate anterior de Comisia Europeană. „Comisia în 2020 ne-a spus că prețul acestui certificat în 2030 va fi de 26,50 euro. Chiar acum este 80 de euro”, a spus Babiš. Context: prețurile la electricitate și presiunea politică internă în Polonia Datele Eurostat citate în material arată că, în a doua jumătate a lui 2025, gospodăriile din Polonia au plătit 27,09 euro per 100 kWh (cu taxe), sub media UE de 28,96 euro. Însă ajustarea la standardele puterii de cumpărare (PPS – indicator care ține cont de diferențele de cost al vieții) schimbă imaginea: Polonia ajunge la al doilea cel mai mare preț din UE, cu 37,15 PPS per 100 kWh, după România (49,52) și înaintea Cehiei (39,16). În Polonia, efectele ETS au devenit temă majoră de dezbatere politică, opoziția cerând inclusiv retragerea unilaterală din sistem. Guvernul a respins această variantă, invocând riscul unor „amenzi uriașe și continue”, dar a presat pentru reformarea ETS. Ce urmează: negocieri pe reforma ETS și o UE împărțită Comisia Europeană a schițat în iulie propuneri de relaxare a ETS, ca răspuns la presiuni din partea unor țări precum Polonia, inclusiv prin permiterea unor emisii pentru mai mult timp și sprijin financiar mai mare pentru investiții în tehnologii curate. În același timp, unele state membre se opun slăbirii ETS, argumentând că ar penaliza țările care au redus mai devreme emisiile, în special statele nordice. Pe termen mediu, miza pentru regiune rămâne dublă: reducerea presiunii imediate din facturi și păstrarea unui calendar de tranziție energetică pe care economiile mai dependente de combustibili fosili să îl poată susține fără pierderi de competitivitate. [...]
România exportă la limită spre Ungaria, pe fondul unui surplus fotovoltaic care nu găsește consum intern , iar o parte din flux pare să fie tranzit, potrivit Economedia . La prânz, exporturile medii către Ungaria au depășit 3.000 MW, cu un vârf de 3.974 MW, aproape de maximul permis de rețea, conform datelor OPCOM . În același interval, România a importat peste 2.000 MW din Bulgaria, ceea ce sugerează că „este posibil ca jumătate din energia care pleacă în Ungaria să fie doar tranzit pe la noi”, notează publicația. Chiar și în acest scenariu, schimburile record se suprapun peste o penurie regională de energie din surse clasice (cu excepția Bulgariei) și peste un exces de producție fotovoltaică. Surplus fotovoltaic, export net de peste 2.000 MW Datele Transelectrica indică și un record de producție internă din fotovoltaic, de circa 3.400 MW între orele 12:00 și 13:00. În același timp, soldul exportului net a depășit 2.000 MW, ceea ce înseamnă că cel puțin 2.000 MW din energia fotovoltaică produsă local „se duce la vecini”, conform analizei. De ce nu intră masiv energia ieftină în consumul intern În paralel, consumul intern a fost acoperit din surse mai scumpe, dar predictibile: termocentrale pe gaze și cărbune (inclusiv repornirea de urgență a unui grup de la Rovinari) și hidro. Producția nucleară lipsește „pe moment”, deoarece ambele reactoare de la Cernavodă sunt oprite din cauza nivelului insuficient al apei din Dunăre pentru răcire. Pentru furnizorii mari de pe piața reglementată (PPC, E.ON, Premier Energy), achizițiile de bază se fac din surse „predictibile”, disponibile 24/24, în timp ce fotovoltaicul și eolianul, dependente de vreme, intră mai ales în achiziții marginale, de oportunitate. Context de piață: consum mai mic seara, prețuri încă ridicate Situația din piață s-a mai calmat față de săptămâna trecută, când Guvernul a declarat stare de alertă energetică: vârful de consum de seară nu mai urcă la 7.800–8.000 MW, ci la puțin peste 7.000 MW. Prețurile se mențin în intervalul 100–200 euro/MWh (aprox. 500–1.000 lei/MWh) pe durata zilei. [...]
