Știri
Știri din categoria Piața energiei

România a ajuns să depindă de importuri scumpe în orele de vârf, iar efectul imediat se vede în prețul de pe piața pentru ziua următoare, unde energia electrică s-a tranzacționat la 224 euro/MWh (aprox. 1.120 lei/MWh), cel mai ridicat nivel din Uniunea Europeană, potrivit Euronews.
Luni, România și Ungaria au avut cele mai mari prețuri din UE pe piața „day-ahead” (pentru ziua următoare), cu 224 euro/MWh, respectiv 223 euro/MWh, conform datelor centralizate la nivel comunitar. În același timp, în alte piețe mari din vestul Europei, prețurile au fost semnificativ mai mici, iar în țările nordice de câteva ori sub nivelul din România.
Contextul imediat este valul de căldură, care a împins consumul în sus. În paralel, au apărut limitări pe partea de producție: un reactor al Centralei Nucleare de la Cernavodă este în mentenanță, iar centrala pe gaze de la Brazi funcționează la jumătate din capacitate, potrivit informațiilor din material.
Diferențele mari față de alte state sunt explicate și prin lipsa capacităților de producție disponibile în orele de consum maxim, în special seara, când cererea rămâne ridicată, dar producția din unele surse scade.
Pe fondul acestei situații, Ministerul Energiei a convocat un comandament de urgență. Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, a avertizat că importurile din orele de seară pot veni la prețuri foarte ridicate, ceea ce se transmite în piață:
„Prețul cu care vom importa în această seară va fi unul foarte ridicat. Discutăm de la 1.000 până la 2.000 de lei pe megawatt-oră, ceea ce practic ne pune în situația de a avea acest preț pe piața pentru ziua următoare foarte ridicat, mult mai ridicat decât în alte părți.”
În explicația specialistului, problema de fond este „decalajul” dintre momentul producției și momentul consumului, în condițiile în care investițiile din ultimii ani au mers în special către capacități regenerabile, care nu asigură continuitate în toate orele zilei. Când acestea nu mai acoperă cererea, sistemul ajunge să se bazeze pe importuri, iar acestea sunt scumpe în orele de vârf.
Datele citate în material (sursa: euenergy.live) indică următoarele niveluri pe piața pentru ziua următoare:
Pentru companii și consumatori, semnalul principal este că, în perioade de caniculă și cu indisponibilități în producție, România rămâne vulnerabilă la scumpiri rapide în orele de vârf, prin mecanismul importurilor la prețuri ridicate.
Recomandate

România exportă la limită spre Ungaria, pe fondul unui surplus fotovoltaic care nu găsește consum intern , iar o parte din flux pare să fie tranzit, potrivit Economedia . La prânz, exporturile medii către Ungaria au depășit 3.000 MW, cu un vârf de 3.974 MW, aproape de maximul permis de rețea, conform datelor OPCOM . În același interval, România a importat peste 2.000 MW din Bulgaria, ceea ce sugerează că „este posibil ca jumătate din energia care pleacă în Ungaria să fie doar tranzit pe la noi”, notează publicația. Chiar și în acest scenariu, schimburile record se suprapun peste o penurie regională de energie din surse clasice (cu excepția Bulgariei) și peste un exces de producție fotovoltaică. Surplus fotovoltaic, export net de peste 2.000 MW Datele Transelectrica indică și un record de producție internă din fotovoltaic, de circa 3.400 MW între orele 12:00 și 13:00. În același timp, soldul exportului net a depășit 2.000 MW, ceea ce înseamnă că cel puțin 2.000 MW din energia fotovoltaică produsă local „se duce la vecini”, conform analizei. De ce nu intră masiv energia ieftină în consumul intern În paralel, consumul intern a fost acoperit din surse mai scumpe, dar predictibile: termocentrale pe gaze și cărbune (inclusiv repornirea de urgență a unui grup de la Rovinari) și hidro. Producția nucleară lipsește „pe moment”, deoarece ambele reactoare de la Cernavodă sunt oprite din cauza nivelului insuficient al apei din Dunăre pentru răcire. Pentru furnizorii mari de pe piața reglementată (PPC, E.ON, Premier Energy), achizițiile de bază se fac din surse „predictibile”, disponibile 24/24, în timp ce fotovoltaicul și eolianul, dependente de vreme, intră mai ales în achiziții marginale, de oportunitate. Context de piață: consum mai mic seara, prețuri încă ridicate Situația din piață s-a mai calmat față de săptămâna trecută, când Guvernul a declarat stare de alertă energetică: vârful de consum de seară nu mai urcă la 7.800–8.000 MW, ci la puțin peste 7.000 MW. Prețurile se mențin în intervalul 100–200 euro/MWh (aprox. 500–1.000 lei/MWh) pe durata zilei. [...]

