Știri
Știri din categoria Piața energiei
Războiul de cinci săptămâni cu Iranul a scos la iveală cât de expusă este infrastructura energetică a Israelului, iar răspunsul autorităților începe să se traducă în investiții și măsuri de urgență, potrivit unei analize din The Jerusalem Post.
Atacurile iraniene au vizat puncte critice, inclusiv centrale electrice din Haifa și Hadera, iar lovirea rafinăriei Bazan din Haifa – surprinsă în imagini cu fum dens – a amplificat îngrijorările legate de dependența de câteva noduri energetice. În paralel, tensiunile din Strâmtoarea Hormuz au împins în sus prețurile gazelor naturale la nivel global, adăugând presiune pe discuția despre reziliența energetică.
Un raport din februarie al Controlorului de Stat, Matanyahu Englman, citat în articol, arată că după declanșarea ofensivei Israelului în urma atacului Hamas din 7 octombrie 2023, guvernul nu a abordat la timp nevoia de rezerve de motorină pentru situații de urgență. Aceste rezerve sunt prezentate drept esențiale pentru alimentarea centralelor fără a depinde de gazul natural.
În același timp, specialiști intervievați descriu o structură de producție în care gazul natural domină: aproximativ 75% din electricitatea Israelului ar proveni din centrale pe gaz. Energia solară și alte alternative (inclusiv stocarea termică) ar asigura circa 18%, iar restul ar veni din cărbune, cu centralele pe cărbune programate să fie închise „în viitorul apropiat”.
Pe lângă dependența de un combustibil dominant, analiza indică și un risc de amplasament: sursele de gaz sunt în apropierea unor orașe de coastă precum Haifa și Ashkelon, ceea ce creează vulnerabilități de securitate și provocări de infrastructură.
Un alt punct sensibil este transportul energiei din zonele de producție către marile centre urbane. Sunt menționate proiecte de regenerabile în Negev și Golan, însă „principala provocare” rămâne construirea de linii de înaltă tensiune către Tel Aviv, Haifa și Ierusalim – investiții costisitoare și adesea contestate local.
Ministerul Energiei a alocat 1 miliard de șekeli (aprox. 1,2 miliarde lei) pentru un program de măsuri accelerate de protecție, care include achiziția de piese de schimb și modernizări de echipamente. În același pachet, ministerul indică și o creștere cu 30% a rezervelor strategice de motorină.
Pe termen mediu, unul dintre scenariile prezentate în articol este o tranziție graduală a mixului: de la aproximativ 75% gaz și 20% regenerabile în prezent, către un model 70%-30% până la mijlocul anilor 2030 și o împărțire 50%-50% în anii 2040. Autorul notează însă că aceste evoluții depind de ritmul investițiilor și de capacitatea statului de a susține primele implementări, care au, de regulă, risc mai ridicat.
Recomandate
Prețul gazelor în Europa a scăzut pe fondul semnalelor de detensionare în Ormuz , un culoar-cheie pentru fluxurile globale de energie, după ce SUA au indicat progrese către un posibil acord cu Iranul, potrivit Antena 3 . Mișcarea contează direct pentru costurile de aprovizionare ale companiilor și pentru efortul Europei de a-și reface stocurile înainte de iarnă. La hub-ul TTF din Amsterdam, reperul pentru piața europeană, contractele futures la gaze erau în scădere cu 4,9%, la 46,32 euro/MWh, după ce anterior coborâseră cu până la 6,7%. Scăderea a venit în contextul în care președintele SUA, Donald Trump, a transmis pe rețelele de socializare că „negocierile se desfășoară într-un mod ordonat și constructiv”, dar a adăugat că SUA nu se va grăbi să încheie un acord. De ce contează: competiția pentru GNL și stocurile europene Deși, în mod obișnuit, o mare parte din gazele din Orientul Mijlociu ajunge în Asia, perturbările prelungite ale livrărilor prin Strâmtoarea Ormuz ar putea crește competiția pentru o ofertă globală limitată de gaze naturale lichefiate (GNL). Într-un astfel de scenariu, Europa ar avea mai greu acces la volumele necesare pentru a-și reumple depozitele înainte de sezonul rece. În prezent, gradul de umplere a depozitelor de gaze din Europa este de aproximativ 38%, „semnificativ sub” media ultimilor cinci ani pentru această perioadă, de puțin peste 50%, notează publicația. Ce urmează: posibil anunț, dar acordul rămâne incert Secretarul de stat american Marco Rubio a spus că un anunț privind un acord cu Iranul ar putea veni „în următoarele ore” și ar putea pune capăt oficial războiului din Orientul Mijlociu. Totuși, rămân neclarități legate de diferențe importante, inclusiv soarta programului nuclear al Iranului . Agenția iraniană Tasnim a indicat că proiectul de acord ar putea să nu fie finalizat, acuzând că SUA obstrucționează unele clauze-cheie, inclusiv cererea de deblocare a activelor Iranului. [...]
