Știri
Știri din categoria Piața energiei
Prețurile gazelor naturale în Europa au crescut cu peste 25% în luna ianuarie, pe fondul temperaturilor scăzute și al tensiunilor crescânde dintre Statele Unite și națiunile europene cu privire la Groenlanda, informează TASS. Piața de referință a gazelor naturale din Europa, TTF din Olanda, a atins marți valoarea de 35,72 euro pe megawatt-oră, marcând o creștere de 29% față de luna precedentă.
Această creștere bruscă vine după o perioadă de stagnare a pieței la sfârșitul anului 2025. Fondurile de investiții și speculatorii au trecut acum la poziții net lungi, pentru prima dată din noiembrie, conform datelor de la Intercontinental Exchange. Această schimbare a avut loc după ce fondurile au fost efectiv în poziții scurte, mizând pe o ofertă abundentă și condiții meteorologice blânde.
Vremea neobișnuit de rece din Europa a determinat retrageri record din depozitele subterane. Nivelurile de stocare a gazelor în UE au scăzut la aproximativ 50-57%, față de aproximativ 72% în aceeași perioadă a anului trecut. În Germania, depozitele sunt acum pline doar în proporție de 42,8%, iar în Olanda la 36,2%, potrivit Gas Infrastructure Europe.
"Volumul extras din depozite pe 7 și 8 ianuarie a stabilit noi recorduri pentru aceste zile calendaristice", a raportat asociația, legând creșterea direct de temperaturile mai scăzute.
Sebastian Heinermann, director general al asociației operatorilor de stocare a gazelor din Germania, INES, a avertizat că "nivelurile de stocare erau insuficiente înainte de iarna 2025/26", adăugând că mecanismele actuale "nu asigură în mod adecvat securitatea aprovizionării".
Creșterea prețurilor coincide cu amenințările președintelui Donald Trump de a impune tarife asupra a opt aliați NATO europeni, din cauza cererii sale de a cumpăra Groenlanda. Începând cu 1 februarie, Danemarca, Norvegia, Suedia, Franța, Germania, Regatul Unit, Olanda și Finlanda se confruntă cu tarife de 10% la exporturile către Statele Unite, care ar putea crește la 25% până la 1 iunie dacă nu se ajunge la un acord.
Disputa a scos la iveală dependența tot mai mare a Europei de aprovizionarea cu energie din SUA. Statele Unite au devenit principalul furnizor de GNL (gaz natural lichefiat) al Europei, reprezentând aproximativ 57-59% din importurile UE în 2025, conform Reuters.
"Există riscul ca SUA să exploateze dependența Europei de GNL-ul american ca pârghie în conflictul privind Groenlanda", a declarat Sebastian Gulbis, director general al firmei de consultanță Enervis, pentru Tagesspiegel Background.
Previziunile meteorologice sugerează o volatilitate continuă. Deși o perioadă blândă la începutul acestei săptămâni a permis prețurilor să scadă temporar de la maximele de șapte luni de peste 37 euro/MWh, temperaturile sunt așteptate să scadă din nou până la sfârșitul săptămânii.
Un raport comun al Institutului Clingendael, Ecolog Institute și Norwegian Institute of International Affairs a avertizat că trecerea Europei de la gazul rusesc la cel american a creat noi riscuri. "Europa are nevoie de o definiție clară a diversificării și de o strategie care să reflecte realitățile geopolitice actuale", a declarat autorul raportului, Raffaele Piria.
