Tag: comisia europeana
Știri despre „comisia europeana”
Amânarea programului Rabla până în octombrie a afectat vânzările de vehicule electrice Renault - impact semnificativ asupra bugetului alocat
Întârzierea programului Rabla în 2025 a afectat vânzările Renault și ale altor jucători auto, impactând semnificativ vehiculele electrice , potrivit Wall-Street.ro . În ciuda unei creșteri anuale a pieței auto de 4,7%, amânarea programului Rabla a creat dificultăți majore pentru producătorii auto, inclusiv Renault, care a trebuit să se adapteze la schimbările neprevăzute. Provocările întâmpinate de Renault în 2025 Cecilia Tudor , Managing Director Renault South Eastern Europe, a explicat că întârzierea programului Rabla a fost o problemă majoră pentru toți producătorii și importatorii auto. Programul, care trebuia să înceapă în martie, a fost amânat până în octombrie din cauza schimbărilor politice și a revizuirii bugetare, afectând în special vânzările de vehicule electrice. „Am ajuns cu un program Rabla care a demarat efectiv în octombrie. Apoi vine partea legată de buget, care a fost redus, iar cel mai mult au fost afectate vehiculele electrice, deci acolo am suferit cel mai mult,” a declarat Cecilia Tudor. În absența programului Rabla, Renault a trebuit să găsească soluții alternative pentru a stimula vânzările, inclusiv oferte de finanțare și reduceri. Impactul asupra pieței auto Piața auto din România a fost marcată de o lipsă de predictibilitate, afectând nu doar producătorii, ci și clienții. Mulți dintre aceștia au fost nevoiți să aștepte lansarea programului Rabla pentru a-și achiziționa mașinile, ceea ce a dus la stocuri mari de vehicule neplătite. Renault a reușit totuși să își mențină poziția pe piață, fiind a treia cea mai populară marcă auto și a doua printre mărcile de export, cu o creștere de 26,6% a vânzărilor față de 2024. Revirimentul de la sfârșitul anului În ciuda dificultăților, piața auto și-a revenit în ultimele luni ale anului 2025. Revirimentul a fost stimulat de lansarea programului Rabla și de noile reglementări de securitate impuse de Comisia Europeană, care au generat un val de înmatriculări. Cu toate acestea, segmentul vehiculelor utilitare nu a beneficiat de aceeași recuperare, înregistrând o scădere a volumelor totale cu 19,5%. Perspective pentru 2026 Pentru anul 2026, Renault are așteptări mai optimiste, sperând într-o mai mare predictibilitate legislativă și o îmbunătățire a infrastructurii pentru vehiculele electrice în România. De asemenea, compania pregătește lansarea unor noi modele și facelift-uri pentru a-și consolida poziția pe piață. În concluzie, amânarea programului Rabla a avut un impact semnificativ asupra pieței auto din România, obligând producătorii să se adapteze rapid la noile condiții. Cu toate acestea, eforturile susținute ale jucătorilor din industrie și reglementările europene au contribuit la o redresare parțială a pieței spre finalul anului. [...]
Narendra Modi, mesaj în română după acordul istoric cu Uniunea Europeană – „Pentru un viitor prosper”
Premierul Indiei, Narendra Modi, a transmis un mesaj neașteptat în limba română, cu ocazia finalizării Acordului de liber schimb dintre India și Uniunea Europeană , informează Adevărul . Mesajul său a subliniat importanța acestui acord pentru întărirea legăturilor economice și crearea de noi oportunități pentru cetățenii ambelor regiuni, consolidând astfel parteneriatul India-Europa pentru un viitor prosper. Negocierile pentru acest acord de liber schimb au durat ani întregi și au vizat reducerea barierelor tarifare, facilitarea investițiilor și creșterea schimburilor economice. Acordul, finalizat marți, 27 ianuarie, a fost descris de Comisia Europeană drept cel mai amplu de acest tip semnat vreodată de una dintre părți. Documentul urmărește să consolideze legăturile economice și politice dintre India și UE , în contextul tensiunilor geopolitice și al provocărilor economice globale. Acest acord reprezintă un pas semnificativ în relațiile dintre a doua și a patra economie mondială, subliniind angajamentul comun pentru un comerț deschis și bazat pe reguli. Mesajul premierului Modi , transmis pe rețeaua X , a mulțumit liderilor europeni pentru spiritul constructiv și angajamentul lor în realizarea acestui obiectiv comun. [...]
