Știri
Știri din categoria Fuziuni și achiziții
Comisia Europeană a aprobat înființarea unei firme mixte PPC–Metlen, o tranzacție de tip concentrare economică ce deschide calea pentru dezvoltarea și operarea unor instalații de stocare a energiei în baterii (BESS) în România, Bulgaria și Italia, potrivit Economica. Decizia contează în special prin efectul de deblocare a investițiilor într-o zonă critică pentru integrarea energiei regenerabile și stabilizarea rețelelor.
Executivul comunitar a concluzionat că tranzacția notificată „nu ar ridica probleme de concurență”, invocând poziția combinată limitată a companiilor pe piețele relevante. Evaluarea a fost făcută prin procedura simplificată de examinare a concentrărilor economice.
În luna martie, PPC și Metlen au semnat un acord de tip joint-venture (asociere) pentru o societate mixtă în care fiecare parte va deține 50%. Obiectivul este dezvoltarea, construcția și operarea unui portofoliu de proiecte BESS (sisteme de stocare a energiei în baterii) cu o capacitate de până la 1.500 MW / 3.000 MWh în cele trei țări, dintre care 1.000 MW sunt preconizați să fie implementați în următoarele 12 luni.
Din perspectivă operațională, aprobarea Comisiei Europene reduce riscul de blocaj de reglementare pentru compania mixtă și permite trecerea la faze de implementare, într-un segment unde viteza de execuție este esențială pentru conectarea noilor capacități regenerabile și pentru echilibrarea sistemelor energetice. Informațiile au fost relatate și de Economedia, care citează un comunicat al Comisiei, preluat de Agerpres.
Recomandate
STRABAG îşi extinde capacitatea pe segmentul feroviar din România prin preluarea BAWI Construction , o companie cu afaceri de 161 mil. lei în 2024, tranzacţie aflată încă în derulare procedurală, potrivit Ziarul Financiar . BAWI Construction este un furnizor de servicii complete pentru lucrări ce ţin de căi ferate. Compania a raportat în 2024 afaceri de 161 mil. lei şi un profit net de 26,6 mil. lei, conform datelor citate de ZF de pe mfinante.ro. Tranzacţia: confirmată, dar nefinalizată STRABAG a confirmat existenţa tranzacţiei, însă a precizat că procesul „rămâne supus anumitor etape procedurale şi contractuale” şi că va comunica ulterior, după finalizarea formalităţilor. „STRABAG este implicată într-o tranzacţie privind BAWI Construction din România. În această etapă, procesul rămâne însă supus anumitor etape procedurale şi contractuale. Vom comunica pe acest subiect după finalizarea tuturor formalităţilor relevante.” Cine este BAWI şi cum arată acţionariatul BAWI Construction a făcut parte din grupul german Wiebe şi are experienţă pe şantiere din România, dar şi din Ungaria, Bulgaria, Grecia, Germania şi alte pieţe, potrivit informaţiilor din articol. În acţionariat figurează, conform listafirme.ro (citat de ZF): Willke Holding – 56% Daniel Birşan – 22% Marco Alpert – 22% De ce contează: consolidare într-o piaţă împinsă de proiectele de infrastructură Miza operaţională a tranzacţiei este întărirea prezenţei STRABAG într-un segment – infrastructura feroviară – care se suprapune cu motorul de creştere al pieţei locale de construcţii, alimentat de proiecte de transport (drumuri, autostrăzi, modernizări de aeroporturi) finanţate prin PNRR şi alte programe europene, conform contextului prezentat. STRABAG este prezentă în România din 1991, cu sediul central în Bucureşti din 1994, şi activează în toate sectoarele de construcţii, cu accent pe infrastructură de transport, clădiri şi inginerie civilă, precum şi proiecte de mediu. Context: dimensiunea STRABAG pe piaţa locală ZF notează că STRABAG se află în topul celor mai mari constructori de pe piaţa românească, alături de jucători precum Spedition UMB, SA&PE Construct şi Tehnostrade (grupul controlat de Dorinel Umbrărescu) şi Construcţii Erbaşu. La nivel de activitate, STRABAG România a raportat pentru 2023 o creştere de 65% a volumului producţiei, de la 315,4 milioane euro în 2022 la 519,2 milioane euro în 2023, potrivit oficialilor companiei citaţi. Totodată, numărul de angajaţi a urcat cu 10%, de la 1.768 la 1.942 la finalul lui 2023. [...]
