Știri
Știri din categoria Piața energiei
Prețurile gazelor naturale în Europa au crescut cu peste 25% în luna ianuarie, pe fondul temperaturilor scăzute și al tensiunilor crescânde dintre Statele Unite și națiunile europene cu privire la Groenlanda, informează TASS. Piața de referință a gazelor naturale din Europa, TTF din Olanda, a atins marți valoarea de 35,72 euro pe megawatt-oră, marcând o creștere de 29% față de luna precedentă.
Această creștere bruscă vine după o perioadă de stagnare a pieței la sfârșitul anului 2025. Fondurile de investiții și speculatorii au trecut acum la poziții net lungi, pentru prima dată din noiembrie, conform datelor de la Intercontinental Exchange. Această schimbare a avut loc după ce fondurile au fost efectiv în poziții scurte, mizând pe o ofertă abundentă și condiții meteorologice blânde.
Vremea neobișnuit de rece din Europa a determinat retrageri record din depozitele subterane. Nivelurile de stocare a gazelor în UE au scăzut la aproximativ 50-57%, față de aproximativ 72% în aceeași perioadă a anului trecut. În Germania, depozitele sunt acum pline doar în proporție de 42,8%, iar în Olanda la 36,2%, potrivit Gas Infrastructure Europe.
"Volumul extras din depozite pe 7 și 8 ianuarie a stabilit noi recorduri pentru aceste zile calendaristice", a raportat asociația, legând creșterea direct de temperaturile mai scăzute.
Sebastian Heinermann, director general al asociației operatorilor de stocare a gazelor din Germania, INES, a avertizat că "nivelurile de stocare erau insuficiente înainte de iarna 2025/26", adăugând că mecanismele actuale "nu asigură în mod adecvat securitatea aprovizionării".
Creșterea prețurilor coincide cu amenințările președintelui Donald Trump de a impune tarife asupra a opt aliați NATO europeni, din cauza cererii sale de a cumpăra Groenlanda. Începând cu 1 februarie, Danemarca, Norvegia, Suedia, Franța, Germania, Regatul Unit, Olanda și Finlanda se confruntă cu tarife de 10% la exporturile către Statele Unite, care ar putea crește la 25% până la 1 iunie dacă nu se ajunge la un acord.
Disputa a scos la iveală dependența tot mai mare a Europei de aprovizionarea cu energie din SUA. Statele Unite au devenit principalul furnizor de GNL (gaz natural lichefiat) al Europei, reprezentând aproximativ 57-59% din importurile UE în 2025, conform Reuters.
"Există riscul ca SUA să exploateze dependența Europei de GNL-ul american ca pârghie în conflictul privind Groenlanda", a declarat Sebastian Gulbis, director general al firmei de consultanță Enervis, pentru Tagesspiegel Background.
Previziunile meteorologice sugerează o volatilitate continuă. Deși o perioadă blândă la începutul acestei săptămâni a permis prețurilor să scadă temporar de la maximele de șapte luni de peste 37 euro/MWh, temperaturile sunt așteptate să scadă din nou până la sfârșitul săptămânii.
Un raport comun al Institutului Clingendael, Ecolog Institute și Norwegian Institute of International Affairs a avertizat că trecerea Europei de la gazul rusesc la cel american a creat noi riscuri. "Europa are nevoie de o definiție clară a diversificării și de o strategie care să reflecte realitățile geopolitice actuale", a declarat autorul raportului, Raffaele Piria.
