Știri
Știri din categoria Piața energiei
Prețurile gazelor naturale în Europa au crescut cu peste 25% în luna ianuarie, pe fondul temperaturilor scăzute și al tensiunilor crescânde dintre Statele Unite și națiunile europene cu privire la Groenlanda, informează TASS. Piața de referință a gazelor naturale din Europa, TTF din Olanda, a atins marți valoarea de 35,72 euro pe megawatt-oră, marcând o creștere de 29% față de luna precedentă.
Această creștere bruscă vine după o perioadă de stagnare a pieței la sfârșitul anului 2025. Fondurile de investiții și speculatorii au trecut acum la poziții net lungi, pentru prima dată din noiembrie, conform datelor de la Intercontinental Exchange. Această schimbare a avut loc după ce fondurile au fost efectiv în poziții scurte, mizând pe o ofertă abundentă și condiții meteorologice blânde.
Vremea neobișnuit de rece din Europa a determinat retrageri record din depozitele subterane. Nivelurile de stocare a gazelor în UE au scăzut la aproximativ 50-57%, față de aproximativ 72% în aceeași perioadă a anului trecut. În Germania, depozitele sunt acum pline doar în proporție de 42,8%, iar în Olanda la 36,2%, potrivit Gas Infrastructure Europe.
"Volumul extras din depozite pe 7 și 8 ianuarie a stabilit noi recorduri pentru aceste zile calendaristice", a raportat asociația, legând creșterea direct de temperaturile mai scăzute.
Sebastian Heinermann, director general al asociației operatorilor de stocare a gazelor din Germania, INES, a avertizat că "nivelurile de stocare erau insuficiente înainte de iarna 2025/26", adăugând că mecanismele actuale "nu asigură în mod adecvat securitatea aprovizionării".
Creșterea prețurilor coincide cu amenințările președintelui Donald Trump de a impune tarife asupra a opt aliați NATO europeni, din cauza cererii sale de a cumpăra Groenlanda. Începând cu 1 februarie, Danemarca, Norvegia, Suedia, Franța, Germania, Regatul Unit, Olanda și Finlanda se confruntă cu tarife de 10% la exporturile către Statele Unite, care ar putea crește la 25% până la 1 iunie dacă nu se ajunge la un acord.
Disputa a scos la iveală dependența tot mai mare a Europei de aprovizionarea cu energie din SUA. Statele Unite au devenit principalul furnizor de GNL (gaz natural lichefiat) al Europei, reprezentând aproximativ 57-59% din importurile UE în 2025, conform Reuters.
"Există riscul ca SUA să exploateze dependența Europei de GNL-ul american ca pârghie în conflictul privind Groenlanda", a declarat Sebastian Gulbis, director general al firmei de consultanță Enervis, pentru Tagesspiegel Background.
Previziunile meteorologice sugerează o volatilitate continuă. Deși o perioadă blândă la începutul acestei săptămâni a permis prețurilor să scadă temporar de la maximele de șapte luni de peste 37 euro/MWh, temperaturile sunt așteptate să scadă din nou până la sfârșitul săptămânii.
Un raport comun al Institutului Clingendael, Ecolog Institute și Norwegian Institute of International Affairs a avertizat că trecerea Europei de la gazul rusesc la cel american a creat noi riscuri. "Europa are nevoie de o definiție clară a diversificării și de o strategie care să reflecte realitățile geopolitice actuale", a declarat autorul raportului, Raffaele Piria.
