Știri
Știri din categoria Piața energiei
Motorina s-a apropiat de 9,8 lei/litru în unele rețele, după scumpiri accelerate în 48 de ore, pe fondul tensiunilor din Orientul Mijlociu și al unor probleme de aprovizionare semnalate în piață, potrivit Economedia. Mișcarea lovește direct costurile de transport și distribuție, într-un moment în care cererea ridicată pune presiune suplimentară pe stații.
În ziua de joi, 30 aprilie, cea mai mare creștere la motorină a fost consemnată la Lukoil, unde prețul a urcat la 9,79 lei/litru, cu 20 de bani peste nivelul din ziua precedentă. Și Petrom a majorat motorina cu 20 de bani, până la 9,58 lei/litru.
La benzină, cele mai ridicate prețuri de joi au fost la Lukoil (8,99 lei/litru) și Rompetrol (8,98 lei/litru), în timp ce în unele rețele prețurile au rămas neschimbate față de miercuri.
Comparativ cu miercuri, motorina a avut cele mai consistente creșteri în principalele lanțuri, în timp ce benzina a avansat mai moderat sau a stagnat:
Pe lângă factorii externi legați de cotațiile internaționale, piața locală resimte o presiune suplimentară din cererea ridicată. În ultimele zile, mai multe stații Petrom au raportat indisponibilitatea temporară a unor produse, iar compania a precizat că stațiile sunt realimentate rapid pentru a acoperi cererea crescută.
Per total, în ultimele zile, prețurile au crescut cu aproximativ un leu pe litru față de minimele săptămânii trecute, când benzina era 8,27 lei/litru, iar motorina 8,53 lei/litru.
Recomandate
Petrom și OMV au coborât sâmbătă prețurile la pompă cu până la 65 de bani pe litru , într-o mișcare care împinge benzina sub 8,1 lei/litru și motorina sub 8,7 lei/litru la liderul pieței, pe fondul unei serii accelerate de ieftiniri din ultimele două săptămâni, potrivit Economedia . Scăderile vin după ce, cu o zi înainte, Rompetrol, Lukoil și MOL se aliniaseră la prețurile OMV. Tăieri abrupte la liderii pieței: -0,30 lei la benzină, -0,65 lei la motorină Comparativ cu vineri (17 aprilie), sâmbătă (18 aprilie) Petrom și OMV au redus prețurile astfel: Petrom : benzină 8,37 → 8,07 lei (-0,30 lei); motorină 9,28 → 8,63 lei (-0,65 lei) OMV : benzină 8,48 → 8,18 lei (-0,30 lei); motorină 9,37 → 8,72 lei (-0,65 lei) În același interval, și alte rețele au avut ajustări, dar mai puțin uniforme: Rompetrol a redus benzina cu 0,20 lei, fără modificare la motorină; Lukoil și MOL au redus benzina cu 0,20 lei și motorina cu 0,35 lei; Socar a redus benzina cu 0,40 lei, fără modificare la motorină. Două săptămâni de ieftiniri: minus 1,66 lei/litru la motorină la Petrom Economedia notează că, de la vârful din 4 aprilie (înainte de reducerea accizei) până la 18 aprilie, la Petrom: Benzina a coborât de la 9,12 lei la 8,07 lei (minus 1,05 lei/litru ) Motorina a coborât de la 10,29 lei la 8,63 lei (minus 1,66 lei/litru ) Chiar și după aceste reduceri, prețurile rămân peste nivelurile de dinaintea conflictului din Iran (28 februarie): la Petrom, benzina este cu 0,11 lei/litru peste acel reper, iar motorina cu 0,36 lei/litru. Unde se află prețurile față de începutul lui 2026 Raportat la 1 ianuarie 2026, când benzina era 7,58 lei și motorina 7,77 lei (după prima majorare de acciză de la acea dată), nivelurile actuale sunt încă mai ridicate: aproximativ +6,4% la benzină și +11% la motorină , conform calculelor citate de Economedia. Pentru contextul din ziua precedentă, publicația trimite la materialul de vineri: Economedia . [...]