Politica industrială a UE adoptă modelul Chinei cu cerințe stricte pentru companiile străine - risc de descurajare a investitorilor în Europa
Comisia Europeană pregătește reguli mai dure pentru investitorii străini , într-o schimbare de direcție care ar putea ridica bariere suplimentare la intrarea pe piața UE, potrivit POLITICO . Miza este Industrial Accelerator Act (IAA), un proiect de regulament asociat comisarului pentru industrie Stéphane Séjourné , care ar introduce cerințe de tip „model China” pentru companiile din afara Uniunii, cu potențial de a descuraja investițiile directe străine în sectoare considerate strategice. În forma de proiect citată de publicație, IAA ar condiționa accesul investitorilor străini la anumite domenii de asocierea cu firme europene și de acceptarea unor constrângeri privind controlul și transferul de tehnologie. Un prag de peste 100 de milioane de euro pentru investiții în „sectoare strategice emergente” ar declanșa o verificare obligatorie de către autorități, iar investitorii din afara UE nu ar putea deține mai mult de 49% dintr-o companie europeană activă în aceste industrii. În plus, proiectul indică obligații de localizare: 50% din produsele manufacturate ar trebui aprovizionate din interiorul blocului comunitar. Pentru investitorii străini, pachetul combină trei tipuri de risc: incertitudine de reglementare (prin extinderea verificărilor), limitarea controlului (prin plafonul de 49%) și condiționări operaționale (parteneriate obligatorii, cheltuieli minime de cercetare-dezvoltare în UE și reguli de aprovizionare). Avocați și analiști citați de POLITICO avertizează că implementarea va fi dificilă și vulnerabilă la contestări, inclusiv pe fondul contradicției cu mesajul tradițional al UE privind piețele deschise. „Dacă ai o problemă structurală de creștere, ar trebui să te gândești de două ori înainte să adaugi birocrație”, a spus Andreas von Bonin , partener pe concurență la Freshfields, la Bruxelles. Documentul urmărește, potrivit proiectului menționat, creșterea ponderii producției industriale la cel puțin 20% din valoarea adăugată brută a UE până în 2030, de la 14,3% în 2020. Totuși, tocmai instrumentele alese pot schimba calculul economic al investitorilor: obligația de a împărți „know-how”-ul (cunoștințe tehnice) în cadrul asocierilor și păstrarea drepturilor de proprietate intelectuală în mâinile companiilor europene reduc atractivitatea investiției pentru grupurile care vin cu tehnologie și capital, mai ales dacă piața UE nu oferă un avantaj comparabil cu cel pe care l-a avut China în anii de expansiune. Pe termen scurt, incertitudinea rămâne ridicată: Comisia Europeană a amânat publicarea proiectului pentru 25 februarie 2026 , ceea ce înseamnă că prevederile se pot modifica. În paralel, există și o dimensiune politică internă: POLITICO descrie tensiuni între direcția pentru piață internă (DG GROW) și departamentul de comerț al Comisiei, pe fondul dezbaterii despre cine controlează regulile de verificare a investițiilor. Pentru investitorii străini, această combinație de reguli mai stricte și proces decizional încă fluid poate însemna costuri mai mari de conformare și un risc sporit ca proiecte planificate să fie amânate sau redimensionate. [...]
