Știri
Știri din categoria Piața energiei
Consiliul Concurenței își intensifică supravegherea pieței carburanților după ieșirea din plafonări, cerând informații de la companii și anunțând că va încheia până la finalul lunii iulie un raport despre respectarea obligațiilor de plafonare de către operatori, potrivit Adevărul. Miza este una de reglementare: autoritatea vrea să vadă cum se transmit în prețurile la pompă schimbările de taxe, costuri și cotații internaționale, după încetarea măsurilor temporare.
Consiliul Concurenței spune că urmărește evoluția prețurilor la carburanți după încetarea plafonării adaosului comercial și după revenirea accizei la motorină la nivelul anterior, de la 1 iulie, în condițiile în care perioada de criză nu a fost prelungită. Revenirea accizei înseamnă o creștere de aproximativ 36 bani/litru, cu TVA.
Pentru intervalul 1 martie – 30 iunie 2026, autoritatea indică faptul că prețurile carburanților din România s-au menținut „semnificativ sub” media Uniunii Europene, atât la prețurile finale (cu taxe), cât și la cele fără taxe. În plus, diferența față de media europeană a fost mai mare decât de obicei, mai ales la prețurile fără taxe.
În ultimele zile ale perioadei analizate, în cazul motorinei, diferența față de media UE s-a redus treptat, România revenind către o situație întâlnită în trecut, înainte de război, când prețurile interne la motorină erau mai apropiate de media UE decât cele la benzină.
Președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, a explicat că instituția va continua monitorizarea, mai ales după încetarea măsurilor temporare.
La mijlocul lunii iunie, potrivit datelor prezentate:
Din perspectiva prețurilor fără taxe, România s-a aflat în iunie în grupul statelor cu cele mai reduse niveluri, iar ecartul față de media europeană a fost mai accentuat decât în perioadele obișnuite.
După creșterile din martie, generate de tensiuni internaționale și probleme de aprovizionare, prețurile la pompă au intrat pe o tendință de corecție, mai ales în iunie. Prețurile interne fără taxe au urmat, în general, cotațiile internaționale Platts și Brent, însă Consiliul Concurenței precizează că transmisia nu a fost „automată, instantanee sau proporțională”.
Diferența între produse, conform instituției:
Autoritatea a cerut informații companiilor active pe piața carburanților și spune că până la sfârșitul lunii iulie va finaliza raportul privind respectarea obligațiilor de plafonare. În paralel, Consiliul Concurenței anunță că va continua să urmărească piața și după încetarea măsurilor temporare, pentru a analiza cum se reflectă în prețurile la pompă modificările cotațiilor internaționale, ale costurilor și ale condițiilor comerciale.
Recomandate
Comisia Europeană monitorizează securitatea alimentării cu energie electrică în România și în regiunea Europei de Sud-Est , pe fondul valului de căldură și al secetei, dar transmite că, la acest moment, nu vede „motive imediate de îngrijorare”, potrivit G4Media . Mesajul Comisiei vine într-un context în care temperaturile ridicate și lipsa precipitațiilor pot pune presiune simultan pe consum (cerere mai mare, inclusiv pentru răcire) și pe producție, în special acolo unde resursele de apă contează pentru funcționarea unor capacități energetice. Din perspectiva pieței, semnalul de la Bruxelles are relevanță de reglementare și coordonare: indică faptul că situația este urmărită la nivel european și că există mecanisme pregătite pentru intervenție, dacă apar riscuri. Ce spune Comisia și cine răspunde, în arhitectura europeană Comisia arată că „arhitectura europeană privind securitatea alimentării cu energie electrică” stabilește responsabilități în principal pentru operatorii de transport și sistem (TSO – companiile care gestionează rețeaua de transport al energiei) și pentru statele membre. În informarea citată, instituția precizează că este „în contact permanent” cu: autoritățile naționale; părțile contractante ale Comunității Energiei; ENTSO-E (Rețeaua Europeană a Operatorilor de Transport și de Sistem pentru Energie Electrică), și că primește actualizări continue privind evoluția situației. De ce contează: coordonare regională și opțiunea unei reuniuni ad-hoc Comisia afirmă explicit că, „în acest moment nu există motive imediate de îngrijorare privind securitatea alimentării cu energie electrică”. Totuși, instituția spune că va continua monitorizarea și că este pregătită să convoace, dacă va fi necesar, o reuniune ad-hoc a Grupului de coordonare pentru energie electrică (Electricity Coordination Group). Potrivit aceleiași informări, o astfel de reuniune ar putea lua forma unei discuții regionale cu statele cele mai afectate, cu scopul de a facilita schimbul de informații și coordonarea unor eventuale răspunsuri operaționale sau de politică, în funcție de cum evoluează situația. [...]