Recomandate
Creșterea accelerată a prețului gazelor în Europa ridică riscul unor costuri mai mari pentru iarnă , pe fondul stocurilor reduse și al unui nou val de incertitudine geopolitică, potrivit Ziarul Financiar . Prețurile de referință ale gazelor naturale din Europa au atins marți un nou maxim de la izbucnirea războiului din Iran, pe fondul tensiunilor dintre Donald Trump și Volodimir Zelenski legate de importurile de motorină rusească și al prognozelor care indică o răcire a vremii în Europa Centrală în următoarele două săptămâni. Informațiile sunt relatate de Financial Times, citat de publicație. Contractele futures pentru gazele naturale tranzacționate la hubul olandez TTF (principala referință pentru piața europeană) au urcat la 86,50 euro/MWh, a șasea sesiune consecutivă de creștere, atingând cel mai ridicat nivel din perioada de dinaintea războiului declanșat de Statele Unite și Israel împotriva Iranului, la finalul lunii februarie. De ce piața e vulnerabilă: stocuri mici și temperaturi în scădere Un factor-cheie este nivelul redus al stocurilor de gaze la începutul sezonului rece, care face Europa „deosebit de vulnerabilă” la scumpiri, potrivit lui Ole Hansen, director de strategie pentru mărfuri la Saxo Bank . „Din păcate, a fost suficientă o scădere modestă a temperaturilor pentru ca preţurile să crească, ceea ce evidenţiază cât de dificilă ar putea deveni iarna care urmează.” În termeni de dinamică, prețurile au crescut de la aproximativ 32 de euro/MWh în ajunul izbucnirii războiului din Iran, ceea ce înseamnă un avans de circa 170%, ajungând la cel mai ridicat nivel după șocul energetic din 2022, provocat de invazia Rusiei în Ucraina. Componenta geopolitică: incertitudini în jurul „armistițiului energetic” Pe lângă vreme, piața reacționează la semnale contradictorii din zona geopolitică. Donald Trump a scris duminică pe platforma sa Truth Social că Rusia și Ucraina ar fi convenit asupra unui „armistițiu energetic”, la două zile după ce anunțase un acord cu Moscova pentru importul de motorină rusească. În replică, Volodimir Zelenski a transmis luni că atacurile Kievului asupra rafinăriilor rusești vor continua, ceea ce a alimentat incertitudinile de pe piețele energetice europene. În lipsa unor detalii suplimentare în material despre durata sau condițiile unui eventual „armistițiu energetic”, rămâne neclar în ce măsură acesta ar putea reduce presiunea asupra prețurilor în perioada următoare. [...]
Europa riscă facturi mai mari la gaze în iarna 2026–2027 , pe fondul unor stocuri intrate în sezonul rece la cel mai scăzut nivel pentru această perioadă din 2011, potrivit Digi24 . Evaluările citate de publicație indică o „marjă de siguranță” mai mică: dacă iarna este rece și importurile de gaze naturale lichefiate (GNL) sunt limitate, statele ar putea ajunge să plătească mai mult pentru volume suplimentare sau să recurgă la măsuri de reducere a consumului. Avertismentele vin în condițiile în care gradul de umplere a depozitelor din UE este de „puțin peste 70%”, nivel descris ca fiind cel mai redus pentru această perioadă a anului de la începutul colectării datelor, în 2011. Cum gazele sunt folosite atât la încălzire, cât și în industrie și în producția de electricitate, presiunea se poate transmite rapid în costurile gospodăriilor și ale companiilor. Deficit potențial și risc de scumpiri Potrivit Politico (citat de Digi24), un raport al Institutului pentru Economie Energetică și Analiză Financiară (IEEFA) estimează un posibil deficit de până la 14 miliarde de metri cubi, echivalentul a aproximativ 7% din cererea UE. În scenarii nefavorabile, acest gol ar putea fi acoperit fie prin achiziții suplimentare la prețuri mai ridicate, fie prin reducerea cererii pentru a menține stocurile la niveluri considerate sigure. IEEFA avertizează că stocurile reduse lasă UE mai expusă la șocuri de aprovizionare și la creșteri bruște ale prețurilor. În plus, dacă iarna consumă o parte mare din rezerve, presiunea poate continua și în 2027, când statele ar trebui să cumpere mai mult pentru reumplerea depozitelor. Scenariul ENTSO-G: stocuri la 11% și economisire de 7% O analiză a Rețelei Europene a Operatorilor de Sisteme de Transport pentru Gaz (ENTSO-G), citată în articol, arată că în anumite condiții nivelul stocurilor ar putea coborî până la 11% — un prag asociat unor rezerve strategice greu de utilizat în mod obișnuit. În același timp, analiza indică faptul că, pentru a încheia iarna cu depozitele la 30% (pentru reducerea riscurilor înaintea sezonului următor), ar fi necesară economisirea unor volume echivalente cu aproximativ 7% din cererea de gaze. În practică, dacă importurile nu