Comisia Europeană monitorizează securitatea alimentării cu energie electrică în România și în regiunea Europei de Sud-Est , pe fondul valului de căldură și al secetei, dar transmite că, la acest moment, nu vede „motive imediate de îngrijorare”, potrivit G4Media . Mesajul Comisiei vine într-un context în care temperaturile ridicate și lipsa precipitațiilor pot pune presiune simultan pe consum (cerere mai mare, inclusiv pentru răcire) și pe producție, în special acolo unde resursele de apă contează pentru funcționarea unor capacități energetice. Din perspectiva pieței, semnalul de la Bruxelles are relevanță de reglementare și coordonare: indică faptul că situația este urmărită la nivel european și că există mecanisme pregătite pentru intervenție, dacă apar riscuri. Ce spune Comisia și cine răspunde, în arhitectura europeană Comisia arată că „arhitectura europeană privind securitatea alimentării cu energie electrică” stabilește responsabilități în principal pentru operatorii de transport și sistem (TSO – companiile care gestionează rețeaua de transport al energiei) și pentru statele membre. În informarea citată, instituția precizează că este „în contact permanent” cu: autoritățile naționale; părțile contractante ale Comunității Energiei; ENTSO-E (Rețeaua Europeană a Operatorilor de Transport și de Sistem pentru Energie Electrică), și că primește actualizări continue privind evoluția situației. De ce contează: coordonare regională și opțiunea unei reuniuni ad-hoc Comisia afirmă explicit că, „în acest moment nu există motive imediate de îngrijorare privind securitatea alimentării cu energie electrică”. Totuși, instituția spune că va continua monitorizarea și că este pregătită să convoace, dacă va fi necesar, o reuniune ad-hoc a Grupului de coordonare pentru energie electrică (Electricity Coordination Group). Potrivit aceleiași informări, o astfel de reuniune ar putea lua forma unei discuții regionale cu statele cele mai afectate, cu scopul de a facilita schimbul de informații și coordonarea unor eventuale răspunsuri operaționale sau de politică, în funcție de cum evoluează situația. [...]

Singapore își extinde infrastructura financiară pentru aur printr-un serviciu de depozitare dedicat băncilor centrale străine, într-o mișcare care vizează atragerea fluxurilor de rezerve și tranzacții către orașul-stat, potrivit Antena 3 . Autoritatea Monetară din Singapore (MAS) a anunțat că va lansa serviciul și, în paralel, va reduce taxele pentru anumite companii active pe piața aurului, cu obiectivul declarat de a concura cu marile centre globale de tranzacționare a metalelor prețioase. Informația este transmisă de Reuters, potrivit Agerpres. Serviciul va permite stocarea rezervelor de aur în numele băncilor centrale străine, al instituțiilor financiare internaționale și al entităților suverane, în facilitățile MAS, care au o capacitate de 500 de tone. Vicepremierul Gan Kim Yong (care este și ministru al Comerțului și Industriei și președinte al MAS) a legat inițiativa de poziționarea Singaporelui ca „centru financiar de încredere”. De ce contează: competiție regională pentru rolul de hub al aurului Decizia vine pe fondul unei cereri mai mari pentru aur ca activ de rezervă, context în care băncile centrale caută opțiuni suplimentare pentru diversificare și „reziliență”, potrivit declarațiilor lui Gan Kim Yong. Oficialul a spus că MAS a primit deja semnale de interes, fără a oferi nume, invocând caracterul confidențial al discuțiilor. Noul serviciu pentru bănci centrale este gândit să completeze infrastructura comercială existentă din Singapore: facilități de depozitare a aurului cu o capacitate de 2.000 de tone, care deservesc participanți de piață precum bănci specializate în metale prețioase, investitori instituționali și persoane cu averi mari. Ce urmează: compensare pentru tranzacțiile OTC, din 2027 MAS se pregătește să lanseze până la finalul anului un sistem de compensare pentru tranzacțiile cu aur de tip „over-the-counter” (OTC – tranzacții directe între părți, în afara burselor). Potrivit autorității, tranzacționarea efectivă și operațiunile de piață ar urma să înceapă în martie 2027, iar lichiditatea să crească treptat pe parcursul anului. În regiune, și Hong Kong încearcă să-și extindă capacitățile de stocare și să se poziționeze ca centru internațional de tranzacționare a aurului, ceea ce indică o competiție asiatică tot mai vizibilă pentru infrastructura și serviciile asociate metalelor prețioase. [...]