Recomandate
Europa riscă o nouă criză energetică, după ce prețul gazelor a crescut cu peste 50% , pe fondul războiului din Orientul Mijlociu și al perturbării transporturilor de energie din regiunea Golfului Persic. Potrivit Mediafax , prețurile au ajuns la cel mai ridicat nivel din 2023, iar tensiunile din regiune afectează fluxurile de gaz natural lichefiat și transportul maritim. Creșterea rapidă a prețurilor este legată de blocajele din Strâmtoarea Hormuz și de atacurile care au vizat infrastructura energetică din Qatar, unul dintre cei mai mari exportatori de gaz natural lichefiat din lume. În doar câteva zile, prețul gazelor a urcat cu aproximativ 53%, ajungând la aproape 48,77 euro pe megawatt-oră. Pe piața globală au apărut deja semnele unei competiții mai intense pentru resursele energetice. Statele asiatice oferă prețuri mai mari pentru gazul natural lichefiat, iar unele transporturi destinate inițial Europei sunt redirecționate către Asia. Un exemplu este un transport de GNL din Nigeria, care avea ca destinație Franța, dar a schimbat ruta și s-a îndreptat către piețele asiatice, potrivit datelor companiei de analiză Kpler. Situația este complicată și de nivelul redus al rezervelor europene. Depozitele de gaze ale Uniunii Europene sunt umplute în proporție de sub 30%, mult sub media de aproximativ 45% pentru această perioadă a anului. Specialiștii avertizează că refacerea stocurilor pentru iarna următoare ar putea deveni extrem de costisitoare dacă prețurile rămân la niveluri ridicate. Economiștii avertizează că o nouă scumpire a energiei ar putea alimenta inflația și ar încetini creșterea economică în mai multe state europene, în special în economii dependente de importurile de gaz, precum Germania și Italia. Economistul-șef al Băncii Centrale Europene, Philip Lane , a declarat că un conflict prelungit în Orientul Mijlociu ar putea provoca o creștere semnificativă a inflației generate de energie și o scădere a producției industriale. În aceste condiții, guvernele europene analizează măsuri de urgență. Printre soluțiile discutate se numără revenirea temporară la producția de energie pe bază de cărbune, utilizarea mai intensă a energiei nucleare sau amânarea unor politici climatice pentru a stabiliza aprovizionarea. [...]
Europa este pe cale să înregistreze un nou record lunar la importurile de gaze naturale lichefiate, în timp ce exporturile SUA cresc puternic, iar cererea Chinei pentru cargouri spot rămâne scăzută , potrivit unei analize publicate de Reuters . Deși tensiunile din Orientul Mijlociu și riscurile asupra livrărilor din Qatar ar putea susține prețurile, piața asiatică a arătat o evoluție surprinzător de calmă. Prețul spot al GNL în Asia a coborât la 10,60 dolari per milion de unități termice britanice (mmBtu) în săptămâna încheiată la 20 februarie, în scădere față de maximul acestui an de 11,60 dolari atins la final de ianuarie. Nivelul este și cu 28% sub vârful iernii precedente, din februarie 2025, semn că cererea rămâne moderată. Cererea Chinei, factor decisiv Un element-cheie în echilibrul actual este reducerea achizițiilor spot din China, cel mai mare importator mondial de GNL . Datele companiei de analiză Kpler, citate de Reuters, indică pentru februarie importuri estimate la 3,38 milioane de tone, cel mai scăzut nivel lunar din aprilie 2018 și sub cele 4,47 milioane de tone din februarie anul trecut. China s-a bazat în principal pe contracte pe termen lung, evitând piața spot unde prețurile peste 10 dolari/mmBtu reduc competitivitatea GNL față de gazul intern și cel livrat prin conducte. Iarna mai blândă a contribuit, de asemenea, la diminuarea cererii. Europa compensează prin importuri record Absența Chinei din piața spot a permis Europei să își majoreze achizițiile pentru a acoperi consumul de iarnă. Kpler estimează pentru februarie importuri de 14,20 milioane de tone, peste precedentul record de 13,67 milioane stabilit în ianuarie și cu 22% peste nivelul din februarie 2025. Statele Unite asigură cea mai mare parte a livrărilor către Europa, cu 8,05 milioane de tone în februarie, echivalentul a aproximativ 57% din total. Exporturile americane ar putea ajunge la 11,19 milioane de tone în martie, al doilea cel mai ridicat nivel înregistrat vreodată și cu 26% peste martie 2025. Deși gazul rusesc livrat prin conducte a fost redus semnificativ după invazia Ucrainei, Europa continuă să importe GNL rusesc, aproximativ 1,6 milioane de tone în februarie, ceea ce face din Rusia al doilea furnizor al continentului. Stocuri scăzute, echilibru fragil Depozitele europene sunt umplute în proporție de circa 32%, mult sub media ultimilor cinci ani de 49% pentru această perioadă. Aceasta înseamnă că Europa va trebui să continue achizițiile masive pentru reumplerea stocurilor înainte de sezonul rece următor. Creșterea rapidă a exporturilor din SUA pare, pentru moment, suficientă pentru a menține echilibrul global: cererea solidă din Europa și stabilitatea din Asia sunt compensate de oferta în expansiune. Totuși, piața rămâne sensibilă la eventuale perturbări geopolitice sau la o revenire a cererii chineze pe piața spot. [...]