Rompetrol își consolidează rolul de „reper” de preț în piața carburanților după ce a ieftinit benzina cu 10 bani/l și a scumpit motorina cu 5 bani/l, mișcare care a mărit diferența dintre cele două produse la 26 de bani/l în defavoarea dieselului, potrivit Profit . Ajustarea de vineri vine într-un context în care, deși în mod tradițional trendul era impus de liderul pieței, OMV Petrom, în ultima perioadă Rompetrol pare să fie compania cea mai activă în modificarea prețurilor, influențând și politica de preț a concurenței. Rompetrol operează și cea mai mare rafinărie din România, Petromidia . Ce s-a schimbat la pompă În urma modificărilor de preț, în stațiile Rompetrol: benzina standard se vinde la 8,78 lei/l ; motorina a revenit peste pragul de 9 lei/l, la 9,04 lei/l . Diferența de preț dintre motorină și benzină a urcat la 26 de bani/l , însă rămâne sub maximul din ultimele luni: cu două luni în urmă, motorina era cu peste 1 leu/l mai scumpă decât benzina, conform datelor citate de publicație. Cum se poziționează Rompetrol față de Petrom și restul pieței Rompetrol este prezentată ca cea mai ieftină rețea de benzinării din România : benzina ar fi mai ieftină cu 14 bani/l , iar motorina cu 4 bani/l față de prețurile din stațiile Petrom. Pe partea de reacție a concurenței, OMV Petrom și compania controlată de grupul maghiar MOL au ieftinit joi după-amiază carburanții (cu 20 de bani/l benzina și cu 10 bani/l motorina), după o reducere anterioară în aceeași zi (10 bani/l la benzină și 5 bani/l la diesel). Separat, Lukoil a modificat prețurile la miezul nopții, reducând benzina cu 20 bani/l și motorina cu 10 bani/l; astfel, prețurile au ajuns la nivelul celor din benzinăriile OMV și MOL, de 8,98 lei/l pentru benzina standard și 9,14 lei/l pentru motorină. De ce contează Când rețeaua cu cele mai mici prețuri își ajustează rapid tarifele — și mai ales când o face asimetric, ieftinind benzina și scumpind motorina — semnalul se transmite în piață atât prin concurență, cât și prin diferențele de preț dintre produse, relevante pentru costurile de transport și pentru consumatorii care folosesc preponderent diesel. [...]