Recomandate
Europa intră spre iarnă cu stocuri de gaze „periculos de mici”, iar trecerea de la gazul rusesc la GNL a mutat riscul pe o piață globală mai volatilă , potrivit unei analize publicate de HotNews , care citează evaluarea lui Ron Bousso , analist Reuters pentru piața energiei. Presiunea vine dintr-un context geopolitic complicat: conflictele din Orientul Mijlociu și din Rusia au afectat piețele globale de gaz natural lichefiat (GNL) și păcură, iar acest lucru a contribuit la scăderea stocurilor. În paralel, Europa se pregătește pentru sezonul rece cu rezerve descrise ca „fragile”, după ani consecutivi de șocuri energetice. De ce contează: dependența de GNL înseamnă concurență directă cu Asia Analiza arată că vulnerabilitatea actuală este legată de schimbarea rapidă a mixului energetic după invazia Rusiei în Ucraina, în 2022 . Europa a înlocuit gazul rusesc livrat prin conducte cu GNL, devenind unul dintre cei mai mari importatori ai acestui combustibil. Această tranziție a redus dependența de Rusia, dar a adus o nouă problemă operațională: în locul unor fluxuri relativ stabile pe termen lung, Europa cumpără acum pe o piață globală, unde: concurează direct cu Asia și alte regiuni pentru aceleași volume; întreruperile de aprovizionare se transmit rapid în prețuri și disponibilitate, cu efecte „aproape instantanee” la nivel global. „Bomba cu ceas” din motorină: stocuri în scădere în plin sezon de acumulare Un element care, potrivit analizei, a trecut mai puțin în atenția publică este piața motorinei. În mod normal, vara ar trebui să fie perioada în care stocurile cresc, având în vedere rolul motorinei în industrie, transporturi și încălzire. În schimb, stocurile au scăzut, ceea ce amplifică riscurile pentru iarnă. Context: gazul și păcura rămân esențiale pentru încălzire Gazul natural și păcura sunt principalele surse pentru încălzirea rezidențială în Europa. Conform datelor oficiale citate, gazul acoperă aproximativ 30% din cererea de încălzire a gospodăriilor, iar păcura peste 10%. În acest cadru, tensiunile simultane pe ambele piețe ridică miza pentru costuri și securitatea aprovizionării în sezonul rece. [...]
Europa riscă să intre în iarnă cu depozite de gaze sub nivelurile din ultimii 15 ani, ceea ce poate împinge prețurile în sus pentru companii și populație , pe fondul unei reumpleri lente și al incertitudinilor din aprovizionarea globală cu GNL, potrivit Economedia , care citează o analiză Financial Times. Estimările Wood Mackenzie indică faptul că depozitele din UE ar putea încheia sezonul de realimentare (de regulă aprilie–octombrie) la un grad de umplere de circa 76%, cel mai scăzut nivel maxim cel puțin din 2011, conform datelor Gas Infrastructure Europe (GIE). Depozitele au intrat în sezonul de reumplere la 28% după o iarnă „deosebit de rece”, iar în prezent sunt umplute, în medie, în proporție de 48%, potrivit GIE. De ce contează: risc de volatilitate și presiune pe facturi în iarnă Nivelurile mai mici de stocare cresc vulnerabilitatea la episoade de frig și la șocuri de ofertă, cu efect direct în costurile energiei pentru industrie și gospodării. În paralel, piața dă semnale contradictorii: prețurile au urcat după atacurile SUA și Israelului asupra Iranului de la sfârșitul lui februarie, dar apoi au rămas relativ stabile, inclusiv înainte de un acord de pace provizoriu între Washington și Teheran la începutul lunii. Un efect secundar al stabilizării este că prețul din hub-urile europene ar fi coborât prea mult pentru a atrage încărcături de GNL (gaz natural lichefiat), de regulă din SUA, ceea ce poate frâna reumplerea depozitelor. „Ne aflăm într-o etapă critică a verii pentru planurile de reaprovizionare cu gaze ale Europei (…) cu cât oferta de GNL rămâne mai limitată, cu atât stocurile europene de gaze la începutul iernii vor fi mai reduse și cu atât va fi mai mare probabilitatea unor creșteri bruște ale prețurilor în timpul iernii.” Prețurile de referință ale gazelor în Europa sunt în jur de 40 euro/MWh (aprox. 