Știri
Știri din categoria Energie
România și alte cinci state UE cer înghețarea certificatelor gratuite de CO2, o mișcare care poate amâna creșterea costurilor de conformare pentru industria energointensivă, pe fondul scumpirii energiei după războiul din Iran, potrivit Agerpres, care citează un document analizat de Reuters.
Comisia Europeană a propus în această lună noi reguli privind numărul certificatelor gratuite de emisii de CO2 pe care industriile le vor primi până în 2030. Bruxelles-ul a argumentat că modificarea ar reduce cu patru miliarde de euro costurile cu carbonul pe care industria trebuie să le plătească până la finalul deceniului, printr-o reducere mai lentă a certificatelor gratuite decât se estima inițial.
România, Bulgaria, Cehia, Grecia, Polonia și Slovacia solicită însă Comisiei să înghețe numărul certificatelor gratuite la nivelul de anul trecut, potrivit documentului.
Argumentul central este legat de prețurile ridicate la energie, care au crescut după declanșarea războiului din Iran, la finalul lunii februarie, și care ar pune presiune pe competitivitatea marilor consumatori industriali de energie.
„Aceasta ar putea duce la sporirea amenințării pierderii competitivității lor pe piețele globale, închideri sau relocări în afara UE.”
Din perspectivă economică, miza este dacă UE va tempera ritmul de retragere a sprijinului implicit oferit prin certificate gratuite, într-un moment în care costurile energetice sunt deja ridicate pentru o parte a industriei europene.
Sistemul de comercializare a certificatelor de emisii (ETS), lansat în 2005, obligă centralele electrice și industriile să cumpere certificate pentru a-și acoperi emisiile de CO2, însă unele sectoare prelucrătoare și mari consumatoare de energie pot primi o parte dintre certificate gratuit.
În timp ce unele guverne și industrii fac lobby pentru mai multe certificate gratuite, alte state, inclusiv Spania și Suedia, cer Comisiei să nu slăbească ETS, în condițiile în care au avansat în tranziția către energie curată.
Documentul ar urma să fie analizat joi, la reuniunea miniștrilor Industriei din UE. Separat, UE pregătește pentru iulie o revizuire a ETS, pentru alinierea la obiectivele climatice ale blocului comunitar pentru 2040.
Recomandate
Proiectul SMR de la Doicești intră pe radarul evaluării Euratom, dar Comisia cere „aliniere” pe securitate și lanț de aprovizionare european , potrivit Newsweek . Un document intern al Ministerului Afacerilor Externe (MAE), rezultat după o întâlnire din 7 mai la Luxemburg cu experți ai Comisiei Europene, arată că proiectul a fost calificat ca având „importanță strategică aparte”, însă cu condiții și pași procedurali care pot influența calendarul. Întâlnirea a vizat stadiul proiectului și pregătirea notificării în baza Articolului 41 din Tratatul Euratom – procedura prin care statele membre informează Comisia Europeană despre investițiile nucleare. Conform sintezei realizate de partea română, proiectul de la Doicești este considerat „unul dintre cele mai avansate proiecte SMR din Europa” și ar putea fi primul care intră efectiv în procedura formală de evaluare prevăzută de Euratom. Ce a cerut Comisia: analiză de „gap” pe securitate și beneficii industriale europene Experții Comisiei au indicat „diferențe semnificative” între abordările europene și americane privind securitatea