Benzina și motorina au coborât sub 9,50 lei/litru în toate stațiile marilor rețele , pe fondul unui nou val de ieftiniri aplicate marți, 9 iunie, care a reașezat ierarhia prețurilor la pompă și a împins Petrom în poziția de lider la „combustibili ieftini”, potrivit Economedia . După reducerile de luni, Petrom și OMV au continuat scăderile și marți, în timp ce Socar, Lukoil și MOL au venit cu tăieri în cursul zilei. Rompetrol, care luni avea cele mai mici prețuri din piață, și le-a menținut neschimbate marți. Noile prețuri la pompă și cine conduce piața la „ieftin” Marți, Petrom a redus din nou prețurile față de ziua precedentă cu 20 de bani la benzină și 15 bani la motorină, ajungând la: 9,22 lei/litru la benzină 9,23 lei/litru la motorină OMV a urmat aceeași tendință, cu: 9,28 lei/litru la benzină 9,29 lei/litru la motorină Rompetrol a rămas la nivelurile de luni, adică: 9,33 lei/litru la benzină 9,34 lei/litru la motorină Reducerile aplicate marți de Socar, Lukoil și MOL Companiile care luni își menținuseră prețurile din weekend au redus marți, astfel: Socar : -20 bani la benzină și -15 bani la motorină, la 9,44 lei (benzină) și 9,39 lei/litru (motorină) Lukoil : -21 bani la benzină și -15 bani la motorină, la 9,47 lei (benzină) și 9,44 lei (motorină) MOL : -20 bani la benzină și -15 bani la motorină, la 9,48 lei (benzină) și 9,44 lei/litru (motorină) Cea mai mare ieftinire la benzină a fost la Lukoil, de 21 de bani/litru , în timp ce Rompetrol a fost singura companie care nu a mai redus marți. Cât s-a tăiat în total între 1 și 9 iunie Pe intervalul 1–9 iunie, Economedia arată că cele mai mari scăderi cumulate au fost la Petrom și OMV: Benzină : Petrom și OMV au redus cu 40 de bani/litru în două zile; Rompetrol a ajuns la -35 de bani/litru (cu mențiunea că include și o reducere intermediară din weekend) Motorină : Petrom și OMV au ajuns la -30 de bani/litru , în timp ce Socar, Lukoil și MOL au avut câte -15 bani/litru (aplicați marți) Contextul imediat al acestor mișcări este o competiție accelerată pe preț între marile rețele, care a comprimat rapid diferențele la pompă și a mutat liderul de la Rompetrol (luni) la Petrom (marți). Pentru șoferi, efectul direct este o scădere vizibilă a costului pe litru, iar pentru companii, o presiune mai mare pe menținerea cotei de piață prin preț. [...]
Rompetrol a redus prețurile la pompă, coborând motorina sub benzină , într-o mișcare care poate pune presiune pe restul pieței într-un context în care strategiile comerciale ale companiilor sunt influențate și de plafonarea temporară a adaosurilor, potrivit Profit . În urma ieftinirii din stațiile Rompetrol, motorina standard a ajuns la 9,49 lei/l, iar benzina standard la 9,53 lei/l, după o săptămână în care cotațiile au rămas neschimbate. Practic, motorina este cu 5 bani/l mai ieftină decât benzina, o inversare față de situația de acum circa o lună și jumătate, când motorina era mai scumpă cu peste 1 leu/l. Cum se poziționează Rompetrol față de concurență Profit notează că, la nivelul stațiilor din Capitală, prețurile Rompetrol sunt în acest moment cele mai reduse din piață, cel puțin până când concurenții vor adopta măsuri similare. Comparativ cu Petrom, diferențele sunt: motorina standard: cu 4 bani/l mai ieftină la Rompetrol; benzina standard: cu 9 bani/l mai ieftină la Rompetrol. Context: volatilitate recentă și efectul plafonării adaosurilor În același material este amintit că, pe 1 iulie, compania controlată de grupul kazah KMG scumpise motorina cu 35 bani/l. Totodată, înaintea scumpirii motorinei de pe 1 iunie, în cele 10 zile precedente Rompetrol scumpise benzina cu 50 bani/l și ieftinise motorina cu 35 bani/l. Un element de fundal pentru aceste ajustări este intervenția Guvernului, care a limitat temporar, până în luna iunie, adaosurile comerciale ale companiilor din domeniu la nivelul celor de anul trecut. Profit precizează că adaosul nu este calculat la produs, ci la cifra de afaceri, ceea ce influențează strategiile de preț ale jucătorilor din piață. [...]