200 lei/MWh), potrivit materialului, peste nivelul de dinaintea războiului SUA–Iran (28 februarie), dar mult sub vârful de 342 euro/MWh atins după invazia Rusiei în Ucraina din 2022. Ce spun autoritățile UE și care sunt țintele de stocare Comisia Europeană a transmis că nivelurile actuale „nu ridică îngrijorări imediate” privind securitatea energetică și că un nivel de stocare de 80% ar fi suficient pentru iarnă. Executivul european a mai indicat că stocurile sunt cu aproximativ 10% sub media de dinaintea crizei, în timp ce cererea de gaze în UE s-a redus cu 17%. În acest context, Comisia recomandă statelor membre o țintă de umplere de 80% sau chiar 75% pentru a reduce presiunea asupra prețurilor, după ce în ultimii ani obiectivul neobligatoriu a fost de 90%. „Avem nevoie de un nivel ridicat pentru a ne asigura că suntem pregătiți pentru iarna viitoare [dar] vrem să facem acest lucru într-un mod care să nu ducă la creșteri ale prețurilor pe termen scurt.” Variabila Qatar și scenariile de final de sezon Situația s-ar putea îmbunătăți dacă pe piață ajunge un val de GNL din Golf. Nave de transport GNL din Qatar, goale, au început să se întoarcă spre Golful Persic după semnarea acordului preliminar de pace, iar premierul Qatarului a spus că producția ar urma să revină la normal în câteva săptămâni, cu excepția a două unități lovite în conflict. Totuși, ritmul revenirii volumelor este pus sub semnul întrebării de analiști. Într-o notă citată, Samantha Dart (Goldman Sachs) estimează că, dacă unitățile neavariate de la Ras Laffan ating capacitatea maximă până la final de iulie, UE ar putea încheia sezonul la 74%; dacă acest lucru se întâmplă cu o lună mai târziu, nivelul ar putea coborî la 70%. Pe lângă incertitudinile de ofertă, transportul prin Strâmtoarea Ormuz rămâne un punct sensibil, după ce o navă a fost lovită recent, iar continuarea fluxurilor după expirarea prelungirii de 60 de zile a armistițiului este descrisă ca incertă. Un risc suplimentar: planul UE privind GNL din Rusia În paralel, planul UE de a interzice complet, de la 1 ianuarie, importurile de GNL din Rusia (aproximativ 14% din importurile de GNL ale Europei, conform articolului) adaugă un risc de aprovizionare pentru iarna europeană, într-un moment în care depozitele ar putea intra în sezonul rece sub nivelurile obișnuite. [...]
Prețul gazelor în Europa a scăzut pe fondul semnalelor de detensionare în Ormuz , un culoar-cheie pentru fluxurile globale de energie, după ce SUA au indicat progrese către un posibil acord cu Iranul, potrivit Antena 3 . Mișcarea contează direct pentru costurile de aprovizionare ale companiilor și pentru efortul Europei de a-și reface stocurile înainte de iarnă. La hub-ul TTF din Amsterdam, reperul pentru piața europeană, contractele futures la gaze erau în scădere cu 4,9%, la 46,32 euro/MWh, după ce anterior coborâseră cu până la 6,7%. Scăderea a venit în contextul în care președintele SUA, Donald Trump, a transmis pe rețelele de socializare că „negocierile se desfășoară într-un mod ordonat și constructiv”, dar a adăugat că SUA nu se va grăbi să încheie un acord. De ce contează: competiția pentru GNL și stocurile europene Deși, în mod obișnuit, o mare parte din gazele din Orientul Mijlociu ajunge în Asia, perturbările prelungite ale livrărilor prin Strâmtoarea Ormuz ar putea crește competiția pentru o ofertă globală limitată de gaze naturale lichefiate (GNL). Într-un astfel de scenariu, Europa ar avea mai greu acces la volumele necesare pentru a-și reumple depozitele înainte de sezonul rece. În prezent, gradul de umplere a depozitelor de gaze din Europa este de aproximativ 38%, „semnificativ sub” media ultimilor cinci ani pentru această perioadă, de puțin peste 50%, notează publicația. Ce urmează: posibil anunț, dar acordul rămâne incert Secretarul de stat american Marco Rubio a spus că un anunț privind un acord cu Iranul ar putea veni „în următoarele ore” și ar putea pune capăt oficial războiului din Orientul Mijlociu. Totuși, rămân neclarități legate de diferențe importante, inclusiv soarta programului nuclear al Iranului . Agenția iraniană Tasnim a indicat că proiectul de acord ar putea să nu fie finalizat, acuzând că SUA obstrucționează unele clauze-cheie, inclusiv cererea de deblocare a activelor Iranului. [...]