MOL a primit undă verde de la autoritățile SUA pentru a continua negocierile de preluare a pachetului majoritar din NIS , o tranzacție care rămâne însă condiționată de aprobări-cheie și de poziția statului sârb, cu implicații directe asupra securității aprovizionării cu carburanți în Serbia, potrivit Economica . În ianuarie, companiile ruse Gazprom Neft și Gazprom au acceptat să-și vândă participația de 56% în NIS către MOL, după ce OFAC (agenția americană care administrează sancțiunile) a cerut vânzarea activelor rusești în contextul sancțiunilor impuse Moscovei pentru invadarea Ucrainei, relatează Agerpres. „Am intrat în faza finală a acestor negocieri extrem de complexe. Suntem optimişti, deşi anumiţi termeni şi unele condiţii ar urma să fie finalizate în următoarele săptămâni”, a afirmat Zsolt Hernadi, preşedintele şi director general al grupului Mol. De ce contează aprobarea OFAC și ce mai lipsește Tranzacția are nevoie atât de avizul OFAC, cât și de aprobarea statului sârb, care deține 29,9% din NIS. Termenul-limită inițial pentru negocieri a expirat în 22 mai, iar discuțiile continuă. Președintele Serbiei, Aleksandar Vucic, a transmis că nu este optimist în privința unui acord rapid și a indicat că Belgradul discută „cu toate părțile implicate”, inclusiv cu partea rusă, fără a detalia. Miza operațională: rafinăria NIS acoperă aproape tot consumul intern al Serbiei Contextul este sensibil pentru Serbia: NIS operează singura rafinărie din țară, la Pancevo (lângă Belgrad), iar Serbia depinde de această rafinărie pentru 95% din aprovizionarea internă cu combustibili, conform informațiilor citate. Deși Serbia nu este lovită direct de criza menționată în material, peste 60% din importurile sale de petrol vin din Kazahstan. Țițeiul ajunge prin conducta croată JANAF, care are nevoie de licență OFAC pentru a livra către NIS, ceea ce adaugă un strat suplimentar de condiționare de reglementare. Ce active are NIS în regiune NIS deține: singura rafinărie din Serbia (Pancevo); un lanț de peste 400 de benzinării în Bosnia și Herțegovina, Bulgaria și România. Separat, Belgradul poartă discuții cu MOL privind intenția statului sârb de a-și majora cu 5% participația în NIS, negocieri distincte de cele dintre compania ungară și Gazprom/Gazprom Neft. [...]
Oferta Uber pentru Delivery Hero pornește sub prețul pieței și deschide o negociere care poate redesena piața globală de livrări , într-un moment în care grupul german este deja în plin „strategic review” (evaluare a opțiunilor strategice), potrivit The Next Web . Delivery Hero a confirmat sâmbătă că Uber a depus o ofertă formală de preluare pentru grupul de livrări cu sediul la Berlin, la un preț de 33 euro/acțiune. Nivelul este cu 1,76% sub prețul de închidere de vineri, un detaliu incomod pentru cumpărător și un semnal că discuția abia începe. Uber intră în negocieri din postura de acționar semnificativ: cu circa o lună în urmă și-a majorat aproape de trei ori participația la 19,5%, iar încă 5,6% ar fi deținută prin instrumente derivate, ceea ce ridică expunerea totală la aproximativ un sfert din companie. Propunerea este „indicativă” și se adresează tuturor acționarilor, conform comunicatului Delivery Hero . Financial Times a estimat că oferta implică o evaluare de circa 11 miliarde dolari (aprox. 50 miliarde lei) / 10 miliarde euro (aprox. 50 miliarde lei). Tot FT a relatat că directorul general al Uber, Dara Khosrowshahi, a mers personal la o întâlnire cu președinta consiliului de supraveghere al Delivery Hero, Kristin Skogen Lund, înainte ca oferta să fie depusă. De ce contează: ultimul „activ” mare din livrări în afara SUA Miza este una de consolidare la scară globală. Delivery Hero operează în peste 60 de țări din Europa, Orientul Mijlociu, Asia, Africa și America Latină, prin branduri precum Foodpanda, Glovo, Talabat și Baedal Minjok (Coreea de Sud). Pentru Uber, o achiziție integrală ar extinde masiv rețeaua Uber Eats în piețe unde concurează direct cu DoorDash. Contextul de piață favorizează presiunea pe activele rămase independente: DoorDash a absorbit Deliveroo anul trecut, iar Just Eat Takeaway a fost vândut către Prosus pentru 4,3 miliarde dolari (aprox. 