nucleară și au apreciat necesară o analiză dedicată. În document se menționează explicit nevoia unei analize detaliate de diferențe („gap”) între procesele NRC (autoritatea de reglementare nucleară din SUA) și cerințele europene, inclusiv în zona PRA (Probabilistic Risk Assessment – evaluarea probabilistică a riscurilor). Partea română a confirmat că analiza este în curs și că proiectul implică atât CNCAN (autoritatea de reglementare din România), cât și NRC, pentru identificarea diferențelor dintre cele două sisteme de reglementare. În paralel, Comisia a insistat pe consolidarea dimensiunii europene a lanțului de aprovizionare: proiectele bazate pe design-uri non-europene trebuie să demonstreze beneficii concrete pentru industria europeană și pentru autonomia industrială a UE în domeniul nuclear. În document se arată că sprijinul politic pentru astfel de proiecte depinde și de capacitatea lor de a contribui la dezvoltarea unui ecosistem industrial european competitiv pentru SMR-uri, iar Comisia urmărește planurile României privind integrarea furnizorilor europeni și dezvoltarea unui lanț regional. Ce include proiectul și ce impact estimează partea română Oficialii români au prezentat caracteristicile tehnice ale centralei: șase module NuScale de câte 77 MWe fiecare, cu o capacitate totală instalată de 462 MWe, amplasate pe situl fostei termocentrale pe cărbune de la Doicești. Impactul socio-economic estimat, conform documentului, include: circa 200 de locuri de muncă permanente; aproximativ 1.500 de locuri de muncă în faza de construcție; în jur de 2.300 de locuri de muncă în activități de producție și manufactură; o reducere a emisiilor de CO2 estimată la circa 2,4 milioane de tone anual. Pașii procedurali care pot influența calendarul Reprezentanții Comisiei au prezentat obligațiile procedurale relevante pentru proiect, între care: notificările privind acordurile internaționale, notificarea investiției, obligațiile privind garanțiile nucleare (safeguards), procedura privind depozitarea deșeurilor și evacuările radioactive, precum și obligațiile legate de contractele de aprovizionare și ciclul combustibilului în relația cu Euratom Supply Agency. Un punct practic cu potențial de impact asupra duratei procesului: Comisia a subliniat că notificarea trebuie depusă într-un stadiu suficient de matur al proiectului, pentru a permite o evaluare eficientă și pentru a evita prelungirea procedurii prin solicitări repetate de clarificări. Context politic intern: documentul MAE și criticile ulterioare Sinteza discuțiilor a fost transmisă, potrivit articolului, în 13 mai către premierul Ilie Bolojan (menționat și ca ministru interimar al Energiei), către mai mulți oficiali, ministrul de Externe Oana Țoiu, Administrația Prezidențială și conducerea Cancelariei premierului, precum și către șeful Nuclearelectrica . Două zile mai târziu, premierul a formulat primele critici la adresa proiectului, urmate de reacții și acuzații din partea liderului PSD Sorin Grindeanu. În concluzia raportului citat, partea română apreciază că reuniunea „și-a atins obiectivele”, iar Comisia și-a exprimat disponibilitatea pentru dialog tehnic și procedural constant, inclusiv pentru reuniuni suplimentare pe teme precum securitatea nucleară, garanțiile nucleare, securitatea aprovizionării și calendarul procedural. [...]