acoperă necesarul, autoritățile ar putea ajunge să încurajeze economisirea sau să limiteze consumul, în funcție de evoluția reală a aprovizionării și de vreme. De ce se strânge piața: Orientul Mijlociu, GNL și reducerea gazelor rusești Digi24 notează că tensiunile din Orientul Mijlociu amplifică volatilitatea și complică accesul la GNL, pentru care Europa concurează cu alte regiuni. Pe partea de ofertă, raportul IEEFA mai indică o presiune suplimentară din reducerea importurilor de gaze rusești: interdicția UE privind contractele pe termen lung pentru furnizarea de GNL rusesc, programată să intre în vigoare în ianuarie, ar putea diminua importurile europene cu încă 7 miliarde de metri cubi. În paralel, datele citate de institut arată o dependență mai mare de retragerile din depozite: volumul net extras din stocuri în ianuarie 2026 a fost de 22,6 miliarde de metri cubi, față de 18,8 miliarde în ianuarie 2025 și 17,8 miliarde în ianuarie 2024. Costul alternativelor: importuri suplimentare de GNL „cu miliarde” în plus Una dintre opțiunile principale rămâne importul de GNL, inclusiv din Statele Unite, însă IEEFA estimează că acoperirea volumelor lipsă ar costa aproximativ 3 miliarde de euro în plus față de anul trecut, adică o creștere de 12% pentru aceleași volume. În plus, analiza citată menționează că producția de GNL din SUA se apropie de nivelul maxim, ceea ce limitează capacitatea de a crește rapid oferta. Ce urmează: prețurile pot reacționa înainte de o criză de volum Potrivit lui Laurent Ruseckas, analist senior la S&P Global Energy, citat în material, este posibil ca prețurile să crească înainte ca Europa să rămână efectiv fără gaze, deoarece scumpirea ar atrage transporturi de GNL către piața europeană. Totuși, el avertizează și asupra limitelor reducerii suplimentare a consumului: după pierderea a aproximativ 20% din cererea industrială de gaze a UE în contextul războiului din Ucraina, spațiul pentru „distrugerea cererii” ar fi mult mai mic, fără efecte economice importante. În concluzie, rapoartele citate nu susțin că UE va rămâne inevitabil fără gaze, dar indică o iarnă cu risc mai mare de scumpiri și, în scenarii adverse, de măsuri de economisire sau limitare a consumului, pe o piață globală mai tensionată. [...]
Emmanuel Macron cere un moratoriu asupra atacurilor la infrastructura energetică dintre Ucraina și Rusia, o inițiativă care, dacă ar prinde contur, ar putea reduce riscul de noi șocuri pe piețele de energie și combustibili, într-un moment în care loviturile asupra rafinăriilor și rețelelor electrice alimentează volatilitatea regională, potrivit Politico . Propunerea a fost avansată la New York, în marja Adunării Generale a ONU . După o întâlnire cu președintele SUA, Donald Trump, Macron a scris pe X că au discutat despre „punerea în comun a eforturilor” pentru a obține „un moratoriu asupra loviturilor împotriva infrastructurii energetice”. Ulterior, Macron a discutat „perspectiva unui armistițiu energetic” și cu președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski. De ce contează pentru piața energiei Demersul vine pe fondul unei intensificări a presiunii exercitate de Trump asupra lui Zelenski pentru a opri atacurile Kievului asupra sectorului energetic rusesc. Trump a susținut public că Ucraina ar trebui să înceteze să lovească producția de combustibili din Rusia și a legat creșterea prețurilor la energie la atacurile asupra infrastructurii energetice ruse. În pofida acestor apeluri, Ucraina a continuat să țintească infrastructura energetică a Rusiei, iar un atac a provocat un incendiu peste noapte, marți, la o rafinărie majoră din Samara (sud-vestul Rusiei), notează publicația. Forțele Armate ale Ucrainei au afirmat că loviturile asupra instalațiilor petroliere ruse, din iunie încoace, au distrus aproape jumătate din capacitatea de rafinare a țării. În paralel, Rusia a provocat frecvent pene de curent prin atacuri asupra sectorului energetic ucrainean, ceea ce menține riscul operațional ridicat pentru sistemul energetic al Ucrainei. Ce semnale dă Kievul și ce urmează Zelenski a indicat luni interesul Kievului pentru o „dezescaladare” reciprocă privind energia și infrastructura critică. În același context, el urma să se întâlnească cu Trump la New York marți, la ora 1:15 p.m. locală (20:15, ora României). Deocamdată, Politico relatează despre discuții și intenții politice, fără detalii despre un mecanism de implementare sau despre un acord acceptat de ambele părți. În lipsa unor pași concreți, piața rămâne expusă riscului ca atacurile asupra rafinăriilor și rețelelor electrice să continue să afecteze oferta și să amplifice volatilitatea prețurilor. [...]