20 miliarde lei). În această logică, Delivery Hero rămâne „ultima” platformă de livrări de anvergură, în afara SUA, care nu a fost încă preluată. Presiune pe preț: DoorDash „se uită”, acționarii cer mai mult Pe lângă faptul că oferta Uber este sub închiderea de vineri, există și un potențial concurent. Surse citate de Financial Times spun că DoorDash ar fi explorat la rândul său o preluare integrală și, separat, și-ar fi exprimat interesul pentru Talabat, afacerea Delivery Hero din Orientul Mijlociu. În paralel, unii acționari ar susține un preț mai aproape de 40 euro/acțiune. Combinația dintre (1) oferta cu discount, (2) poziția de acționar mare a Uber, (3) interesul unui rival și (4) procesul intern de revizuire strategică creează premisele unei renegocieri publice în următoarele săptămâni. Ce se întâmplă în companie: revizuire strategică și schimbare de CEO Delivery Hero spune că rămâne „pe deplin concentrată” pe revizuirea strategică deja în derulare și nu a oferit alți termeni. Calendarul este influențat de această revizuire, cerută de luni de zile de unii dintre cei mai mari acționari. În plus, CEO-ul Niklas Östberg (cofondator, 2011) a anunțat recent că va pleca după numirea unui succesor. Succesiunea este țintită pentru finalul lui 2026, dar nu mai târziu de 31 martie 2027; consiliul a numit consultanți și a deschis procesul, iar oferta Uber intră direct în acest cadru. Reacția pieței și întrebarea cheie Rămâne de văzut dacă 33 euro/acțiune este un nivel acceptabil. Acțiunile Uber au scăzut cu 1,6% vineri, după ce Bloomberg a relatat inițial discuțiile. Discountul față de închiderea Delivery Hero le oferă investitorilor care cer 40 euro o bază de negociere și, în același timp, dă consiliului german argumente să ceară un preț mai mare. Pentru moment, confirmarea oficială fixează doar punctul de plecare: o ofertă formală, sub piață, într-un proces în care presiunea competitivă și schimbările de guvernanță pot împinge tranzacția către un preț mai ridicat sau către o competiție între ofertanți. [...]
AFI România urcă pe locul 2 între proprietarii de centre comerciale după acordul semnat pentru cumpărarea a șase parcuri de retail de la MAS, o tranzacție care așteaptă avizele autorităților și care ar urma să se închidă cel târziu la 30 iunie 2026, potrivit Profit . Achiziția este prezentată ca cea mai mare tranzacție cu „mall-uri” din România și o repoziționează pe AFI imediat după NEPI Rockcastle, depășind grupul controlat de omul de afaceri Iulian Dascălu. Pentru piață, miza este consolidarea rapidă a unui jucător major în retailul imobiliar, printr-un portofoliu deja funcțional și cu venituri din chirii. Ce cumpără AFI și cât plătește AFI cumpără acțiunile și creanțele vehiculelor (SPV-uri) care dețin și operează cele șase centre comerciale, pentru un preț de 197,7 milioane euro (aprox. 1,04 miliarde lei) . Structura de preț pornește de la o valoare a activelor de 281,8 milioane euro , din care se scad credite bancare garantate cu proprietățile, estimate la 84,5 milioane euro , plus ajustări uzuale de capital de lucru. Portofoliul vândut de investitorul sud-african MAS include centre comerciale în: Ploiești Zalău Roman Baia Mare Sfântu Gheorghe Bârlad Acestea au o suprafață închiriabilă totală de 125.500 mp și sunt evaluate în contabilitatea proprietarului la peste 310 milioane euro . Din chirii, centrele generează anual 22,7 milioane euro . Parcurile de retail din Roman și Baia Mare au fost extinse, iar extensia este deținută doar în proporție de 40% de MAS , conform informațiilor publicate. Tranzacția este intermediată de IO Partners și Colliers. Avizele care pot întârzia închiderea tranzacției Acordul este condiționat de aprobări din partea: Consiliului Concurenței din România Comitetului pentru Investiții Străine Directe în România Potrivit sursei, părțile estimează finalizarea cel târziu la 30 iunie 2026 . Strategia AFI: parcurile de retail, divizie „distinctă și strategică” AFI