Guvernul vrea să lege salariile șefilor din energie de investiții, după întârzieri care țin prețurile sus , potrivit HotNews , care relatează o postare a premierului Ilie Bolojan . Acesta pune o parte din scumpirea energiei pe seama investițiilor nefinalizate, inclusiv a celor cu fonduri nerambursabile gestionate de companii controlate de stat, și anunță reevaluarea criteriilor de performanță din contractele de mandat. Bolojan susține că prețurile ridicate la energie au lovit atât bugetele familiilor, cât și competitivitatea economiei, cu efecte în producția industrială din ultimii cinci ani. În logica sa, ieftinirea energiei depinde de accelerarea investițiilor în producție, stocare și modernizarea rețelelor, dar și de eliminarea întârzierilor la proiecte care au deja finanțarea asigurată. Miza: 12 miliarde euro aprobate, dar implementare lentă Premierul amintește că România primește bani în Fondul de Modernizare din vânzarea certificatelor de emisii, fonduri care pot fi folosite pentru investiții în energie regenerabilă, eficiență energetică și modernizarea rețelelor. În total, ar fi vorba despre investiții aprobate, nerambursabile, de 12 miliarde de euro, din care 7,7 miliarde de euro sunt alocate energiei, însă derularea lor este „greoaie”. În plus, Bolojan indică drept problemă faptul că, în contractele de mandat ale conducerilor unor companii de stat, nu ar exista indicatori care să lege evaluarea de realizarea investițiilor, utilizarea fondurilor disponibile și respectarea termenelor asumate. Trei exemple invocate: CEO, Transelectrica, ELCEN În postare, premierul dă trei exemple de companii de stat din energie unde întârzierile ar fi semnificative: Complexul Energetic Oltenia : 11 investiții aprobate, de aproape 900 de milioane de euro, pentru parcuri fotovoltaice și centrale pe gaz; lucrările decontate ar reprezenta sub 10%, iar Bolojan avertizează asupra riscului ca centralele pe gaz să nu fie finalizate, ceea ce ar putea afecta jaloanele de decarbonizare și ar putea duce la pierderea fondurilor europene. Transelectrica : 11 contracte de peste 530 de milioane de euro pentru linii noi, interconexiuni și retehnologizări; doar 4% din sumă ar fi fost decontată, cu efecte în întârzierea accesului la rețele și la interconexiuni și cu „distorsiuni” în piața de energie. ELCEN București : trei contracte semnate în 2024, de peste 360 de milioane de euro, pentru modernizarea CET-urilor, însă proiectele ar fi încă în faza de licitație. Ce urmează: schimbarea indicatorilor de performanță Bolojan afirmă că nu mai pot fi menținute funcții de conducere în companii de stat „de tip monopolist” cu câștiguri mari fără condiționare de rezultate și anunță că a convenit cu responsabilii din Energie să lucreze la modificarea indicatorilor de performanță pentru companiile care nu își realizează investițiile. Premierul este, în același timp, ministru interimar al Energiei. [...]
Electrica a intrat în 2026 cu un plus puternic de profit, dar cu o expunere majoră pe cash-flow: are de încasat peste 2,5 miliarde lei de la stat sub formă de compensații, într-un context în care eliminarea plafonării prețurilor finale la energie a schimbat rapid dinamica pieței, potrivit Profit . Grupul Electrica SA (furnizare, distribuție, producție și stocare), unde statul român este cel mai mare acționar prin Ministerul Energiei (aproape 49,8% din capital), a raportat un profit net de 309,6 milioane lei în primul trimestru din 2026, în creștere cu 58,2% față de perioada similară din 2025. Principalul factor indicat este eliminarea plafonării prețurilor finale în furnizarea de electricitate. Pe partea de activitate, veniturile consolidate au urcat cu 22,8%, la 3,094 miliarde lei, în timp ce cheltuielile operaționale au scăzut cu 4,5%, la 2,732 miliarde lei — o combinație care explică o parte importantă din îmbunătățirea rezultatului net. Ce înseamnă pentru companie: profit mai mare, dar bani blocați în relația cu statul Miza imediată pentru Electrica nu este doar nivelul profitului, ci ritmul în care își transformă rezultatele contabile în numerar, având „mai mult de 2,5 miliarde lei” de încasat de la stat ca plăți compensatorii, conform aceleiași surse. Dimensiunea sumei sugerează o presiune potențială asupra lichidității și a finanțării curente, în funcție de calendarul efectiv al plăților. Furnizarea, în centrul tranziției după plafonare Electrica descrie trimestrul ca pe o perioadă dificilă pentru furnizare, odată cu trecerea la un cadru concurențial. CEO-ul Alexandru Chiriță a indicat că schimbarea a modificat „structural” dinamica pieței și că rezultatul arată o tranziție gestionată „echilibrat și controlat”: „Segmentul de furnizare a traversat una dintre cele mai solicitante perioade ale ultimilor ani. Trecerea la un cadru concurențial a schimbat structural dinamica pieței, iar performanța acestui trimestru arată că am gestionat tranziția într-un mod echilibrat și controlat.” La nivel de segment, compania arată că veniturile din furnizare au crescut în T1 2026 cu aproximativ 557,6 milioane lei (plus 30,7%) față de T1 2025, până la 2,375 miliarde lei. Sursa precizează că avansul a fost susținut de creșterea veniturilor din furnizarea de energie electrică și gaze naturale, în principal pe fondul stabilirii prețului de vânzare al energiei electrice printr-un mecanism menționat în articol (fragmentul disponibil este însă trunchiat, astfel că detaliile complete ale mecanismului nu pot fi redate aici). [...]