Prețul motorinei din România revine spre media UE după 1 iulie , pe fondul expirării plafonării adaosului comercial și al revenirii accizei la nivelul anterior, iar Consiliul Concurenței spune că monitorizează piața și va verifica respectarea obligațiilor de către operatori, potrivit Economedia . În analiza autorității, datele pentru perioada 1 martie – 30 iunie 2026 arată că, în cea mai mare parte a intervalului, prețurile carburanților din România s-au menținut „semnificativ” sub media Uniunii Europene, atât la prețurile finale (cu taxe), cât și la cele fără taxe. Spre finalul perioadei, la motorină diferența față de media europeană s-a redus treptat, ceea ce Consiliul interpretează ca o revenire către situația de dinainte de război, când motorina era, de regulă, mai aproape de media UE decât benzina. Ce arată comparația cu media UE La mijlocul lunii iunie, prețurile cu taxe din România erau sub media UE cu 7,2% la benzină și cu 3,7% la motorină. Diferențele erau mai mari la prețurile fără taxe: 15,1% sub media UE la benzină și 8,3% sub media UE la motorină. Consiliul notează că, din perspectiva prețurilor fără taxe, România s-a aflat în iunie în grupul statelor cu cele mai reduse niveluri, iar ecartul față de media europeană a fost mai accentuat decât în perioadele obișnuite. De ce se mișcă diferit benzina față de motorina După creșterile din martie, generate de tensiuni internaționale și probleme de aprovizionare, prețurile la pompă au intrat într-o tendință de corecție, mai ales în iunie. Prețurile interne fără taxe au urmat, în general, cotațiile internaționale Platts și Brent, însă Consiliul subliniază că transmiterea nu a fost „automată, instantanee sau proporțională”. În cazul benzinei, corelarea cu cotațiile internaționale a fost mai evidentă, iar scăderea din iunie s-a reflectat în prețurile interne. La motorină, șocul inițial a fost mai puternic, iar ajustarea ulterioară mai lentă și mai moderată, pe fondul unei volatilități mai ridicate și al unei dependențe mai mari de piețele internaționale — evoluție care, potrivit autorității, explică apropierea recentă de media UE. Ce urmează: acciza revine, iar Consiliul finalizează un raport În condițiile în care perioada pentru care a fost declarată situația de criză nu a fost prelungită, de la 1 iulie acciza la motorină a revenit la nivelul anterior, ceea ce reprezintă o creștere de aproximativ 36 bani/litru, cu TVA. Consiliul Concurenței a solicitat informații companiilor active pe piața carburanților și spune că până la sfârșitul lunii iulie va finaliza raportul privind respectarea obligațiilor de plafonare de către operatori. Autoritatea anunță că va continua monitorizarea pieței și după încetarea măsurilor temporare, pentru a vedea cum se reflectă în prețurile la pompă modificările cotațiilor internaționale, ale costurilor și ale condițiilor comerciale. „Vom continua să monitorizăm piața, mai ales după încetarea măsurilor temporare”, a declarat Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței. [...]