spune că tratează parcurile de retail ca o linie separată de business, pe fondul eficienței operaționale a formatului. Doron Klein, Group Deputy CEO & CEO AFI România, leagă tranzacția de extinderea în orașe cu potențial și de planurile de dezvoltare locală: „Parcurile de retail au devenit o divizie distinctă și strategică în viziunea de creștere pe termen lung a AFI, datorită flexibilității acestui format și eficienței sale operaționale. Această tranzacție reprezintă o confirmare clară a încrederii noastre în piața din România – ne consolidează prezența în orașe cu potențial ridicat și adaugă o dimensiune importantă unui portofoliu construit cu atenție pentru a genera valoare pe termen lung. În paralel cu această achiziție, continuăm planurile de dezvoltare la nivel local, prin noi proiecte office și rezidențiale aflate în construcție.” Ce rămâne la MAS și contextul vânzărilor După vânzarea celor șase parcuri, MAS mai păstrează în portofoliu Militari Shopping din București (menționat ca cel mai mare centru comercial al sud-africanilor) și DN1 Value Centre din Balotești, la care se adaugă centre comerciale de tip mall. Decizia de vânzare vine după ce, la începutul lui 2025, MAS a vândut către grupul britanic M Core toate strip mall-urile pe care le deținea în România, pentru 49 milioane euro , într-un pachet de șapte centre comerciale (Focșani, Slobozia, Râmnicu Sărat, Sebeș, Târgu Secuiesc, Făgăraș și Gheorghieni). MAS și partenerul său de dezvoltare Prime Kapital au un portofoliu evaluat la 1,5 miliarde euro în România, Bulgaria și Polonia. [...]
O eventuală preluare integrală a Delivery Hero de către Uber ar accelera consolidarea globală în livrările de mâncare , într-un moment în care marile platforme caută scară și piețe noi pe fondul încetinirii creșterii și al competiției mai dure, potrivit Economica . Delivery Hero a anunțat că a primit o ofertă de 33 euro pe acțiune din partea Uber și că „rămâne pe deplin concentrată pe realizarea procesului său strategic de revizuire”, conform comunicatului companiei din Berlin. Prețul propus este cu 3 cenți peste închiderea de joi, cu o zi înainte ca Bloomberg să relateze prima dată despre negocieri. Uber, care deține deja 20% din Delivery Hero, ar urma să plătească aproximativ 8 miliarde de euro pentru a prelua integral grupul german, potrivit Agerpres. În paralel, Delivery Hero derulează o revizuire strategică a activelor, pe fondul presiunilor din partea acționarilor. De ce contează: presiune pentru evaluări mai mari și competiție între cumpărători Conform informațiilor publicate de Financial Times , oferta Uber ar fi fost respinsă, iar unii investitori ar vrea un preț de peste 40 euro pe acțiune. Vineri, acțiunile Delivery Hero au urcat cu 1,9%, la 33,59 euro, iar de la începutul anului au câștigat aproximativ 48%, pe fondul speculațiilor privind vânzări de active și a încercării de preluare din partea Uber. În același timp, interesul pentru activele Delivery Hero indică o piață în care jucătorii mari caută să-și întărească pozițiile: În SUA, DoorDash este un jucător dominant pe livrările de la restaurante și anul trecut a convenit achiziția Deliveroo (Marea Britanie). Prosus a anunțat anterior intenția de a cumpăra Just Eat Takeaway.com NV în Țările de Jos. DoorDash și-a exprimat interesul pentru afacerea Delivery Hero din Orientul Mijlociu, Talabat, dar „încă nu a depus o ofertă”, potrivit unor surse Bloomberg care au dorit să rămână anonime. Miza pentru Uber: extindere pe piețe emergente Analiștii Bloomberg estimau vineri că Delivery Hero s-ar putea vinde cu 15–18 miliarde de dolari (aprox. 69–83 miliarde de lei) într-o tranzacție cu Uber, înainte ca oferta să fie făcută publică. Potrivit aceleiași analize, o preluare ar extinde semnificativ prezența Uber pe piețele emergente și ar consolida poziția globală a companiei americane. În acționariatul Delivery Hero, Prosus NV deține aproape 17%, iar Aspex Management peste 14%, ceea ce sugerează că orice tranzacție va depinde și de așteptările marilor investitori privind prețul și structura vânzării. [...]