Rusia ar urma să finanțeze 85% dintr-o centrală nucleară în Kazahstan , printr-un credit de stat pentru export, în baza unui acord pe care Vladimir Putin va superviza săptămâna aceasta la Astana , potrivit G4Media . Miza economică este dublă: Moscova își securizează un proiect major de infrastructură energetică într-o țară-cheie din Asia Centrală, iar Kazahstanul își accelerează planul de a reintroduce energia nucleară în mixul național. Acordul vizează „parametrii” pentru construcția unei centrale nucleare și ar urma să includă și arhitectura de finanțare, printr-un credit de stat rusesc pentru export, a declarat consilierul Kremlinului Iuri Ușakov, citat de Reuters și preluat de Agerpres. Ce înseamnă pentru Kazahstan: revenire la nuclear și țintă de 2,4 GW până în 2035 Kazahstanul nu mai are capacități de generare nucleară din 1999, când reactorul BN-350 de pe țărmul Mării Caspice a fost dezafectat. În 2024, țara a aprobat prin referendum construirea unor noi centrale nucleare și plănuiește să ajungă la o capacitate nucleară de 2,4 gigawați până în 2035. Potrivit informațiilor citate, centrala finanțată majoritar de Rusia ar urma să fie dată în folosință în 2035–2036. Implicația pentru Rusia: export de tehnologie și influență prin finanțare Elementul central al înțelegerii este finanțarea: Kazahstanul susține că Rusia va asigura 85% din costuri. Un astfel de aranjament, prin credit de stat pentru export, leagă proiectul de furnizori și condiții stabilite de partea finanțatoare și consolidează poziția Rusiei într-o piață energetică unde există și interes chinez. În paralel, Kazahstanul este unul dintre marii producători de uraniu la nivel global, dar își produce în prezent electricitatea în principal din cărbune, completat de hidroenergie și de un sector al regenerabilelor în creștere. Context regional: și China are planuri pentru o centrală nucleară În același timp, Corporația Națională Nucleară a Chinei (CNNC) are, la rândul ei, planuri de a construi o centrală nucleară în Kazahstan, potrivit materialului. Informația sugerează o competiție pentru proiecte și influență în infrastructura energetică a țării. Discuții conexe: tranzitul petrolului rusesc către China prin Kazahstan Pe agenda vizitei lui Putin figurează și tranzitul de petrol rusesc către China prin Kazahstan. Anul trecut, Rusia a fost de acord să-și mărească exporturile de petrol către China prin conducta Atasu–Alashanku cu 2,5 milioane de tone pe an, până la 12,5 milioane de tone metrice, însă această creștere „nu s-a materializat încă”, potrivit unor surse din industrie citate în material. [...]