Engie România cere prelungirea plafonării prețului la gaze pentru casnici și după 1 aprilie 2027 , argumentând că volatilitatea ridicată din piețele energetice face dificilă revenirea la prețuri „corecte” într-un termen fix, potrivit Economedia . Mesajul vine în condițiile în care actualul mecanism tranzitoriu este valabil până la 31 martie 2027. Directorul general al Engie România, Nicolas Richard , a spus la o conferință despre provocările iernii 2026–2027 că, deși suntem deja în noiembrie, piața încă nu are predictibilitatea necesară pentru a ști „ce se va întâmpla în aprilie”, iar prelungirea schemei ar fi „mult mai judicioasă pentru toată lumea” până când condițiile de piață vor permite prețuri adecvate. De ce contează: presiune pe decizia de reglementare înainte de termen Începând cu 1 aprilie 2026, pentru consumatorii casnici de gaze naturale se aplică un mecanism tranzitoriu de reglementare a prețurilor, cu termen de expirare la 31 martie 2027. Solicitarea Engie mută discuția dinspre „ieșirea automată” din plafonare spre o decizie condiționată de evoluția pieței, ceea ce ar putea influența calendarul și arhitectura reglementărilor pentru perioada de după 2027. Argumentul companiei: volatilitate și prețuri ridicate pe piețele spot Nicolas Richard a pus accent pe instabilitatea geopolitică și pe condițiile meteorologice, pe care le leagă de fluctuațiile puternice ale prețurilor la gaze și energie electrică. Potrivit acestuia, în prezent: prețul gazelor naturale pe piața spot oscilează între 85 și 90 euro/MWh ; prețul energiei electrice pe piața pentru ziua următoare depășește 300 euro/MWh . „Trăim momente în care volatilitatea este extremă, atât din punct de vedere geopolitic, cât şi al condiţiilor meteorologice. Acest lucru se reflectă în preţuri pe care nu le-am mai văzut de mult timp.” Ce soluții mai indică Engie: lichiditate mai mare și sprijin țintit pentru vulnerabili Pe lângă prelungirea plafonării, șeful Engie România a susținut că stabilizarea pieței ar necesita dezvoltarea lichidității, astfel încât furnizorii să poată cumpăra gaze pe termene mai lungi (inclusiv pentru anii 2027–2029) și să poată oferi clienților prețuri pe perioade mai mari de șase luni sau un an. În paralel, el a cerut o politică „foarte bine pusă la punct” pentru consumatorii vulnerabili, care să combine ajutorul la plată cu investiții și echipamente ce reduc consumul, pentru a evita repetarea sprijinului în mod recurent. În intervenția sa, Richard a mai pledat pentru o strategie energetică ce combină utilizarea gazelor naturale cu energia electrică și a menționat inclusiv potențialul de biometan, pe care România nu îl produce în prezent, deși ar putea valorifica resurse agricole neutilizate. [...]