România a ajuns să depindă de importuri scumpe în orele de vârf , iar efectul imediat se vede în prețul de pe piața pentru ziua următoare, unde energia electrică s-a tranzacționat la 224 euro/MWh (aprox. 1.120 lei/MWh), cel mai ridicat nivel din Uniunea Europeană, potrivit Euronews . Luni, România și Ungaria au avut cele mai mari prețuri din UE pe piața „day-ahead” (pentru ziua următoare), cu 224 euro/MWh, respectiv 223 euro/MWh, conform datelor centralizate la nivel comunitar. În același timp, în alte piețe mari din vestul Europei, prețurile au fost semnificativ mai mici, iar în țările nordice de câteva ori sub nivelul din România. De ce urcă prețul: consum mare și producție redusă în orele critice Contextul imediat este valul de căldură, care a împins consumul în sus. În paralel, au apărut limitări pe partea de producție: un reactor al Centralei Nucleare de la Cernavodă este în mentenanță, iar centrala pe gaze de la Brazi funcționează la jumătate din capacitate, potrivit informațiilor din material. Diferențele mari față de alte state sunt explicate și prin lipsa capacităților de producție disponibile în orele de consum maxim, în special seara, când cererea rămâne ridicată, dar producția din unele surse scade. Importurile, „supapa” care împinge costul în sus Pe fondul acestei situații, Ministerul Energiei a convocat un comandament de urgență. Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, a avertizat că importurile din orele de seară pot veni la prețuri foarte ridicate, ceea ce se transmite în piață: „Prețul cu care vom importa în această seară va fi unul foarte ridicat. Discutăm de la 1.000 până la 2.000 de lei pe megawatt-oră, ceea ce practic ne pune în situația de a avea acest preț pe piața pentru ziua următoare foarte ridicat, mult mai ridicat decât în alte părți.” În explicația specialistului, problema de fond este „decalajul” dintre momentul producției și momentul consumului, în condițiile în care investițiile din ultimii ani au mers în special către capacități regenerabile, care nu asigură continuitate în toate orele zilei. Când acestea nu mai acoperă cererea, sistemul ajunge să se bazeze pe importuri, iar acestea sunt scumpe în orele de vârf. Cum arată comparația de preț în UE Datele citate în material (sursa: euenergy.live ) indică următoarele niveluri pe piața pentru ziua următoare: România: 224 euro/MWh Ungaria: 223 euro/MWh Franța: 125 euro/MWh Spania: 93 euro/MWh Portugalia: 84 euro/MWh Norvegia: 30 euro/MWh Finlanda: 24 euro/MWh Suedia: 11 euro/MWh Pentru companii și consumatori, semnalul principal este că, în perioade de caniculă și cu indisponibilități în producție, România rămâne vulnerabilă la scumpiri rapide în orele de vârf, prin mecanismul importurilor la prețuri ridicate. [...]
Volatilitatea extremă a prețului la energie împinge România spre importuri masive seara , într-un tipar care se repetă în zilele de caniculă, când producția solară scade la zero exact pe vârful de consum, potrivit unei analize Economedia , pe baza datelor OPCOM . Datele publicate de OPCOM pentru Piața pentru Ziua Următoare (PZU) indică salturi de până la opt ori ale prețului între prânz și seară. La prânz, energia se tranzacționează la 90–100 euro/MWh, pe fondul unei producții fotovoltaice de 2.500 MW sau chiar mai mult. La orele 20.00–21.00, prețurile urcă la peste 800 euro/MWh, când aportul solar dispare, iar consumul crește (inclusiv prin utilizarea aerului condiționat). Importurile devin „plasa de siguranță” pe vârful de consum În acest interval, România ajunge să importe până la 2.200 MW, cu Bulgaria drept principal furnizor în aceste zile, livrând spre finalul zilei până la 2.100 MW instantaneu, conform analizei. Mecanismul de cuplare a piețelor face ca deficitul intern să se traducă rapid în achiziții la prețuri foarte ridicate, iar România ajunge frecvent cea mai scumpă piață spot din Europa în orele de vârf. Publicația amintește că situații similare au apărut și în verile precedente, când perioadele de caniculă prelungite au testat limitele Sistemului Energetic Național (SEN). În scenariul în care tensiunea din sistem ar persista, unii consumatori industriali ar putea fi deconectați de la rețea, potrivit legii, pentru a prioritiza alimentarea populației și a infrastructurii critice. Cauza structurală: lipsa producției „în bandă” și a stocării Analiza indică drept vulnerabilitate cronică lipsa capacităților interne de producție „în bandă” (surse care pot livra constant, indiferent de oră) și a sistemelor de stocare. În plus, România ar avea acum chiar mai puține capacități care pot produce în bandă, după închiderea unor grupuri de la Complexul Energetic Oltenia, conform angajamentelor din PNRR, grupuri considerate importante pentru stabilitatea sistemului. În paralel, creșterea capacităților fotovoltaice ajută la prânz, când acestea domină producția și țin prețurile jos, dar nu rezolvă problema serii: aproape 3.000 MW dispecerizabili din solar „dispar” și nu există suficientă alternativă internă, în afara importurilor. Soluția indicată este extinderea stocării în baterii, pentru a depozita ziua energia mai ieftină și a o livra seara. În prezent, există 1.600 MW instalați în baterii, față de circa 3.000 MW capacitatea dispecerizabilă a parcurilor fotovoltaice, potrivit sursei. [...]