Plafonarea prețurilor la carburanți în Polonia începe să genereze „turism de pompă” și costuri bugetare consistente , după ce șoferi din țările vecine trec granița pentru a alimenta mai ieftin, potrivit Agerpres , care citează o analiză Bloomberg. Fenomenul a fost semnalat de economiștii PKO Bank Polski SA , după ce datele privind vânzările cu amănuntul au indicat o creștere de 13,4% a vânzărilor de combustibili în aprilie față de martie. În același timp, datele băncii privind plățile cu cardul ale clienților PKO la benzinării au rămas „practic neschimbate”, ceea ce sugerează că avansul ar putea veni din cerere externă sau din partea companiilor. „Saltul de două cifre al vânzărilor de combustibili s-a datorat, probabil, creșterii cererii din partea companiilor sau a entităților străine.” Costul plafonării și motivul pentru care contează De la începutul lunii aprilie, Polonia a redus taxele pe combustibili și a plafonat prețurile la pompă, pentru a proteja consumatorii de efectele războiului din Iran asupra prețurilor la energie. Ministrul de Finanțe, Andrzej Domanski, a spus că măsura va fi, „cel mai probabil”, prelungită până în iunie. Miza economică este costul direct pentru buget: plafonarea prețului carburanților ar costa contribuabilii polonezi aproximativ 1,6 miliarde de zloți (aprox. 1,75 miliarde lei) pe lună, conform informațiilor citate. Prețuri la pompă și reacția principalului distribuitor Un litru de benzină Eurosuper 95 a costat în medie 1,49 euro (aprox. 7,5 lei) săptămâna trecută în Polonia, al doilea cel mai mic preț din UE, după Malta, potrivit celor mai recente date ale executivului comunitar . Grupul Orlen SA, cel mai mare distribuitor de combustibil din Polonia, a transmis că vânzările totale nu au fost influențate „în mod semnificativ” de turiștii care vin să alimenteze, urmând să ofere detalii după publicarea rezultatelor pe primul trimestru, programată pentru 28 mai. [...]
Nuclearelectrica avertizează că, după 2030, proiectele nucleare riscă să fie frânate de lipsa de personal specializat , într-o piață globală a muncii deja foarte competitivă, iar mesajele și deciziile politice pot influența direct capacitatea companiei de a recruta și păstra oameni, potrivit Ziarul Financiar . Compania spune că are nevoie de „sute de specialiști” pentru portofoliul de investiții aflat în dezvoltare, care acoperă atât retehnologizare, cât și extindere de capacitate și proiecte de reactoare modulare mici (SMR – reactoare nucleare de dimensiuni mai reduse, construite modular). Într-o postare pe LinkedIn, reprezentanții Nuclearelectrica susțin că resursa umană „atrasă, formată și înalt specializată” este o condiție esențială pentru un operator nuclear și că specialiștii sunt „o resursă rară la nivel global”. De ce contează: recrutarea depinde și de semnalele din zona politică În poziția publică citată, Nuclearelectrica pune accent pe faptul că una dintre capabilitățile pe termen lung ale unui operator nuclear este „flexibilitatea” de a-și stabili și implementa strategia de resurse umane în concordanță cu nevoile și cu timpul necesar formării. Mesajul vine într-un context tensionat în jurul proiectului SMR de la Doicești , care, potrivit ZF, a intrat „pe radarul” fostului premier Ilie Bolojan. Acesta a pus public sub semnul întrebării fezabilitatea proiectului și a afirmat că investițiile realizate până acum la Doicești ar fi dus la „tocarea unor bani”. Publicația notează că astfel de declarații pot avea impact inclusiv asupra procesului de recrutare în care compania este implicată. Unde sunt nevoile de personal: trei proiecte în paralel ZF enumeră proiectele pentru care Nuclearelectrica are nevoie de oameni: retehnologizarea Unității 1 de la Cernavodă; extinderea centralei de la Cernavodă cu reactoarele 3 și 4; proiectul SMR de la Doicești. Compania arată că dezvoltarea în paralel a trei proiecte de investiții pentru extinderea capacităților nucleare „necesită în primul rând expertiză”, iar această expertiză se formează în ani, de la momentul recrutării. Nuclearelectrica indică trei condiții de bază pentru formare: transferul de cunoștințe și aptitudini, pregătirea continuă și asimilarea culturii de securitate nucleară. În plus, compania amintește că, de-a lungul anilor, s-a confruntat cu plecarea unor specialiști cu înaltă calificare către centrale nucleare din străinătate, „exclusiv din motive financiare”. [...]