Prețul de referință al gazelor în Europa a revenit peste 100 euro/MWh , un prag care reaprinde riscul de costuri mai mari pentru industrie și, indirect, pentru facturile la energie în sezonul rece, potrivit HotNews . La bursa TTF din Amsterdam, cotațiile futures la gaze cu livrare în luna următoare au urcat miercuri până la 100,30 euro/MWh, iar în jurul orei 16:05 (ora României) erau la 99,97 euro/MWh, în creștere cu 4,34%. Este prima trecere peste 100 euro/MWh după decembrie 2022, pe fondul războiului din Orientul Mijlociu și al nivelului mai redus de umplere a depozitelor înainte de iarnă, conform Reuters și Agerpres, citate de publicație. De ce contează: efect în lanț spre electricitate și industrie Prețurile ridicate din piața angro se pot transmite în facturile la gaze și electricitate. Un motiv este că, în perioadele de vârf de consum, centralele pe gaze stabilesc adesea prețul energiei electrice pe piață. În paralel, unele companii din industrii care folosesc gazul ca materie primă au început deja să reducă producția. Sunt menționate sectoare precum îngrășămintele, produsele chimice și siderurgia. Context: depozite mai puțin pline și așteptări de prețuri mari Gradul de umplere a depozitelor de gaze din UE este de aproximativ 75%, cel mai scăzut nivel pentru această perioadă a anului după 2009. În acest context, analiștii și experții din industrie se așteaptă la încă un an cu prețuri ridicate la gaze, chiar și în scenariul în care conflictul s-ar încheia și iarna ar fi blândă, deoarece Europa ar trebui să-și refacă rezervele, care au coborât la minime istorice. Ultimul episod de creștere abruptă amintit în material a fost la începutul războiului din Ucraina , când cotațiile au depășit 300 euro/MWh. [...]

Ilie Bolojan spune că un pact politic pe energie e posibil, dar avertizează că fragmentarea coordonării între instituții și „împărțirea pe parohii” a companiilor de stat blochează decizii care ar putea coborî prețurile , potrivit Stirile Pro TV . Președintele PNL a declarat, vineri, la Summitul Rethink România 2026 – „O viziune pentru România”, organizat la Sinaia, că ar exista „premise” pentru un acord pe mai mulți ani între partide în zona energetică. În același timp, el a criticat modul în care sunt împărțite responsabilitățile și activele în sector, sugerând că această organizare reduce capacitatea statului de a gestiona coerent politicile publice în energie. „Acum toată lumea are datele, doar că şi aici şi le-au împărţit pe parohii. N-au lăsat totul la Energie.” Companiile de stat și coordonarea: miza pentru piață Bolojan a dat ca exemplu faptul că, deși Hidroelectrica și Nuclearelectrica sunt la Ministerul Energiei, Transelectrica „trebuie să fie mutată la Secretariatul General”, situație pe care a descris-o drept o „gândire de tip parohial”, chiar dacă, în opinia sa, ar putea fi invocate argumente „de tip european”. Declarațiile au fost consemnate de Agerpres, conform materialului. Fondul de Modernizare și presiunea prețului energiei asupra industriei În același context, fostul premier a vorbit despre „greșeli majore” precum neutilizarea banilor din Fondul de Modernizare, menționând că România a avut „peste 10 miliarde de euro” disponibili. El a sugerat că banii fie rămân în conturi, fie sunt direcționați către proiecte care „nu generează valoare adăugată” și „nu schimbă fondul energiei”. Bolojan a mai spus că administrarea companiilor de stat este „foarte importantă” și a avansat ideea unui holding care să grupeze „două, trei sectoare”, astfel încât prețul de vânzare în piață să fie mai mic și să apară presiune pe piața zilnică, cu efect de reducere a prețului energiei. În argumentația sa, prețul actual ar permite „profituri zdravene” unor companii, în timp ce pentru firmele „la limita de rentabilitate” costul energiei poate decide direct viabilitatea. Materialul nu oferă detalii despre forma concretă a unui eventual pact, calendar sau ce partide ar urma să îl susțină. [...]