UE pune la dispoziție 160 mil. euro pentru campanii agroalimentare - Sprijin pentru acces pe piețe cu potențial, inclusiv UK și Asia
Comisia Europeană pune la dispoziție până la 160 de milioane de euro prin granturi pentru cofinanțarea programelor de promovare a produselor agroalimentare, potrivit Economedia . Măsura este inclusă în cererile de propuneri pentru 2026, lansate joi de Executivul comunitar, pentru sprijinirea campaniilor și evenimentelor care promovează produse agroalimentare durabile și de înaltă calitate în UE și la nivel global. Finanțarea vizează cofinanțarea programelor propuse de grupuri de producători și alte organisme comerciale agroalimentare, atât pe piața internă, cât și pe piețe din afara UE considerate cu potențial ridicat de creștere. În comunicarea citată sunt menționate, între altele, Marea Britanie, Japonia, Coreea de Sud, China, Singapore și America de Nord. Alocarea de până la 160 de milioane de euro se înscrie într-un buget mai amplu: programul de lucru pentru politica de promovare în 2026, prin care Comisia Europeană va aloca 205 milioane de euro pentru cofinanțarea activităților de promovare a produselor agroalimentare din UE. Conform textului, aceasta este cea mai mare alocare de până acum pentru creșterea gradului de informare a consumatorilor privind produsele agricole europene și sistemele de calitate. Acțiunile de promovare se derulează sub semnătura comună „Bucurați-vă, este din Europa”, inițiativă care urmărește să crească nivelul de conștientizare privind calitatea produselor UE și să sprijine fermierii și întreprinderile agroalimentare care respectă standarde ridicate de siguranță și de mediu. Programul de lucru include și inițiative gestionate direct de Comisie, precum campanii de promovare și informare în țări terțe, participarea UE la târguri internaționale agroalimentare, vizite ale comisarului Christophe Hansen și elaborarea unor manuale de intrare pe piață pentru exportatori. Cererile de propuneri lansate joi rămân deschise pentru candidaturi timp de trei luni și sunt accesibile unei game largi de operatori eligibili din întreaga Uniune Europeană. Comisia plasează politica de promovare a produselor agroalimentare între prioritățile sale, menționând-o ca instrument de sprijin pentru competitivitatea, reziliența și diversificarea sectorului agroalimentar al UE. [...]
Deficitul bugetar cash pe 2025, estimat la 7,65% din PIB - sub ținta de 8,4% la rectificare
Estimarea este una preliminară și indică un deficit de circa 145 miliarde lei, față de aproximativ 160 miliarde lei cât prevedea ținta stabilită la rectificarea bugetară din toamnă. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare , a confirmat public că execuția pe 2025 „surprinde pozitiv”, în condițiile în care România a depășit frecvent țintele de deficit în anii anteriori. Ce spune Ministerul Finanțelor despre corecția față de țintă Nazare a declarat că execuția bugetară nu este încă finalizată și urmează să fie anunțată „spre final de săptămână”, însă a subliniat că deficitul cash pe 2025 este „în jurul cifrei de 7,7% din PIB”, ceea ce ar însemna o ajustare de aproape 1% din PIB față de anul anterior. „Deși în mod tradițional România surprindea mai degrabă prin depășirea țintei de deficit cash, în acest an, într-adevăr, țintea de deficit cash este mai mică decât cea prognozată, este în jurul cifrei de 7,7% din PIB.” Ministrul a mai spus că este vorba despre o corecție de 0,7 puncte procentuale față de ținta de 8,4% pentru 2025 și că explicațiile detaliate vor veni odată cu publicarea cifrelor finale. De unde ar veni economiile: renegocierea PNRR și mutări de proiecte Potrivit ministrului, scăderea deficitului ar fi legată în principal de renegocierea Planului Național de Redresare și Reziliență ( PNRR ) și de rearanjarea finanțării unor proiecte către fonduri europene, inclusiv prin împrumuturi și granturi. Nazare a susținut că aceste schimbări au fost posibile după ce România a câștigat încrederea Comisiei Europene, inclusiv prin adoptarea unor pachete de măsuri fiscale. În declarația sa, ministrul a indicat mai multe direcții de acțiune care ar fi contribuit la rezultat: renegocierea PNRR; reașezarea unor proiecte pe finanțări europene (împrumuturi și granturi) pentru 10 ministere; mutarea unor proiecte din PNRR către politica de coeziune. În același timp, Profit.ro notează că îmbunătățirea execuției a venit după măsuri de consolidare fiscală în a doua