Motorina s-a ieftinit sâmbătă în două valuri, cu reduceri de până la 10 bani/l , ceea ce împinge în jos costurile de alimentare pentru transport și firmele cu flote, într-un interval foarte scurt, potrivit Economedia . După ce OMV Petrom a redus prețul motorinei sâmbătă dimineață, la prânz au urmat ajustări și la alte rețele mari: Socar a tăiat 10 bani/l, Rompetrol a redus cu 6 bani/l, iar MOL cu 4 bani/l. În același timp, benzina standard a rămas neschimbată la toți operatorii în intervalul analizat. Două valuri de ieftiniri într-o singură zi Economedia notează că tăierile de preț s-au desfășurat în două etape: primul val : sâmbătă dimineață (Petrom și OMV); al doilea val : sâmbătă la prânz (MOL, Rompetrol și Socar). La prânz, cea mai ieftină motorină era la Petrom și Socar , unde litrul a coborât până la 10,47 lei . Cum au evoluat prețurile la motorina standard (vineri–sâmbătă) Rețea benzinării Vineri (7 aug) Sâmbătă dimineață (8 aug) Sâmbătă la prânz (8 aug) Scădere Petrom 10,57 lei/l 10,47 lei/l 10,47 lei/l – 0,10 lei Socar 10,57 – 10,59 lei/l 10,57 – 10,59 lei/l 10,47 – 10,49 lei/l – 0,10 lei OMV 10,63 lei/l 10,53 lei/l 10,53 lei/l – 0,10 lei Rompetrol 10,59 lei/l 10,59 lei/l 10,53 lei/l – 0,06 lei MOL 10,63 lei/l 10,63 lei/l 10,59 lei/l – 0,04 lei Lukoil 10,63 lei/l 10,63 lei/l 10,63 lei/l Neschimbat Benzina standard a rămas pe loc; minimul e la Rompetrol Pe benzina standard nu au existat modificări în intervalul urmărit. Cea mai ieftină variantă a rămas la Rompetrol: 9,32 lei/l , urmată de Petrom (9,36 lei/l) și Socar (9,36 – 9,39 lei/l). Rețea benzinării Preț benzină standard (lei/l) Rompetrol 9,32 Petrom 9,36 Socar 9,36 – 9,39 OMV 9,42 MOL 9,42 Lukoil 9,42 [...]
Comisia Europeană monitorizează securitatea alimentării cu energie electrică în România și în regiunea Europei de Sud-Est , pe fondul valului de căldură și al secetei, dar transmite că, la acest moment, nu vede „motive imediate de îngrijorare”, potrivit G4Media . Mesajul Comisiei vine într-un context în care temperaturile ridicate și lipsa precipitațiilor pot pune presiune simultan pe consum (cerere mai mare, inclusiv pentru răcire) și pe producție, în special acolo unde resursele de apă contează pentru funcționarea unor capacități energetice. Din perspectiva pieței, semnalul de la Bruxelles are relevanță de reglementare și coordonare: indică faptul că situația este urmărită la nivel european și că există mecanisme pregătite pentru intervenție, dacă apar riscuri. Ce spune Comisia și cine răspunde, în arhitectura europeană Comisia arată că „arhitectura europeană privind securitatea alimentării cu energie electrică” stabilește responsabilități în principal pentru operatorii de transport și sistem (TSO – companiile care gestionează rețeaua de transport al energiei) și pentru statele membre. În informarea citată, instituția precizează că este „în contact permanent” cu: autoritățile naționale; părțile contractante ale Comunității Energiei; ENTSO-E (Rețeaua Europeană a Operatorilor de Transport și de Sistem pentru Energie Electrică), și că primește actualizări continue privind evoluția situației. De ce contează: coordonare regională și opțiunea unei reuniuni ad-hoc Comisia afirmă explicit că, „în acest moment nu există motive imediate de îngrijorare privind securitatea alimentării cu energie electrică”. Totuși, instituția spune că va continua monitorizarea și că este pregătită să convoace, dacă va fi necesar, o reuniune ad-hoc a Grupului de coordonare pentru energie electrică (Electricity Coordination Group). Potrivit aceleiași informări, o astfel de reuniune ar putea lua forma unei discuții regionale cu statele cele mai afectate, cu scopul de a facilita schimbul de informații și coordonarea unor eventuale răspunsuri operaționale sau de politică, în funcție de cum evoluează situația. [...]