AFI își consolidează rapid poziția pe piața de retail și urcă pe locul doi între proprietarii de centre comerciale din România după semnarea achiziției a 6 parcuri de retail de la MAS, potrivit Profit . Tranzacția este estimată să se închidă cel târziu la 30 iunie 2026 și depinde de aprobările Consiliului Concurenței și ale Comitetului pentru Investiții Străine Directe în România . Miza operațională și economică este majoră: portofoliul cumpărat adaugă masă critică în orașe medii și repoziționează AFI imediat sub liderul NEPI Rockcastle , depășind grupul controlat de Iulian Dascălu, conform aceleiași surse. Ce cumpără AFI și cât plătește Prețul de achiziție pentru acțiunile și creanțele vehiculelor (SPV-uri) care dețin cele 6 centre comerciale este de 197,7 milioane euro , sumă descrisă ca rezultând din valoarea activelor de 281,8 milioane euro , din care se scad credite bancare garantate estimate la 84,5 milioane euro , plus ajustări uzuale de capital de lucru. Portofoliul vândut de investitorul sud-african include centre comerciale din: Ploiești Zalău Roman Baia Mare Sfântu Gheorghe Bârlad Acestea au o suprafață închiriabilă totală de 125.500 metri pătrați și sunt evaluate în contabilitatea proprietarului la peste 310 milioane euro . Centrele generează anual 22,7 milioane euro din chirii, mai notează publicația. Parcurile de retail din Roman și Baia Mare au fost extinse, însă extensia este doar în proporție de 40% în proprietatea MAS. Tranzacția este intermediată de compania de consultanță imobiliară IO Partners . De ce contează: schimbare de ierarhie și repoziționare de portofoliu Prin această achiziție, AFI România este „propulsată” pe locul doi în topul proprietarilor de centre comerciale, imediat după NEPI Rockcastle, potrivit Profit. Pentru piață, mișcarea indică o accelerare a consolidării în retailul imobiliar, într-un moment în care activele din orașe regionale rămân o țintă pentru investitori cu apetit de extindere. Pentru vânzător, tranzacția continuă reducerea expunerii pe segmentul de parcuri de retail: după finalizare, MAS ar mai rămâne cu două parcuri de retail în România — Militari Shopping (București) și DN1 Value Centre (Balotești) — la care se adaugă centre comerciale de tip mall. Context: MAS și AFI, în cifrele din sursă Decizia MAS de a vinde vine după ce, la începutul lui 2025, compania a vândut grupului britanic M Core toate strip mall-urile deținute în România, pentru 49 milioane euro , într-un pachet de 7 centre comerciale din mai multe orașe, conform Profit. MAS și partenerul său de dezvoltare Prime Kapital au în prezent un portofoliu evaluat la 1,5 miliarde euro în România, Bulgaria și Polonia. AFI a intrat pe piața românească în 2005 și are active imobiliare de peste 1,66 miliarde euro , potrivit aceleiași surse. În august 2020, AFI a cumpărat portofoliul de birouri al NEPI Rockcastle din România într-o tranzacție de 307 milioane euro , mișcare care a urcat compania pe locul trei între proprietarii de birouri, după Globalworth și frații Pavăl. [...]