Uniunea Europeană pregătește o extindere masivă a stocării de energie, până la 200 GW în 2030, o mișcare cu impact direct asupra investițiilor din piața energiei și asupra costurilor de echilibrare a sistemului , potrivit Economica , care citează un proiect al Comisiei Europene pentru „Electrification Action Plan”. Ținta de 200 GW (200.000 MW) vizează „toate tehnologiile de stocare” și este fundamentată pe o analiză a Centrului Comun de Cercetare (JRC) al UE. Proiectul acoperă atât stocarea pe durată scurtă, cât și pe durată lungă, dar exclude bateriile de mici dimensiuni și cele „behind-the-meter” (instalate la consumator sau în spatele contorului, inclusiv cele colocate în parcuri). De ce contează: flexibilitatea devine infrastructură critică Documentul pornește de la nevoia de flexibilitate a sistemului energetic, într-un context în care electrificarea transporturilor, clădirilor și industriei crește presiunea pe rețele și pe echilibrarea producției din surse regenerabile. La începutul acestui an, capacitatea totală de stocare din UE era de 55 GW, iar hidrocentralele cu acumulare prin pompare reprezentau mai mult de patru cincimi din total. În paralel, segmentul sistemelor de stocare în baterii la scară utilitară (BESS) „se extinde rapid”, potrivit proiectului citat. 30–35 GW capacitate nouă între 2026 și 2028 În document este menționat și un acord între statele membre, dezvoltatori și producători de sisteme de stocare și energie regenerabilă, consumatori industriali, Comisia Europeană și instituții financiare pentru a adăuga între 30 GW și 35 GW de capacitate de stocare staționară în intervalul 2026–2028. Electrificarea, legată explicit de competitivitate și costuri Proiectul argumentează că accelerarea electrificării este „esențială pentru competitivitate” și face trimitere la criza energetică recentă, arătând că dependența de combustibili fosili a generat un cost suplimentar al energiei de 50 de miliarde de euro (aprox. 250 miliarde lei). Comisarii europeni susțin că electrificarea transporturilor, clădirilor și producției industriale ar putea înlocui până la două treimi din cererea de gaz și jumătate din cererea de petrol până în 2040, ceea ce ar însemna economii de 200 de miliarde de euro (aprox. 1.000 miliarde lei). În același timp, proiectul nu include încă o țintă pentru 2040 privind electrificarea, urmând să fie folosit ca bază pentru legislație ulterioară. Posibile măsuri: cerințe pentru „ vehicle-to-grid ” și reduceri de TVA În plan apar și măsuri cu potențial efect de reglementare și fiscal: introducerea de cerințe „vehicle-to-grid” (V2G) pentru vehicule electrice noi până la finalul lui 2027, inclusiv standarde de interoperabilitate (posibilitatea ca sisteme diferite să funcționeze împreună); includerea unor sisteme de baterii mai mici și a altor surse (de exemplu, facilități de producție) în scheme de flexibilitate; posibilitatea unei reduceri de TVA pentru vehicule electrice, precum și luarea în calcul a unor reduceri de TVA pentru pompe de căldură și sisteme de baterii de uz casnic (informație atribuită în material publicației EV Infrastructure News, citată de Economica); evaluarea întăririi țintelor pentru vehicule cu emisii zero în achizițiile publice. În plus, UE ar urmări sprijinirea inovației în domenii precum reactoarele modulare mici (SMR), hidrogenul și captarea și stocarea carbonului (CCS/CCUS). „Timp de zece ani, ponderea energiei electrice în consumul final de energie al Europei abia dacă s-a mișcat. Se situează la 23%, cam acolo unde era și acum 10 ani. China, Coreea și Japonia au depășit deja 30% și se distanțează rapid”, a declarat Jan Rosenow, profesor de politică energetică și climatică la Universitatea din Oxford. Pentru piața energiei, combinația dintre ținta de stocare și posibilele obligații V2G sugerează o accelerare a investițiilor în flexibilitate (stocare, integrare în rețea, standarde), cu efecte în lanț asupra dezvoltatorilor, operatorilor de rețea și industriei de echipamente. [...]
