Știri
Știri din categoria Piața energiei
Uniunea Europeană pregătește o extindere masivă a stocării de energie, până la 200 GW în 2030, o mișcare cu impact direct asupra investițiilor din piața energiei și asupra costurilor de echilibrare a sistemului, potrivit Economica, care citează un proiect al Comisiei Europene pentru „Electrification Action Plan”.
Ținta de 200 GW (200.000 MW) vizează „toate tehnologiile de stocare” și este fundamentată pe o analiză a Centrului Comun de Cercetare (JRC) al UE. Proiectul acoperă atât stocarea pe durată scurtă, cât și pe durată lungă, dar exclude bateriile de mici dimensiuni și cele „behind-the-meter” (instalate la consumator sau în spatele contorului, inclusiv cele colocate în parcuri).
Documentul pornește de la nevoia de flexibilitate a sistemului energetic, într-un context în care electrificarea transporturilor, clădirilor și industriei crește presiunea pe rețele și pe echilibrarea producției din surse regenerabile.
La începutul acestui an, capacitatea totală de stocare din UE era de 55 GW, iar hidrocentralele cu acumulare prin pompare reprezentau mai mult de patru cincimi din total. În paralel, segmentul sistemelor de stocare în baterii la scară utilitară (BESS) „se extinde rapid”, potrivit proiectului citat.
În document este menționat și un acord între statele membre, dezvoltatori și producători de sisteme de stocare și energie regenerabilă, consumatori industriali, Comisia Europeană și instituții financiare pentru a adăuga între 30 GW și 35 GW de capacitate de stocare staționară în intervalul 2026–2028.
Proiectul argumentează că accelerarea electrificării este „esențială pentru competitivitate” și face trimitere la criza energetică recentă, arătând că dependența de combustibili fosili a generat un cost suplimentar al energiei de 50 de miliarde de euro (aprox. 250 miliarde lei).
Comisarii europeni susțin că electrificarea transporturilor, clădirilor și producției industriale ar putea înlocui până la două treimi din cererea de gaz și jumătate din cererea de petrol până în 2040, ceea ce ar însemna economii de 200 de miliarde de euro (aprox. 1.000 miliarde lei). În același timp, proiectul nu include încă o țintă pentru 2040 privind electrificarea, urmând să fie folosit ca bază pentru legislație ulterioară.
În plan apar și măsuri cu potențial efect de reglementare și fiscal:
În plus, UE ar urmări sprijinirea inovației în domenii precum reactoarele modulare mici (SMR), hidrogenul și captarea și stocarea carbonului (CCS/CCUS).
„Timp de zece ani, ponderea energiei electrice în consumul final de energie al Europei abia dacă s-a mișcat. Se situează la 23%, cam acolo unde era și acum 10 ani. China, Coreea și Japonia au depășit deja 30% și se distanțează rapid”, a declarat Jan Rosenow, profesor de politică energetică și climatică la Universitatea din Oxford.
Pentru piața energiei, combinația dintre ținta de stocare și posibilele obligații V2G sugerează o accelerare a investițiilor în flexibilitate (stocare, integrare în rețea, standarde), cu efecte în lanț asupra dezvoltatorilor, operatorilor de rețea și industriei de echipamente.