Europa se confruntă cu cele mai scăzute niveluri ale stocurilor de gaze pentru această perioadă a anului din 2022 încoace , potrivit Financial Times , în contextul în care cererea pentru încălzire crește, iar aprovizionarea este afectată de multiple crize simultane. La 26 ianuarie, nivelul mediu al stocurilor în Uniunea Europeană era de aproximativ 44%, cu mult sub media decenală de 58%, și echivalentul a 130 de transporturi maritime standard mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut. Trei factori de presiune asupra pieței: Vremea mai rece decât prognoza – temperaturile scăzute din ianuarie au determinat cel mai mare nivel de retrageri zilnice din depozite din ultimii cinci ani: circa 7,79 TWh . Expirarea acordului Rusia–Ucraina – la finalul lui 2024 a expirat contractul de tranzit al gazelor rusești prin Ucraina, reducând drastic aprovizionarea prin conducte către Europa Centrală și de Est. Relaxarea politicilor interne de stocare – Germania a intrat în sezonul rece cu un deficit de 20% față de iarna precedentă, iar acum deține doar 36,8% din capacitate; Franța este la 35,6%, iar Olanda la doar 30,3%. Prețurile cresc, dar fără panică pe termen scurt În ciuda scăderii rezervelor, specialiștii nu anticipează pene de curent sau întreruperi majore până la final de martie. Totuși, dacă ritmul actual se menține, nivelul stocurilor ar putea ajunge sub 30%, ceea ce va necesita o injecție masivă de gaze – estimată la 60 miliarde de metri cubi – în perioada verii pentru refacerea capacităților. Factor agravant: tensiunile din Golful Persic Îngrijorările legate de securitatea energetică s-au intensificat și din cauza exercițiilor navale ale Iranului în apropierea Strâmtorii Hormuz , punct prin care trece circa 20% din gazul natural lichefiat transportat pe cale maritimă. În acest context, prețurile gazelor TTF din Europa au urcat cu 36% în luna ianuarie , ajungând la 42 €/MWh , cel mai înalt nivel din ultimele zece luni. Această combinație de criză meteorologică, tensiuni geopolitice și dezechilibre structurale expune din nou vulnerabilitatea Europei în fața unei ierni energetice instabile. [...]
O delegaţie OMV Petrom se întâlneşte luni cu preşedintele Nicuşor Dan la Cotroceni , într-un context de creştere accelerată a preţurilor la carburanţi. Potrivit HotNews , întâlnirea este programată pentru luni, la ora 10:00, după ce şeful statului va primi anterior o delegaţie a Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE). Discuţia dintre preşedinte şi reprezentanţii companiei petroliere vine într-un moment tensionat pentru piaţa energiei, pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu şi al creşterii rapide a preţurilor la pompă în România. În ultimele zile, benzina s-a apropiat de nivelul de 8,5 lei pe litru , iar motorina a depăşit 9 lei pe litru în unele staţii. Surse oficiale citate de publicaţie au precizat că întâlnirea fusese stabilită înainte de izbucnirea conflictului din Iran. Totuşi, situaţia internaţională şi impactul acesteia asupra pieţei petrolului ar putea deveni un subiect central al discuţiilor. Un alt punct important de pe agenda întrevederii este proiectul Neptun Deep , unul dintre cele mai mari proiecte energetice ale României din Marea Neagră. Exploatarea zăcămintelor de gaze din acest perimetru este considerată esenţială pentru securitatea energetică a ţării şi pentru reducerea dependenţei de importuri. În paralel, presiunea asupra preţurilor la combustibili ar putea continua. O analiză realizată de Asociaţia Energia Inteligentă arată că motorina ar putea ajunge la aproximativ 9,78 lei pe litru în următoarele două săptămâni , dacă autorităţile nu adoptă măsuri pentru a tempera creşterea costurilor. Întâlnirea de la Cotroceni are loc într-un moment în care pieţele energetice globale sunt afectate de tensiunile geopolitice, iar evoluţiile din Orientul Mijlociu influenţează direct preţurile petrolului şi ale carburanţilor în Europa, inclusiv în România. [...]