Rompetrol își consolidează rolul de „reper” de preț în piața carburanților după ce a ieftinit benzina cu 10 bani/l și a scumpit motorina cu 5 bani/l, mișcare care a mărit diferența dintre cele două produse la 26 de bani/l în defavoarea dieselului, potrivit Profit . Ajustarea de vineri vine într-un context în care, deși în mod tradițional trendul era impus de liderul pieței, OMV Petrom, în ultima perioadă Rompetrol pare să fie compania cea mai activă în modificarea prețurilor, influențând și politica de preț a concurenței. Rompetrol operează și cea mai mare rafinărie din România, Petromidia . Ce s-a schimbat la pompă În urma modificărilor de preț, în stațiile Rompetrol: benzina standard se vinde la 8,78 lei/l ; motorina a revenit peste pragul de 9 lei/l, la 9,04 lei/l . Diferența de preț dintre motorină și benzină a urcat la 26 de bani/l , însă rămâne sub maximul din ultimele luni: cu două luni în urmă, motorina era cu peste 1 leu/l mai scumpă decât benzina, conform datelor citate de publicație. Cum se poziționează Rompetrol față de Petrom și restul pieței Rompetrol este prezentată ca cea mai ieftină rețea de benzinării din România : benzina ar fi mai ieftină cu 14 bani/l , iar motorina cu 4 bani/l față de prețurile din stațiile Petrom. Pe partea de reacție a concurenței, OMV Petrom și compania controlată de grupul maghiar MOL au ieftinit joi după-amiază carburanții (cu 20 de bani/l benzina și cu 10 bani/l motorina), după o reducere anterioară în aceeași zi (10 bani/l la benzină și 5 bani/l la diesel). Separat, Lukoil a modificat prețurile la miezul nopții, reducând benzina cu 20 bani/l și motorina cu 10 bani/l; astfel, prețurile au ajuns la nivelul celor din benzinăriile OMV și MOL, de 8,98 lei/l pentru benzina standard și 9,14 lei/l pentru motorină. De ce contează Când rețeaua cu cele mai mici prețuri își ajustează rapid tarifele — și mai ales când o face asimetric, ieftinind benzina și scumpind motorina — semnalul se transmite în piață atât prin concurență, cât și prin diferențele de preț dintre produse, relevante pentru costurile de transport și pentru consumatorii care folosesc preponderent diesel. [...]
România și încă cinci state UE cer înghețarea certificatelor gratuite de CO2 , într-o mișcare care poate schimba costurile de conformare pentru industria energointensivă și poate reaprinde disputa privind ritmul de înăsprire a ETS, potrivit Economedia . Comisia Europeană a propus în această lună noi reguli privind numărul certificatelor gratuite de emisii de CO2 pe care industriile le vor primi până în 2030. Bruxelles-ul susține că modificarea ar reduce cu 4 miliarde de euro (aprox. 20 miliarde lei) costurile cu carbonul pe care industria ar urma să le plătească până la finalul deceniului, printr-o reducere mai lentă a certificatelor gratuite decât se estima inițial. Ce cer România și celelalte state și de ce contează pentru industrie România, Bulgaria, Cehia, Grecia, Polonia și Slovacia solicită însă Comisiei Europene să înghețe numărul certificatelor gratuite la nivelul de anul trecut. Argumentul central, potrivit documentului analizat de Reuters și citat de Agerpres, este că scumpirea energiei după declanșarea războiului din Iran (la finalul lunii februarie) amplifică riscul de pierdere a competitivității pentru marile industrii consumatoare de energie. „Aceasta ar putea duce la sporirea ameninţării pierderii competitivităţii lor pe pieţele globale, închideri sau relocări în afara UE”, se arată în document. Miza economică este directă: mai multe certificate gratuite înseamnă, în practică, o factură mai mică pentru CO2 pentru companiile expuse, într-un moment în care costurile cu energia sunt ridicate. Disputa din UE: protecția industriei vs. menținerea ambiției climatice În timp ce unele guverne și industrii fac lobby pentru creșterea sprijinului prin certificate gratuite, alte state – inclusiv Spania și Suedia – cer Bruxelles-ului să nu slăbească ETS, invocând progresele făcute în tranziția către energie curată. Sistemul ETS (Schema UE de comercializare a certificatelor de emisii) , lansat în 2005, obligă centralele electrice și industriile să cumpere certificate pentru a-și acoperi emisiile de CO2, însă anumite sectoare prelucrătoare și mari consumatoare de energie pot primi o parte din certificate gratuit. Ce urmează Documentul cu solicitarea celor șase state ar urma să fie analizat joi, la reuniunea miniștrilor Industriei din UE. Separat, Uniunea Europeană pregătește pentru iulie o revizuire a ETS, pentru alinierea la obiectivele climatice ale blocului comunitar pentru 2040. [...]