Prețurile ridicate la kerosen, nu lipsa de combustibil, încep să taie din rutele aeriene din Europa , iar efectul complet asupra tarifelor ar putea fi resimțit abia spre finalul anului sau în 2027, pe măsură ce expiră contractele de acoperire a riscului (hedging) ale companiilor, potrivit Economedia . Comisarul european pentru transport durabil și turism, Apostolos Tzitzikostas , spune că „în prezent, nu există o penurie de combustibil pentru avioane în Europa” și că nu sunt semne de lipsuri în perioada următoare, deși avertizează că aeroporturile regionale sunt cele mai expuse riscului. Contextul este tensionarea piețelor energetice pe fondul războiului din Iran și al închiderii, în mare parte, a Strâmtorii Ormuz în ultimele trei luni. Cum se evită, deocamdată, o penurie în UE Închiderea Strâmtorii Ormuz a redus livrările de petrol cu aproximativ 14 milioane de barili pe zi, echivalentul a circa 14% din cererea globală, conform informațiilor citate. Chiar și așa, UE a depășit până acum perturbările, deoarece Orientul Mijlociu reprezintă aproximativ 20% din importurile europene de combustibil pentru avioane, iar livrările din SUA și Nigeria au acoperit în mare măsură deficitul. Tzitzikostas a mai spus că Europa are stocuri de urgență în statele membre și că, deocamdată, nu este nevoie de discuții despre redistribuirea rezervelor. De ce se reduc rute: kerosenul apasă direct pe costuri Principala problemă pentru companiile aeriene este scumpirea combustibilului. Asociația Internațională a Transportatorilor Aerieni (IATA) estimează că kerosenul reprezintă 25–30% din costurile de operare ale companiilor aeriene, iar comisarul european afirmă că, din acest motiv, unele companii aleg să anuleze rute „care nu aveau sens din punct de vedere economic” și să își ajusteze operațiunile. Impactul asupra pasagerilor ar putea deveni mai vizibil mai târziu, când expiră contractele de hedging (instrumente prin care companiile își fixează parțial costurile viitoare la combustibil), însă situația diferă „foarte” mult de la o companie la alta, potrivit oficialului. Așteptări de preț și riscul pentru finalul anului Analiștii se așteaptă ca prețul mediu al petrolului să fie în jur de 90 de dolari pe baril (aprox. 414 lei) în acest an, cu 40% peste nivelul din februarie. Pentru finalul anului, Tzitzikostas avertizează că situația ar putea deveni „foarte dificilă” dacă livrările din Orientul Mijlociu rămân întrerupte și dacă Strâmtoarea Ormuz nu se redeschide. În paralel, un conflict prelungit ar depăși ca efecte sectorul aviatic: OCDE a avertizat că un astfel de scenariu ar putea frâna brusc creșterea economiei globale până la niveluri comparabile cu cele din criza financiară din 2008–2009 sau din pandemie, iar comisarul european a spus că există inclusiv riscul unei recesiuni globale. [...]
Războiul SUA–Israel cu Iranul pune presiune pe energia Europei și riscă să se transfere în economie , pe fondul unei înăspriri a aprovizionării cu petrol și gaze și al scumpirilor asociate, potrivit Politico , care descrie efectele inițiale ale crizei și temele de dezbatere din cadrul Energy & Climate Forum. Publicația notează că undele de șoc se văd deja în piețele globale, iar pentru Europa „ce e mai rău” ar putea încă urma, pe măsură ce oferta se strânge și prețurile cresc. În acest context, impactul nu rămâne limitat la sectorul energetic: presiunea se poate propaga către costurile de finanțare și către cerere, cu efecte în lanț asupra activității economice. Ce înseamnă pentru companii și economie Politico indică faptul că șocul energetic „se infiltrează” în mai multe zone ale economiei, inclusiv: industria prelucrătoare (prin costuri mai mari și posibile ajustări ale producției); costurile de împrumut (prin efecte asupra condițiilor financiare); schimbări de cerere (pe fondul scumpirilor și al incertitudinii). Din perspectiva mediului de afaceri, combinația dintre prețuri mai mari la energie și condiții de finanțare mai dure poate eroda competitivitatea industrială, mai ales în sectoarele cu consum intens de energie. Miza de reglementare: tranziția „curată” ca problemă de securitate economică Un element central al analizei este schimbarea de accent în politicile climatice: tranziția energetică „curată” nu mai este prezentată predominant ca o obligație climatică, ci ca o chestiune de securitate economică. Politico ridică întrebarea ce măsuri de politică publică ar putea proteja „suveranitatea” UE, reducând în același timp emisiile. Ce urmează Politico anunță că discuțiile și noutățile pe această temă sunt urmărite în format „live updates” în cadrul Energy & Climate Forum, unde sunt invitați decidenți, lideri din industrie și experți în politici publice. În materialul disponibil în acest moment nu apar încă intervenții punctuale sau decizii concrete, ci cadrul de problemă și direcțiile de dezbatere pe termen scurt și mediu. [...]