jumătate a anului, inclusiv creșteri de taxe, tăieri de beneficii și limitarea cheltuielilor statului, cu costuri resimțite în principal de populație și mediul de afaceri. Cash versus ESA și ce urmează după publicarea datelor finale Profit.ro arată că datele sunt preliminare și pot suferi ajustări până la publicarea oficială a cifrelor finale, după 25 ianuarie. Publicația mai indică faptul că deficitul calculat pe standardul ESA (metodologia UE) ar urma să fie mai ridicat decât cel cash, posibil în zona de 8% din PIB sau ușor peste, diferența fiind explicată în bună măsură de modul diferit de înregistrare a dobânzilor și, eventual, de obligații amânate la plată. În termeni simpli, deficitul cash urmărește încasările și plățile efective din execuția lunară, în timp ce deficitul ESA include și ajustări contabile cerute de standardul european, precum costuri cu dobânzile și facturi neplătite la timp. Implicații pentru finanțare și bugetul pe 2026 Un deficit sub ținta oficială ar putea fi bine primit de piețele financiare, în contextul în care investitorii se așteptau mai degrabă la un rezultat ușor peste 8%, pe fondul semnalelor pozitive transmise de guvernanți în ultimele săptămâni, mai notează Profit.ro. Publicația subliniază că România are nevoie de rezultate mai bune în finanțele publice pentru a reduce costurile de împrumut, în condițiile în care dobânzile rămân o problemă majoră. Pentru 2026, ministrul Finanțelor a anunțat o țintă de deficit între 6% și 6,5%, care urmează să fie stabilită mai ferm odată cu finalizarea proiectului de buget. Șeful Trezoreriei Statului, Ștefan Nanu, a declarat pentru Profit.ro că datele bugetare vor fi definitivate la jumătatea lunii februarie și că estimează un plan de finanțare de 267–275 miliarde lei, cu o scădere a împrumuturilor prin eurobonduri față de 2025. [...]
Comisia Europeană pregătește un Cybersecurity Act pentru a limita Huawei în 5G - Trecere de la recomandări la obligații pentru state
Comisia Europeană pregătește reguli care să oblige statele UE să blocheze Huawei din rețelele 5G critice , potrivit POLITICO . Inițiativa ar urma să fie prezentată marți, sub forma unei noi propuneri de „Cybersecurity Act” (lege-cadru în domeniul securității cibernetice), după ani în care Bruxelles-ul a cerut capitalelor să aplice voluntar măsuri de limitare a furnizorilor considerați cu risc ridicat. Vicepreședinta executivă a Comisiei Europene pentru tehnologie și politici de securitate, Henna Virkkunen , a declarat pentru POLITICO că nu este mulțumită de modul în care statele membre au implementat „5G Toolbox”, setul de orientări europene din 2020 privind reducerea riscurilor asociate furnizorilor „cu risc ridicat” în rețelele 5G. Ea a susținut că astfel de furnizori sunt încă prezenți în „părțile critice” ale rețelelor și că viitoarea lege va introduce reguli mai stricte. Proiectul urmărește să limiteze furnizorii chinezi, inclusiv Huawei și ZTE, în infrastructuri critice și sensibile din Europa și ar putea avea efecte mai largi asupra lanțurilor de aprovizionare din telecomunicații, energie, securitate și transport. Măsura este susținută de oficiali și politicieni europeni care văd dependența de tehnologie chineză ca pe un risc de securitate, dar vine cu potențial de represalii din partea Beijingului, într-un context geopolitic descris de publicație ca sensibil. În forma descrisă de POLITICO, legea nu ar transforma „5G Toolbox” într-o obligație directă, ci ar introduce în mod explicit, în legislația UE, cerința ca furnizorii considerați cu risc ridicat să fie excluși din părțile critice ale rețelelor 5G. Virkkunen a indicat și un termen de tranziție de trei ani pentru operatori, după intrarea în vigoare a legii, pentru eliminarea treptată a furnizorilor vizați. Comisia estimează un impact economic între 3 și 4 miliarde de euro pentru eliminarea furnizorilor cu risc ridicat din rețelele mobile. Rămâne neclar cine va gestiona lista furnizorilor cu risc ridicat și dacă aceasta va fi administrată la nivel european sau național. Propunerea urmează să intre în negocieri în Parlamentul European și în Consiliul UE și este așteptată să întâmpine opoziție din partea unor capitale, care ar putea considera că Bruxelles-ul intervine în politica de securitate națională. Huawei și ZTE nu au răspuns imediat solicitărilor de comentarii, iar un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a refuzat să comenteze, mai notează POLITICO. [...]