Recomandate
Europa riscă să intre în iarnă cu depozite de gaze sub nivelurile din ultimii 15 ani, ceea ce poate împinge prețurile în sus pentru companii și populație , pe fondul unei reumpleri lente și al incertitudinilor din aprovizionarea globală cu GNL, potrivit Economedia , care citează o analiză Financial Times. Estimările Wood Mackenzie indică faptul că depozitele din UE ar putea încheia sezonul de realimentare (de regulă aprilie–octombrie) la un grad de umplere de circa 76%, cel mai scăzut nivel maxim cel puțin din 2011, conform datelor Gas Infrastructure Europe (GIE). Depozitele au intrat în sezonul de reumplere la 28% după o iarnă „deosebit de rece”, iar în prezent sunt umplute, în medie, în proporție de 48%, potrivit GIE. De ce contează: risc de volatilitate și presiune pe facturi în iarnă Nivelurile mai mici de stocare cresc vulnerabilitatea la episoade de frig și la șocuri de ofertă, cu efect direct în costurile energiei pentru industrie și gospodării. În paralel, piața dă semnale contradictorii: prețurile au urcat după atacurile SUA și Israelului asupra Iranului de la sfârșitul lui februarie, dar apoi au rămas relativ stabile, inclusiv înainte de un acord de pace provizoriu între Washington și Teheran la începutul lunii. Un efect secundar al stabilizării este că prețul din hub-urile europene ar fi coborât prea mult pentru a atrage încărcături de GNL (gaz natural lichefiat), de regulă din SUA, ceea ce poate frâna reumplerea depozitelor. „Ne aflăm într-o etapă critică a verii pentru planurile de reaprovizionare cu gaze ale Europei (…) cu cât oferta de GNL rămâne mai limitată, cu atât stocurile europene de gaze la începutul iernii vor fi mai reduse și cu atât va fi mai mare probabilitatea unor creșteri bruște ale prețurilor în timpul iernii.” Prețurile de referință ale gazelor în Europa sunt în jur de 40 euro/MWh (aprox. 200 lei/MWh), potrivit materialului, peste nivelul de dinaintea războiului SUA–Iran (28 februarie), dar mult sub vârful de 342 euro/MWh atins după invazia Rusiei în Ucraina din 2022. Ce spun autoritățile UE și care sunt țintele de stocare Comisia Europeană a transmis că nivelurile actuale „nu ridică îngrijorări imediate” privind securitatea energetică și că un nivel de stocare de 80% ar fi suficient pentru iarnă. Executivul european a mai indicat că stocurile sunt cu aproximativ 10% sub media de dinaintea crizei, în timp ce cererea de gaze în UE s-a redus cu 17%. În acest context, Comisia recomandă statelor membre o țintă de umplere de 80% sau chiar 75% pentru a reduce presiunea asupra prețurilor, după ce în ultimii ani obiectivul neobligatoriu a fost de 90%. „Avem nevoie de un nivel ridicat pentru a ne asigura că suntem pregătiți pentru iarna viitoare [dar] vrem să facem acest lucru într-un mod care să nu ducă la creșteri ale prețurilor pe termen scurt.” Variabila Qatar și scenariile de final de sezon Situația s-ar putea îmbunătăți dacă pe piață ajunge un val de GNL din Golf. Nave de transport GNL din Qatar, goale, au început să se întoarcă spre Golful Persic după semnarea acordului preliminar de pace, iar premierul Qatarului a spus că producția ar urma să revină la normal în câteva săptămâni, cu excepția a două unități lovite în conflict. Totuși, ritmul revenirii volumelor este pus sub semnul întrebării de analiști. Într-o notă citată, Samantha Dart (Goldman Sachs) estimează că, dacă unitățile neavariate de la Ras Laffan ating capacitatea maximă până la final de iulie, UE ar putea încheia sezonul la 74%; dacă acest lucru se întâmplă cu o lună mai târziu, nivelul ar putea coborî la 70%. Pe lângă incertitudinile de ofertă, transportul prin Strâmtoarea Ormuz rămâne un punct sensibil, după ce o navă a fost lovită recent, iar continuarea fluxurilor după expirarea prelungirii de 60 de zile a armistițiului este descrisă ca incertă. Un risc suplimentar: planul UE privind GNL din Rusia În paralel, planul UE de a interzice complet, de la 1 ianuarie, importurile de GNL din Rusia (aproximativ 14% din importurile de GNL ale Europei, conform articolului) adaugă un risc de aprovizionare pentru iarna europeană, într-un moment în care depozitele ar putea intra în sezonul rece sub nivelurile obișnuite. [...]