Consiliul Concurenței își intensifică supravegherea pieței carburanților după ieșirea din plafonări , cerând informații de la companii și anunțând că va încheia până la finalul lunii iulie un raport despre respectarea obligațiilor de plafonare de către operatori, potrivit Adevărul . Miza este una de reglementare: autoritatea vrea să vadă cum se transmit în prețurile la pompă schimbările de taxe, costuri și cotații internaționale, după încetarea măsurilor temporare. Consiliul Concurenței spune că urmărește evoluția prețurilor la carburanți după încetarea plafonării adaosului comercial și după revenirea accizei la motorină la nivelul anterior, de la 1 iulie, în condițiile în care perioada de criză nu a fost prelungită. Revenirea accizei înseamnă o creștere de aproximativ 36 bani/litru, cu TVA. Ce arată datele analizate până acum Pentru intervalul 1 martie – 30 iunie 2026, autoritatea indică faptul că prețurile carburanților din România s-au menținut „semnificativ sub” media Uniunii Europene, atât la prețurile finale (cu taxe), cât și la cele fără taxe. În plus, diferența față de media europeană a fost mai mare decât de obicei, mai ales la prețurile fără taxe. În ultimele zile ale perioadei analizate, în cazul motorinei, diferența față de media UE s-a redus treptat, România revenind către o situație întâlnită în trecut, înainte de război, când prețurile interne la motorină erau mai apropiate de media UE decât cele la benzină. Președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu , a explicat că instituția va continua monitorizarea, mai ales după încetarea măsurilor temporare. Diferențele față de media UE, la mijlocul lunii iunie La mijlocul lunii iunie, potrivit datelor prezentate: prețurile cu taxe din România erau sub media UE cu 7,2% la benzină și 3,7% la motorină ; prețurile fără taxe erau sub media UE cu 15,1% la benzină și 8,3% la motorină . Din perspectiva prețurilor fără taxe, România s-a aflat în iunie în grupul statelor cu cele mai reduse niveluri, iar ecartul față de media europeană a fost mai accentuat decât în perioadele obișnuite. De ce motorina s-a ajustat diferit față de benzină După creșterile din martie, generate de tensiuni internaționale și probleme de aprovizionare, prețurile la pompă au intrat pe o tendință de corecție, mai ales în iunie. Prețurile interne fără taxe au urmat, în general, cotațiile internaționale Platts și Brent, însă Consiliul Concurenței precizează că transmisia nu a fost „automată, instantanee sau proporțională”. Diferența între produse, conform instituției: la benzină , corelarea cu cotațiile internaționale a fost mai evidentă, iar scăderile din iunie s-au reflectat în prețurile interne; la motorină , șocul inițial a fost mai puternic, iar ajustarea ulterioară mai lentă și moderată, pe fondul volatilității și al dependenței mai mari de piețele internaționale. Ce urmează Autoritatea a cerut informații companiilor active pe piața carburanților și spune că până la sfârșitul lunii iulie va finaliza raportul privind respectarea obligațiilor de plafonare. În paralel, Consiliul Concurenței anunță că va continua să urmărească piața și după încetarea măsurilor temporare, pentru a analiza cum se reflectă în prețurile la pompă modificările cotațiilor internaționale, ale costurilor și ale condițiilor comerciale. [...]
Un contract la 1.180 lei/MWh pentru energie „bandă” în noiembrie–decembrie arată cât de repede se scumpește energia la termen , pe fondul lipsei producției nucleare și al rezervelor mai mici de apă înainte de iarnă, potrivit Economica . Complexul Energetic Oltenia (CEO) a vândut, în două sesiuni de licitație pe piața contractelor bilaterale – negociere continuă (PCCB-NC), energie cu livrare „bandă” (livrare constantă) la o putere de 10 MW pentru noiembrie și 10 MW pentru decembrie, în total 20 MW, la prețul de 1.180 lei/MWh. Cumpărătorul este Alive Capital , un furnizor mai mic. De ce contează: presiune în creștere pe prețurile la termen Tranzacția indică faptul că scumpirea nu se vede doar pe piața spot (pe termen foarte scurt), ci și în contractele la termen, care influențează direct costurile furnizorilor și, în final, nivelul ofertelor către clienți. Economica indică două posibile explicații pentru acceptarea unui astfel de preț de către cumpărător: lipsa energiei nucleare : Alive Capital ar fi între clienții Nuclearelectrica care nu mai primesc energie nucleară după ce compania de stat a invocat forța majoră pe contracte; în acest context, furnizorul ar avea nevoie de energie din alte surse, cel puțin pentru noiembrie; teama de a nu găsi energie la un preț „rezonabil” spre final de an sau așteptarea că prețurile vor crește și mai mult. Ce ar însemna pentru consumatori, în scenariul din analiză Publicația face un calcul „strict ipotetic”: un preț de achiziție de 1.200 lei/MWh pentru energie bandă ar putea însemna, pentru un client casnic din București, un preț final facturat de 2 lei/kWh , cu tarife de rețea și taxe incluse, dar fără costurile de profilare și dezechilibre (estimate în material la circa 15%). Context: cărbunele rămâne în mix, iar închiderea unui grup se amână După închiderile de capacități, CEO mai operează trei grupuri de 330 MW la Rovinari și unul de 330 MW la Turceni (puteri din licență; puterea disponibilă este mai mică, potrivit sursei). Grupul de la Turceni ar fi trebuit scos din exploatare până la finalul lui august, în baza angajamentelor din PNRR, însă România a anunțat că nu îl va închide și îl va menține operațional în iarna aceasta și iarna viitoare. Separat, Economica amintește că CEO a vândut recent și energie pentru livrare pe tot anul 2027, la un preț de aproape 800 lei/MWh pentru produsul „calendar”, relevant pentru modul în care furnizorii își construiesc ofertele. Tranzacția este detaliată de e-nergia.ro, aici: e-nergia.ro . În privința revenirii producției nucleare, Economica notează că centrala de la Cernavodă ar urma să fie repornită cu ambele unități la 1 noiembrie, potrivit noului buget rectificat al Nuclearelectrica: Economica . [...]