O Europă cu două viteze revine în discuție - Incertitudinea instituțională ar putea afecta investițiile și stabilitatea economică
Comisia Europeană discută un nou model de aderare la UE , care ar crea o categorie de membru cu drepturi reduse, iar ideea a stârnit neliniște în mai multe capitale, potrivit Digi24 . Planul, aflat în lucru la Bruxelles, ar înlocui mecanismul folosit din perioada Războiului Rece și ar urmări, între altele, o integrare mai rapidă a Ucrainei după un eventual acord de pace cu Rusia, dar cu o putere decizională inițial mai mică decât a statelor membre actuale. Conform articolului, varianta preliminară ar limita, cel puțin la început, drepturile de vot ale Ucrainei în reuniunile liderilor și miniștrilor UE și ar oferi acces treptat la părți din piața unică, la subvenții agricole și la fonduri de dezvoltare, condiționat de atingerea unor obiective „post-aderare”. În paralel, în planul de pace în 20 de puncte propus de SUA ar exista o referire la aderarea Ucrainei în 2027, deși oficiali europeni ar estima că ar fi necesar aproximativ un deceniu de reforme pentru îndeplinirea criteriilor actuale. „Este o capcană pusă de Putin și Trump și noi intrăm în ea”, a spus un al doilea diplomat UE, referindu-se la riscul ca unitatea Europei să fie afectată. Din perspectivă economică, schimbarea ar putea modifica două repere urmărite atent de piețe: stabilitatea economică și investițiile străine directe (ISD). Pentru statele membre, un sistem cu „două viteze” poate reduce previzibilitatea regulilor, dacă drepturile și obligațiile nu sunt clar definite și stabile în timp. O astfel de incertitudine instituțională tinde să se traducă în prime de risc mai mari, mai ales în economiile percepute ca expuse la tensiuni politice interne sau la dispute privind bugetul UE, ceea ce poate influența costurile de finanțare și apetitul investitorilor pentru proiecte pe termen lung. Pentru țările candidate, oportunitatea ar fi accelerarea integrării economice înainte de aderarea „deplină”: acces gradual la piața unică și la unele fonduri poate îmbunătăți perspectivele de creștere și poate funcționa ca semnal pentru investitori, în special dacă etapele și condiționalitățile sunt transparente. În același timp, riscul major pentru ISD este ca „calitatea” statutului nou creat să fie percepută ca intermediară și reversibilă: dacă drepturile sunt limitate (de exemplu, fără vot inițial) și dacă criteriile post-aderare rămân negociabile politic, investitorii pot amâna decizii până când cadrul devine comparabil cu cel al unui stat membru cu drepturi depline. În cazul Ucrainei, miza economică este legată direct de reconstrucție și de ancorarea postbelică. Digi24 notează că oficialii Comisiei Europene ar considera că președintele Volodimir Zelenski ar putea accepta concesii într-un acord de pace doar dacă poate prezenta aderarea la UE drept un rezultat pozitiv, iar Ursula von der Leyen a descris aderarea ca fiind „un motor esențial pentru creștere și prosperitate pe viitor”. Pentru UE, dilema rămâne între accelerarea politică a extinderii și menținerea unui cadru de reguli care să protejeze stabilitatea economică a blocului și să nu erodeze încrederea investitorilor în coerența proiectului european. [...]