Prețurile ridicate la kerosen, nu lipsa de combustibil, încep să taie din rutele aeriene din Europa , iar efectul complet asupra tarifelor ar putea fi resimțit abia spre finalul anului sau în 2027, pe măsură ce expiră contractele de acoperire a riscului (hedging) ale companiilor, potrivit Economedia . Comisarul european pentru transport durabil și turism, Apostolos Tzitzikostas , spune că „în prezent, nu există o penurie de combustibil pentru avioane în Europa” și că nu sunt semne de lipsuri în perioada următoare, deși avertizează că aeroporturile regionale sunt cele mai expuse riscului. Contextul este tensionarea piețelor energetice pe fondul războiului din Iran și al închiderii, în mare parte, a Strâmtorii Ormuz în ultimele trei luni. Cum se evită, deocamdată, o penurie în UE Închiderea Strâmtorii Ormuz a redus livrările de petrol cu aproximativ 14 milioane de barili pe zi, echivalentul a circa 14% din cererea globală, conform informațiilor citate. Chiar și așa, UE a depășit până acum perturbările, deoarece Orientul Mijlociu reprezintă aproximativ 20% din importurile europene de combustibil pentru avioane, iar livrările din SUA și Nigeria au acoperit în mare măsură deficitul. Tzitzikostas a mai spus că Europa are stocuri de urgență în statele membre și că, deocamdată, nu este nevoie de discuții despre redistribuirea rezervelor. De ce se reduc rute: kerosenul apasă direct pe costuri Principala problemă pentru companiile aeriene este scumpirea combustibilului. Asociația Internațională a Transportatorilor Aerieni (IATA) estimează că kerosenul reprezintă 25–30% din costurile de operare ale companiilor aeriene, iar comisarul european afirmă că, din acest motiv, unele companii aleg să anuleze rute „care nu aveau sens din punct de vedere economic” și să își ajusteze operațiunile. Impactul asupra pasagerilor ar putea deveni mai vizibil mai târziu, când expiră contractele de hedging (instrumente prin care companiile își fixează parțial costurile viitoare la combustibil), însă situația diferă „foarte” mult de la o companie la alta, potrivit oficialului. Așteptări de preț și riscul pentru finalul anului Analiștii se așteaptă ca prețul mediu al petrolului să fie în jur de 90 de dolari pe baril (aprox. 414 lei) în acest an, cu 40% peste nivelul din februarie. Pentru finalul anului, Tzitzikostas avertizează că situația ar putea deveni „foarte dificilă” dacă livrările din Orientul Mijlociu rămân întrerupte și dacă Strâmtoarea Ormuz nu se redeschide. În paralel, un conflict prelungit ar depăși ca efecte sectorul aviatic: OCDE a avertizat că un astfel de scenariu ar putea frâna brusc creșterea economiei globale până la niveluri comparabile cu cele din criza financiară din 2008–2009 sau din pandemie, iar comisarul european a spus că există inclusiv riscul unei recesiuni globale. [...]
România și încă cinci state UE cer înghețarea certificatelor gratuite de CO2 , într-o mișcare care poate schimba costurile de conformare pentru industria energointensivă și poate reaprinde disputa privind ritmul de înăsprire a ETS, potrivit Economedia . Comisia Europeană a propus în această lună noi reguli privind numărul certificatelor gratuite de emisii de CO2 pe care industriile le vor primi până în 2030. Bruxelles-ul susține că modificarea ar reduce cu 4 miliarde de euro (aprox. 