Scăderea debitelor Dunării expune vulnerabilități operaționale în alimentarea cu apă a Centralei de la Cernavodă , iar intervenția de urgență coordonată de stat arată cât de strâns a devenit echilibrul dintre producție și consum în sistemul energetic, potrivit News . Fostul ministru al Energiei Radu Miruță a declarat la Euronews că situația „nu a apărut din senin” și a pus-o pe seama unei administrări slabe a balanței producție–consum, susținând că România „de ani de zile, doar a închis” capacități de producție, în special pe cărbune, fără să pună în loc alternative funcționale. În același timp, el a respins ideea că închiderile ar fi fost impuse de Comisia Europeană sau de PNRR. „Este doar consecinţa unei gestionări proaste a echilibrului între producţie şi consum a energiei electrice.” Intervenție de urgență pentru menținerea alimentării cu apă a CNE Cernavodă În plan operațional, Ministerul Apărării Naționale a anunțat că peste o sută de militari au intervenit pentru a devia debitul brațului Bala către brațul Dunărea Veche, astfel încât Centrala Nucleară Cernavodă să poată fi alimentată cu apă. Scafandrii de luptă au făcut primele teste cu încărcături explozive de mici dimensiuni, urmând trei detonări controlate, fiecare cu o încărcătură de mare putere. Contraamiralul Marcel Neculae, locțiitorul șefului Statului Major al Forțelor Navale, a spus că stânca Pârjoaia nu a fost dislocată în urma intervenției de duminică, iar procedura urma să fie reluată luni, cu speranța ca misiunea să fie îndeplinită până marți. Debite în scădere și fereastră scurtă de funcționare „la limită” Directorul general adjunct al Administrației Naționale „Apele Române”, Sorin Rîndașu, a afirmat că se face „tot ceea ce este omenește posibil” pentru menținerea în funcțiune a centralei, însă contextul regional este nefavorabil, pe fondul secetei și caniculei. El a indicat că doar în Austria s-au înregistrat ploi, dar efectul asupra debitului Dunării la Cernavodă ar ajunge în aproximativ două săptămâni. Potrivit aceleiași surse, la intrarea în țară pe Dunăre se înregistrau 1.590 m³/s, cu tendință de scădere până în jur de 1.450 m³/s la 7 august, ceea ce ar însemna o scădere a nivelului de 2–3 cm pe zi. În aceste condiții, „Cernavodă poate să reziste circa 4–5 zile la limită”, a declarat Rîndașu. Miza pentru piața energiei: risc operațional și reacție interinstituțională Miruță a susținut că episodul de pe Dunăre arată, totuși, capacitatea de reacție a instituțiilor, chiar și în contextul unui guvern interimar, prin colaborarea între premier și ministere (Mediu, Apărare, Transporturi) atunci când apare o problemă în zona energiei. Din perspectiva pieței, mesajul central rămâne unul de risc operațional: un șoc hidrologic poate pune rapid presiune pe funcționarea unui activ critic, iar soluțiile pe termen scurt depind de intervenții de urgență, nu de capacități noi care să preia sarcina în sistem. [...]