Comisia Europeană desemnează consorțiul AREMIS – Archibus SC România - contract-cadru pe 6 ani
Comisia Europeană a desemnat consorțiul AREMIS – Archibus Solution Center România pentru un contract-cadru valabil șase ani, care vizează modernizarea și consolidarea mediului digital de lucru al instituției, potrivit forbes.ro . Contractul a fost atribuit în urma unei proceduri competitive la nivel european și acoperă servicii de consultanță pentru „digital workplace” (ansamblul instrumentelor digitale folosite la muncă), dezvoltare, integrare, mentenanță, suport, actualizări, formare și documentație pentru platforma de management imobiliar și al spațiilor de lucru utilizată de Comisia Europeană. Platforma vizată este Archibus by Eptura, o soluție de tip IWMS (Integrated Workplace Management System), adică un sistem integrat pentru administrarea spațiilor, activelor și serviciilor asociate. Conform sursei, aceasta este deja implementată în cadrul Oficiului pentru Infrastructură și Logistică din Bruxelles (OIB), al Oficiului pentru Infrastructură și Logistică din Luxemburg (OIL) și al Direcției Generale pentru Interpretare (DG SCIC). Prin integrarea proceselor și a datelor operaționale, soluția ar urma să sprijine optimizarea utilizării resurselor, creșterea eficienței și reducerea costurilor, contribuind în același timp la obiectivele Comisiei Europene privind digitalizarea, transparența și sustenabilitatea. Forbes notează că selectarea consorțiului AREMIS – Archibus Solution Center România este prezentată ca un semnal pentru poziționarea României în ecosistemul IT instituțional european, în condițiile în care mandatul presupune operarea și dezvoltarea unor platforme critice, cu cerințe ridicate de securitate, stabilitate și trasabilitate. Echipele mixte ar urma să lucreze direct cu reprezentanții Comisiei Europene, cu livrare iterativă, testare și respectarea indicatorilor de performanță agreați. În declarații citate de sursă, Simon Gautry, Head of Workplace Digital Solutions la AREMIS Group, afirmă că organizația colaborează cu Comisia Europeană pe platforma Archibus de aproape zece ani, iar noul contract-cadru continuă acest parcurs. Octavian Rizea, Director de Dezvoltare al Archibus Solution Center România, susține că selecția confirmă „valoarea expertizei românești” în proiecte complexe și operare pe termen lung. Comisia Europeană are peste 32.000 de angajați în 27 de state membre, iar contractul se înscrie în strategia de modernizare a ecosistemului tehnologic pentru administrarea patrimoniului imobiliar și logistic al instituției, prin extinderea serviciilor bazate pe Archibus by Eptura. [...]
UE deschide calea achizițiilor comune de apărare prin SAFE; Ucraina este integrată în ecosistemul de securitate european
Comisia Europeană a aprobat planurile SAFE pentru opt state, inclusiv România potrivit Digi24 , decizia deschizând calea pentru primul val de finanțări din programul de achiziții comune de apărare al Uniunii Europene. Cele opt țări ale căror planuri naționale de apărare au primit undă verde sunt Belgia, Bulgaria, Danemarca, Spania, Croația, Cipru, Portugalia și România. Pentru România, suma alocată provizoriu este de 16,68 miliarde de euro, bani destinați modernizării echipamentelor militare, creșterii capacităților strategice și consolidării securității naționale în cadrul inițiativei europene de apărare comună. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , a cerut ca planurile să fie aprobate rapid de Consiliu, pentru ca plățile să poată fi făcute fără întârzieri. Ea a subliniat că UE a avansat accelerat în domeniul apărării, inclusiv prin posibilitatea de a mobiliza până la 800 de miliarde de euro, sumă care include 150 de miliarde de euro pentru achiziții publice comune prin SAFE. Aprobarea vine după o evaluare a „planurilor naționale de investiții în domeniul apărării” depuse în cadrul inițiativei „Acțiunea de securitate pentru Europa” (SAFE). Miza este acordarea de împrumuturi pe termen lung, cu costuri reduse, pentru ca statele participante să își poată intensifica pregătirea militară și să cumpere echipamente moderne. În