20 miliarde lei) costurile cu carbonul pe care industria ar urma să le plătească până la finalul deceniului, printr-o reducere mai lentă a certificatelor gratuite decât se estima inițial. Ce cer România și celelalte state și de ce contează pentru industrie România, Bulgaria, Cehia, Grecia, Polonia și Slovacia solicită însă Comisiei Europene să înghețe numărul certificatelor gratuite la nivelul de anul trecut. Argumentul central, potrivit documentului analizat de Reuters și citat de Agerpres, este că scumpirea energiei după declanșarea războiului din Iran (la finalul lunii februarie) amplifică riscul de pierdere a competitivității pentru marile industrii consumatoare de energie. „Aceasta ar putea duce la sporirea ameninţării pierderii competitivităţii lor pe pieţele globale, închideri sau relocări în afara UE”, se arată în document. Miza economică este directă: mai multe certificate gratuite înseamnă, în practică, o factură mai mică pentru CO2 pentru companiile expuse, într-un moment în care costurile cu energia sunt ridicate. Disputa din UE: protecția industriei vs. menținerea ambiției climatice În timp ce unele guverne și industrii fac lobby pentru creșterea sprijinului prin certificate gratuite, alte state – inclusiv Spania și Suedia – cer Bruxelles-ului să nu slăbească ETS, invocând progresele făcute în tranziția către energie curată. Sistemul ETS (Schema UE de comercializare a certificatelor de emisii) , lansat în 2005, obligă centralele electrice și industriile să cumpere certificate pentru a-și acoperi emisiile de CO2, însă anumite sectoare prelucrătoare și mari consumatoare de energie pot primi o parte din certificate gratuit. Ce urmează Documentul cu solicitarea celor șase state ar urma să fie analizat joi, la reuniunea miniștrilor Industriei din UE. Separat, Uniunea Europeană pregătește pentru iulie o revizuire a ETS, pentru alinierea la obiectivele climatice ale blocului comunitar pentru 2040. [...]
Italia cere ca cheltuielile excepționale pentru criza energetică să fie scoase temporar din calculele Pactului de Stabilitate , pentru a permite statelor să intervină fără să încalce regulile bugetare ale UE, potrivit Economica . Premierul Giorgia Meloni argumentează, într-un document consultat de EFE, că tensiunile din Orientul Mijlociu și din Strâmtoarea Ormuz, pe fondul războiului Rusiei în Ucraina, au început să se reflecte „grav și adesea asimetric” în prețurile la energie. Efectele invocate vizează direct costurile pentru familii și companii, competitivitatea sistemului de producție și puterea de cumpărare. Ce schimbare de reguli cere Italia Miza este extinderea temporară a așa-numitei „ clauze derogatorii naționale ” (un mecanism din normele bugetare ale UE care permite abateri temporare de la țintele fiscale în situații excepționale, cu condiția menținerii sustenabilității datoriei). În prezent, Meloni indică faptul că acest instrument este folosit pentru cheltuieli de apărare. Italia cere ca aceeași flexibilitate să se aplice și pentru: investițiile necesare pentru a gestiona criza energetică; măsuri extraordinare de sprijin legate de actuala urgență energetică. Meloni susține că „creșterea extraordinară a costurilor energiei” reprezintă o circumstanță excepțională, în afara controlului statelor membre, cu „repercusiuni grave asupra finanțelor publice”. De ce contează pentru economie și companii Din perspectiva Romei, tratamentul diferit între apărare și energie ar fi dificil de justificat politic și economic, în condițiile în care energia lovește direct „economia reală” — gospodării, lucrători și întreprinderi. Propunerea ar crea spațiu bugetar pentru intervenții rapide, fără ca statele să fie penalizate în cadrul regulilor fiscale europene. Italia precizează că extinderea ar fi temporară și ar urma să includă energia „fără a modifica limitele maxime de abatere deja stabilite”, adică fără a cere, cel puțin în această formulare, o relaxare suplimentară a plafonului de deviere permis. Ce urmează Documentul citat indică o poziționare politică a Italiei în discuțiile europene despre priorități strategice și flexibilitate fiscală. Textul nu oferă detalii despre calendarul unei decizii la nivelul UE sau despre sprijinul altor state membre pentru această extindere a clauzei. [...]