Europa intră spre iarnă cu stocuri de gaze „periculos de mici”, iar trecerea de la gazul rusesc la GNL a mutat riscul pe o piață globală mai volatilă , potrivit unei analize publicate de HotNews , care citează evaluarea lui Ron Bousso , analist Reuters pentru piața energiei. Presiunea vine dintr-un context geopolitic complicat: conflictele din Orientul Mijlociu și din Rusia au afectat piețele globale de gaz natural lichefiat (GNL) și păcură, iar acest lucru a contribuit la scăderea stocurilor. În paralel, Europa se pregătește pentru sezonul rece cu rezerve descrise ca „fragile”, după ani consecutivi de șocuri energetice. De ce contează: dependența de GNL înseamnă concurență directă cu Asia Analiza arată că vulnerabilitatea actuală este legată de schimbarea rapidă a mixului energetic după invazia Rusiei în Ucraina, în 2022 . Europa a înlocuit gazul rusesc livrat prin conducte cu GNL, devenind unul dintre cei mai mari importatori ai acestui combustibil. Această tranziție a redus dependența de Rusia, dar a adus o nouă problemă operațională: în locul unor fluxuri relativ stabile pe termen lung, Europa cumpără acum pe o piață globală, unde: concurează direct cu Asia și alte regiuni pentru aceleași volume; întreruperile de aprovizionare se transmit rapid în prețuri și disponibilitate, cu efecte „aproape instantanee” la nivel global. „Bomba cu ceas” din motorină: stocuri în scădere în plin sezon de acumulare Un element care, potrivit analizei, a trecut mai puțin în atenția publică este piața motorinei. În mod normal, vara ar trebui să fie perioada în care stocurile cresc, având în vedere rolul motorinei în industrie, transporturi și încălzire. În schimb, stocurile au scăzut, ceea ce amplifică riscurile pentru iarnă. Context: gazul și păcura rămân esențiale pentru încălzire Gazul natural și păcura sunt principalele surse pentru încălzirea rezidențială în Europa. Conform datelor oficiale citate, gazul acoperă aproximativ 30% din cererea de încălzire a gospodăriilor, iar păcura peste 10%. În acest cadru, tensiunile simultane pe ambele piețe ridică miza pentru costuri și securitatea aprovizionării în sezonul rece. [...]