același timp, Comisia arată că mecanismul integrează Ucraina în ecosistemul de securitate al UE, urmărind ca sprijinul să fie „rapid” și „durabil”. Elementele-cheie ale finanțării și calendarului, conform informațiilor din comunicarea Comisiei: nivelurile de finanțare au fost stabilite provizoriu în septembrie, pe baza principiilor solidarității și transparenței; exemplu de alocare: 1,18 miliarde de euro pentru Cipru și 16,68 miliarde de euro pentru România; cele opt state pot accesa împreună aproximativ 38 de miliarde de euro după semnarea acordurilor de împrumut; după evaluarea Comisiei, Consiliul are patru săptămâni pentru a adopta deciziile de punere în aplicare; după aprobarea Consiliului, Comisia finalizează acordurile de împrumut, iar primele plăți sunt prevăzute pentru martie 2026. Programul SAFE este parte a pachetului „Pregătire 2030” , iar regulamentul a fost adoptat la 27 mai 2025. În esență, SAFE urmărește creșterea rapidă a investițiilor în apărare prin achiziții publice comune din industria europeană, cu accent pe capabilități prioritare, interoperabilitate și reducerea costurilor. În plus, Ucraina și țările din Asociația Europeană a Liberului Schimb/ Spațiul Economic European pot participa la achiziții comune și pot cumpăra de la propriile industrii, iar mecanismul se deschide și către țări aflate în diferite etape ale procesului de aderare sau cu parteneriate de securitate și apărare cu UE. [...]
Ursula von der Leyen: „Groenlandezii se pot baza pe noi” – UE respinge presiunile SUA asupra insulei
Ursula von der Leyen reacționează dur la intențiile lui Donald Trump privind Groenlanda – Uniunea Europeană își afirmă sprijinul față de autonomia insulei În contextul declarațiilor recente ale președintelui american Donald Trump privind posibilitatea preluării Groenlandei, Ursula von der Leyen a transmis miercuri un mesaj ferm, reafirmând sprijinul Uniunii Europene pentru populația groenlandeză și atrăgând atenția că viitorul insulei trebuie decis exclusiv de Danemarca și Groenlanda , nu de alte țări din afara regiunii. Aflăm prin intermediul Știrile Pro TV că președinta Comisiei Europene a subliniat că UE este angajată într-un parteneriat activ și solid cu acest teritoriu arctic, consolidat inclusiv prin deschiderea unui birou european la Nuuk și investiții semnificative în regiune. Declarația Ursulei von der Leyen vine în urma reluării de către Trump a intenției de a obține Groenlanda din rațiuni strategice, sugerând inclusiv o posibilă intervenție militară, în ciuda prioritizării diplomatice. Reacția Bruxellesului a fost promptă: „Este important ca groenlandezii să știe – și o știu din fapte, nu doar din vorbe – că respectăm dorințele și interesele lor și că se pot baza pe noi” , a punctat șefa Comisiei. Ea a mai adăugat că Bruxellesul se află în dialog permanent cu autoritățile de la Copenhaga și că deciziile privind Groenlanda trebuie luate doar de Danemarca și populația locală. În același timp, von der Leyen a amintit că Groenlanda este membru NATO , ceea ce face ca orice acțiune ce ține de securitatea regiunii arctice să fie gestionată în acest cadru multilateral, în care există „un motto clar: unul pentru toți și toți pentru unul” . În plan strategic, tensiunile geopolitice legate de Arctica se intensifică. Pe fondul presiunii americane, Germania și Regatul Unit analizează consolidarea prezenței NATO în Groenlanda , iar mai multe trupe europene – inclusiv din Franța și Suedia – au început deja să sosească în insulă. Rusia, la rândul ei, a criticat această desfășurare, acuzând NATO că accelerează militarizarea Arcticii. Între timp, Groenlanda și Danemarca au respins clar ideea unei preluări americane și s-au arătat mai interesate de dezvoltarea cooperării diplomatice, atât cu SUA, cât și cu UE. În paralel, diplomațiile daneze și americane urmează să se întâlnească la Washington pentru a discuta această situație sensibilă. Mesajul european, transmis la cel mai înalt nivel, marchează o poziționare clară față de o posibilă escaladare în regiune și reafirmă atașamentul UE pentru respectarea suveranității și autodeterminării în Arctica. [...]