Banca Națională a Poloniei a urcat la 632,4 tone de aur în rezerve , după achiziții accelerate în ultimii ani, într-o mișcare care urmărește să întărească „securitatea financiară” a țării și credibilitatea externă, potrivit Ziarul Financiar . Valoarea deținerilor este estimată la 308 miliarde de zloți (71,46 miliarde de euro), însă a scăzut cu 2,2% față de luna mai, pe fondul ieftinirii aurului. Achiziții pe scădere de preț și țintă de 700 de tone Președintele băncii centrale, Adam Glapiński , a reiterat că obiectivul instituției este atingerea unui nivel de 700 de tone de aur în rezerve, prag despre care spune că ar consolida permanent securitatea financiară a Poloniei. Strategia de creștere a rezervelor de aur este implementată constant din 2018, iar ritmul achizițiilor a rămas ridicat. Glapiński a indicat volumele cumpărate în ultimii ani: 90 de tone în 2024 102 tone în 2025 82 de tone în 2026 (până în prezent) În 2026, banca a acumulat încă 37 de tone față de ultimele date oficiale publicate pentru aprilie, cu o valoare aproximativă de 5 miliarde de dolari (aprox. 22,9 miliarde lei) la prețurile actuale, potrivit Bloomberg, citat de ZF. Glapiński a spus că banca „cumpără constant” pentru a profita de scăderea recentă a prețului aurului, care a coborât cu peste 10% din aprilie. Unde este depozitat aurul și ce urmează cu „superseiful” din Varșovia Din totalul de 632,4 tone, 104,7 tone sunt păstrate în seifuri din Polonia, iar restul este depozitat între Londra și New York. Glapiński a anunțat că stocurile păstrate în Polonia ar urma să crească după finalizarea reconstrucției clădirii băncii centrale din Varșovia și construirea unui „seif de ultimă generație”, descris drept „cel mai modern” și cu o capacitate „practic nelimitată”, potrivit Business Insider Polska, citat de ZF. Verificări la Londra și New York Șeful băncii centrale a mai spus că au fost efectuate inspecții ale aurului depozitat în New York și Londra, pe un eșantion statistic selectat aleatoriu. Verificările au confirmat conformitatea marcajelor barelor și greutatea acestora cu evidențele băncii centrale, iar în urma controalelor nu ar fi fost identificate riscuri legate de procedurile de securitate, conform declarațiilor citate în articol. [...]
Motorina a coborât din nou sub 9,40 lei/litru la liderul pieței , iar diferențele de preț între stații reapar la unele rețele după expirarea ordonanței care limita modificările zilnice, potrivit Economedia . Mișcarea contează direct pentru costurile de transport și pentru companiile cu flote, într-un context în care benzina rămâne relativ stabilă. Petrom a redus miercuri prețul motorinei cu 5 bani pe litru, până la 9,39 lei, sub nivelul de 9,44 lei din ziua precedentă și din 4 iulie. Și OMV a coborât motorina la 9,45 lei/litru, de la 9,50 lei în zilele anterioare. Diferențierea pe stații revine la unele rețele Economedia notează că la două rețele au reapărut prețurile diferențiate în funcție de stație, „așa cum se întâmpla” înainte de intrarea în vigoare a ordonanței care reducea acciza la motorină și permitea o singură modificare pe zi a prețurilor. Ordonanța a fost în vigoare până pe 30 iunie. În acest cadru: MOL afișează motorina între 9,45 și 9,51 lei/litru , cu diferențe de câte 1 ban între stații. Rompetrol vinde motorina între 9,41 și 9,45 lei/litru , în scădere față de vârful de 9,47 lei din 4 iulie. Socar păstrează intervalul 9,44–9,49 lei/litru . Lukoil stagnează la 9,49 lei/litru (preț modificat încă de sâmbătă la prânz). Benzina: stabilitate, cu ajustări mici Spre deosebire de motorină, benzina „dă semne de stabilitate”, cu variații limitate între rețele: Petrom rămâne la 8,62 lei/litru (cel mai mic preț din piață, neschimbat de la finalul săptămânii trecute). OMV menține 8,68 lei/litru . Rompetrol are 8,64–8,67 lei/litru . MOL vinde cu 8,66–8,68 lei/litru . Precedenta modificare de preț la motorină a avut loc sâmbătă, 4 iulie, iar evoluțiile din această săptămână indică o scădere ușoară, în timp ce benzina rămâne, per ansamblu, pe un palier stabil. [...]