Ursula von der Leyen avertizează că revenirea Europei la energia rusească ar fi „o greșeală strategică” , chiar dacă războiul din Orientul Mijlociu a provocat deja un nou șoc energetic pe continent. Potrivit informațiilor prezentate în Parlamentul European și citate de mai multe publicații internaționale, inclusiv Reuters , conflictul din regiune a dus la creșteri rapide ale prețurilor la energie în Europa. Președinta Comisiei Europene a declarat că în primele zece zile ale crizei, contribuabilii europeni au plătit aproximativ 3 miliarde de euro în plus pentru importurile de energie . În același timp, prețurile gazelor naturale au crescut cu aproximativ 50% , iar cotațiile petrolului au urcat cu circa 27% după loviturile militare care au escaladat conflictul din regiune. De ce respinge UE revenirea la energia rusă Von der Leyen a subliniat că dependența Europei de combustibilii fosili din Rusia a fost o vulnerabilitate majoră înainte de 2022, iar criza actuală nu trebuie să determine Uniunea Europeană să renunțe la strategia de diversificare energetică. Potrivit oficialului european, lecția ultimilor ani este clară: dependența de un singur furnizor extern poate genera riscuri economice și geopolitice majore. În prezent, UE consideră că este mai bine pregătită decât în trecut datorită investițiilor în surse alternative și în infrastructura energetică. Planurile Uniunii Europene Uniunea Europeană a adoptat deja o reglementare care prevede eliminarea completă a importurilor de gaze rusești până la sfârșitul anului 2027 . Contractele pentru gazele transportate prin conducte ar urma să fie interzise până în noiembrie 2027, iar contractele pentru gaz natural lichefiat sunt deja în curs de eliminare. În locul revenirii la energia rusă, Comisia Europeană analizează mai multe măsuri pentru a reduce impactul crizei asupra economiei: extinderea ajutoarelor de stat pentru industriile mari consumatoare de energie dezvoltarea contractelor directe de energie electrică pentru companii reducerea taxelor și tarifelor din facturile de energie accelerarea investițiilor în energie regenerabilă și nucleară Tensiuni politice în UE Criza energetică reaprinde însă dezbaterile politice în interiorul Uniunii Europene. Unele state membre, printre care Ungaria, au cerut în trecut relaxarea sancțiunilor energetice împotriva Rusiei. Totuși, oficialii europeni insistă că obiectivul pe termen lung rămâne independența energetică a Europei , chiar dacă prețul actual al tranziției este ridicat. [...]
Prețurile la benzină și motorină din România sunt în creștere și ar putea continua să urce , amplificând presiunile asupra economiei și asupra bugetelor familiilor. Potrivit unei analize prezentate de președintele Asociației Energia Inteligentă, Dumitru Chisăliță , citată de Profit.ro , fiecare majorare a prețului combustibililor generează un efect în lanț asupra întregii economii. Specialistul explică faptul că o creștere aparent mică, de 10–15 bani pe litru, nu afectează doar costul alimentării unui automobil, ci se propagă rapid în alte sectoare. Combustibilul este un factor esențial pentru transport, agricultură, construcții și comerț, astfel că scumpirile se transmit în final către prețurile produselor și serviciilor. Efectele economice ale scumpirii combustibililor Creșterea prețurilor la pompă influențează direct mai multe domenii ale economiei: transportatorii majorează tarifele pentru servicii logistice fermierii suportă costuri mai mari pentru lucrările agricole constructorii își ajustează devizele proiectelor retailerii cresc prețurile produselor la raft În aceste condiții, combustibilul devine un multiplicator al inflației , iar presiunea se resimte atât în bugetele familiilor, cât și în costurile antreprenorilor. Întrebarea privind prețurile interne Dumitru Chisăliță ridică și problema alinierii complete a prețurilor interne la cele internaționale. O parte din combustibilul utilizat în România provine din producția internă de țiței, unde costurile de extracție sunt mai reduse. În perioadele de volatilitate pe piețele externe, diferența dintre costul real de producție și prețul final ar putea genera marje foarte ridicate pentru companiile din sector. Potrivit analizei, această situație ridică o dezbatere privind echilibrul dintre logica pieței și impactul social al scumpirilor, mai ales într-un context economic tensionat. Riscuri sociale și de imagine Autorul analizei avertizează că diferența dintre dificultățile economice ale populației și rezultatele financiare solide ale companiilor energetice poate crea tensiuni sociale. În plus, companiile din sectorul petrolier se pot confrunta cu riscuri reputaționale, mai ales într-o perioadă în care investitorii și opinia publică analizează tot mai atent impactul social al activității economice. În opinia sa, soluția nu este decuplarea de piața internațională, ci o abordare mai transparentă și ajustări temporare ale marjelor în perioadele de șoc pe piețele energetice. [...]