Salt Bank introduce plăți instant în euro - primul serviciu de acest tip din România
Salt Bank a lansat un serviciu de plăți instant în euro prin RO-TIPS, fiind prima bancă din România care implementează această funcționalitate. Potrivit Economica.net , clienții băncii pot efectua și primi transferuri în euro instantaneu, în peste 30 de țări, prin aplicația Salt. Acest serviciu este disponibil pentru băncile participante la schema SEPA Instant EUR, înrolate în TIPS. Noua funcționalitate permite clienților să facă tranzacții în timp real din toate țările europene care folosesc euro, dar și din țările SEPA care nu au euro ca monedă națională. Plățile și încasările instant în euro sunt gratuite și nelimitate pentru persoanele fizice, iar pentru companii sunt disponibile în funcție de condițiile pachetelor de cont. Limitele de tranzacționare sunt de 10.000 euro pentru persoane fizice și 20.000 euro pentru persoane juridice. Salt Bank a reușit să implementeze local serviciul de plăți instant în euro într-un termen record de trei luni, cu un an înainte de termenul stabilit de Comisia Europeană. Aceasta prevede ca până în 2027 toate băncile din România să permită plăți instant în euro. Robert Anghel , Chief Business Officer la Salt Bank, a subliniat importanța acestei funcționalități pentru simplificarea serviciilor bancare. Implementarea a fost realizată în parteneriat cu TRANSFOND și Montran. TRANSFOND, principalul partener al comunității financiar-bancare din România, a declarat că RO-TIPS transformă procesarea plăților în euro, oferind rapiditate și siguranță la standarde europene. Montran, lider în sisteme de plăți, a contribuit la dezvoltarea soluției, având o experiență vastă în domeniu. Salt Bank, deținută de Grupul Financiar Banca Transilvania, este prima bancă românească 100% digitală, iar această inițiativă reprezintă un pas important în integrarea României în piața unică europeană. [...]
Europa vrea să evite un război comercial cu China; producătorii auto pot limita importurile de vehicule electrice
Comisia Europeană permite producătorilor auto să limiteze voluntar importurile de vehicule electrice din China pentru a evita tarifele de până la 35% , conform The New York Times , într-un acord care ar putea favoriza direct Volkswagen și modelul său electric Cupra Tavascan fabricat în China. Luni, 12 ianuarie 2026, Comisia Europeană și Ministerul Comerțului din China au anunțat un cadru de colaborare menit să dezamorseze tensiunile comerciale privind subvenționarea producției de vehicule electrice. Inițiativa vizează o alternativă la tarifele punitive impuse de Uniunea Europeană la finalul lui 2024, prin care se permite constructorilor să limiteze voluntar volumul de vehicule importate din China și să stabilească prețuri minime de vânzare pentru acestea. În schimbul acestui angajament, aceștia ar putea fi scutiți de tarifele de până la 35% aplicate anterior. Volkswagen este unul dintre principalii beneficiari ai acestui cadru, având în vedere că modelul său Cupra Tavascan este produs în China pentru piața europeană. Astfel, compania ar putea evita noile bariere vamale dacă acceptă condițiile impuse: plafonarea volumului de export și fixarea unor prețuri minime care să reflecte costuri reale, fără ajutor guvernamental ascuns. Această mișcare vine pe fondul presiunilor crescânde asupra UE de a menține deschis comerțul cu China, dar și de a proteja industria auto europeană de concurența neloială a modelelor subvenționate masiv de statul chinez. Bruxelles-ul speră că acest aranjament voluntar va reduce tensiunile comerciale fără a declanșa represalii tarifare sau un război comercial mai larg. În paralel, Comisia Europeană urmează să monitorizeze îndeaproape respectarea angajamentelor asumate de producători, iar eventualele abateri ar putea reactiva automat impunerea de tarife. Totodată, cadrul rămâne deschis și altor producători care vor să evite taxele, inclusiv companiilor chineze care colaborează cu mărci europene. Acest pas este văzut ca o soluție temporară, în așteptarea unei reglementări mai clare privind relațiile comerciale UE-China în sectorul mobilității electrice. [...]