Singapore își extinde infrastructura financiară pentru aur printr-un serviciu de depozitare dedicat băncilor centrale străine, într-o mișcare care vizează atragerea fluxurilor de rezerve și tranzacții către orașul-stat, potrivit Antena 3 . Autoritatea Monetară din Singapore (MAS) a anunțat că va lansa serviciul și, în paralel, va reduce taxele pentru anumite companii active pe piața aurului, cu obiectivul declarat de a concura cu marile centre globale de tranzacționare a metalelor prețioase. Informația este transmisă de Reuters, potrivit Agerpres. Serviciul va permite stocarea rezervelor de aur în numele băncilor centrale străine, al instituțiilor financiare internaționale și al entităților suverane, în facilitățile MAS, care au o capacitate de 500 de tone. Vicepremierul Gan Kim Yong (care este și ministru al Comerțului și Industriei și președinte al MAS) a legat inițiativa de poziționarea Singaporelui ca „centru financiar de încredere”. De ce contează: competiție regională pentru rolul de hub al aurului Decizia vine pe fondul unei cereri mai mari pentru aur ca activ de rezervă, context în care băncile centrale caută opțiuni suplimentare pentru diversificare și „reziliență”, potrivit declarațiilor lui Gan Kim Yong. Oficialul a spus că MAS a primit deja semnale de interes, fără a oferi nume, invocând caracterul confidențial al discuțiilor. Noul serviciu pentru bănci centrale este gândit să completeze infrastructura comercială existentă din Singapore: facilități de depozitare a aurului cu o capacitate de 2.000 de tone, care deservesc participanți de piață precum bănci specializate în metale prețioase, investitori instituționali și persoane cu averi mari. Ce urmează: compensare pentru tranzacțiile OTC, din 2027 MAS se pregătește să lanseze până la finalul anului un sistem de compensare pentru tranzacțiile cu aur de tip „over-the-counter” (OTC – tranzacții directe între părți, în afara burselor). Potrivit autorității, tranzacționarea efectivă și operațiunile de piață ar urma să înceapă în martie 2027, iar lichiditatea să crească treptat pe parcursul anului. În regiune, și Hong Kong încearcă să-și extindă capacitățile de stocare și să se poziționeze ca centru internațional de tranzacționare a aurului, ceea ce indică o competiție asiatică tot mai vizibilă pentru infrastructura și serviciile asociate metalelor prețioase. [...]
Engie România cere prelungirea plafonării prețului la gaze pentru casnici și după 1 aprilie 2027 , argumentând că volatilitatea ridicată din piețele energetice face dificilă revenirea la prețuri „corecte” într-un termen fix, potrivit Economedia . Mesajul vine în condițiile în care actualul mecanism tranzitoriu este valabil până la 31 martie 2027. Directorul general al Engie România, Nicolas Richard , a spus la o conferință despre provocările iernii 2026–2027 că, deși suntem deja în noiembrie, piața încă nu are predictibilitatea necesară pentru a ști „ce se va întâmpla în aprilie”, iar prelungirea schemei ar fi „mult mai judicioasă pentru toată lumea” până când condițiile de piață vor permite prețuri adecvate. De ce contează: presiune pe decizia de reglementare înainte de termen Începând cu 1 aprilie 2026, pentru consumatorii casnici de gaze naturale se aplică un mecanism tranzitoriu de reglementare a prețurilor, cu termen de expirare la 31 martie 2027. Solicitarea Engie mută discuția dinspre „ieșirea automată” din plafonare spre o decizie condiționată de evoluția pieței, ceea ce ar putea influența calendarul și arhitectura reglementărilor pentru perioada de după 2027. Argumentul companiei: volatilitate și prețuri ridicate pe piețele spot Nicolas Richard a pus accent pe instabilitatea geopolitică și pe condițiile meteorologice, pe care le leagă de fluctuațiile puternice ale prețurilor la gaze și energie electrică. Potrivit acestuia, în prezent: prețul gazelor naturale pe piața spot oscilează între 85 și 90 euro/MWh ; prețul energiei electrice pe piața pentru ziua următoare depășește 300 euro/MWh . „Trăim momente în care volatilitatea este extremă, atât din punct de vedere geopolitic, cât şi al condiţiilor meteorologice. Acest lucru se reflectă în preţuri pe care nu le-am mai văzut de mult timp.” Ce soluții mai indică Engie: lichiditate mai mare și sprijin țintit pentru vulnerabili Pe lângă prelungirea plafonării, șeful Engie România a susținut că stabilizarea pieței ar necesita dezvoltarea lichidității, astfel încât furnizorii să poată cumpăra gaze pe termene mai lungi (inclusiv pentru anii 2027–2029) și să poată oferi clienților prețuri pe perioade mai mari de șase luni sau un an. În paralel, el a cerut o politică „foarte bine pusă la punct” pentru consumatorii vulnerabili, care să combine ajutorul la plată cu investiții și echipamente ce reduc consumul, pentru a evita repetarea sprijinului în mod recurent. În intervenția sa, Richard a mai pledat pentru o strategie energetică ce combină utilizarea gazelor naturale cu energia electrică și a menționat inclusiv potențialul de biometan, pe care România nu îl produce în prezent, deși ar putea valorifica resurse agricole neutilizate. [...]