Petrom și OMV au tăiat joi prețurile la pompă cu până la 35 de bani pe litru , împingând benzina standard până la 8,37 lei/litru și motorina până la 9,28 lei/litru, într-o nouă rundă de ieftiniri care reconfigurează rapid ierarhia prețurilor în marile rețele, potrivit Economedia . Scăderile au fost aplicate joi, 16 aprilie, după ce, cu o zi înainte, alte lanțuri ( Rompetrol , MOL și Socar) operaseră deja reduceri. De data aceasta, Petrom și OMV — care nu modificaseră prețurile „ieri”, conform sursei — au redus benzina standard cu 35 de bani/litru și motorina standard cu 30 de bani/litru. Cele două rețele nu mai schimbaseră prețurile din vineri, 10 aprilie 2026. Unde au ajuns prețurile: liderii scad, diferențele se văd în pompă Economedia publică o comparație între 15 aprilie și 16 aprilie 2026, care arată nivelurile de preț din principalele rețele: Petrom : benzină 8,37 lei (−35 bani), motorină 9,28 lei (−30 bani) OMV : benzină 8,48 lei (−35 bani), motorină 9,37 lei (−30 bani) Rompetrol : benzină 8,82 lei (−28 bani), motorină 9,64 lei (−3 bani) Lukoil : benzină 8,89 lei (−10 bani), motorină 9,63 lei (−5 bani) Socar : benzină 8,79 lei (0), motorină 9,69 lei (0) MOL : benzină 9,10 lei (0), motorină 9,67 lei (0) Ce se întâmplă în restul pieței În aceeași zi, Rompetrol a redus benzina cu 28 de bani (după o scădere de 1 ban miercuri) și motorina cu 3 bani (după o reducere de 35 de bani miercuri). Lukoil scăzuse miercuri la prânz benzina cu 10 bani/litru și motorina cu 5 bani/litru. MOL și Socar au păstrat joi prețurile stabilite miercuri. Totuși, Socar rămâne „extrem de competitiv” pe segmentul benzinei, cu 8,79 lei/litru, în timp ce MOL afișează cel mai mare preț la benzină dintre marii operatori, 9,10 lei/litru. În jurul prânzului, MOL redusese benzina standard la 8,82 lei/litru (−28 bani) și motorina standard la 9,37 lei/litru (−30 bani), notează sursa. [...]
Prețurile la benzină și motorină din România sunt în creștere și ar putea continua să urce , amplificând presiunile asupra economiei și asupra bugetelor familiilor. Potrivit unei analize prezentate de președintele Asociației Energia Inteligentă, Dumitru Chisăliță , citată de Profit.ro , fiecare majorare a prețului combustibililor generează un efect în lanț asupra întregii economii. Specialistul explică faptul că o creștere aparent mică, de 10–15 bani pe litru, nu afectează doar costul alimentării unui automobil, ci se propagă rapid în alte sectoare. Combustibilul este un factor esențial pentru transport, agricultură, construcții și comerț, astfel că scumpirile se transmit în final către prețurile produselor și serviciilor. Efectele economice ale scumpirii combustibililor Creșterea prețurilor la pompă influențează direct mai multe domenii ale economiei: transportatorii majorează tarifele pentru servicii logistice fermierii suportă costuri mai mari pentru lucrările agricole constructorii își ajustează devizele proiectelor retailerii cresc prețurile produselor la raft În aceste condiții, combustibilul devine un multiplicator al inflației , iar presiunea se resimte atât în bugetele familiilor, cât și în costurile antreprenorilor. Întrebarea privind prețurile interne Dumitru Chisăliță ridică și problema alinierii complete a prețurilor interne la cele internaționale. O parte din combustibilul utilizat în România provine din producția internă de țiței, unde costurile de extracție sunt mai reduse. În perioadele de volatilitate pe piețele externe, diferența dintre costul real de producție și prețul final ar putea genera marje foarte ridicate pentru companiile din sector. Potrivit analizei, această situație ridică o dezbatere privind echilibrul dintre logica pieței și impactul social al scumpirilor, mai ales într-un context economic tensionat. Riscuri sociale și de imagine Autorul analizei avertizează că diferența dintre dificultățile economice ale populației și rezultatele financiare solide ale companiilor energetice poate crea tensiuni sociale. În plus, companiile din sectorul petrolier se pot confrunta cu riscuri reputaționale, mai ales într-o perioadă în care investitorii și opinia publică analizează tot mai atent impactul social al activității economice. În opinia sa, soluția nu este decuplarea de piața internațională, ci o abordare mai transparentă și ajustări temporare ale marjelor în perioadele de șoc pe piețele energetice. [...]
UE pregătește subvenții de urgență până în 2027, care pot acoperi până la 70% din scumpirile la combustibili și energie pentru sectoare-cheie , într-un efort de a limita efectele economice ale noii crize energetice declanșate de tensiunile din Orientul Mijlociu, potrivit Biziday . Pachetul, valabil până în 2027, vizează atenuarea impactului scumpirii energiei asupra agricultorilor, pescarilor și transportatorilor de mărfuri, care ar urma să primească subvenții de până la 70% din costurile suplimentare pentru combustibil. Pentru firmele eligibile, ajutorul poate ajunge la 50 de mii de euro (aprox. 250 de mii de lei) per companie până la finalul anului, prin proceduri simplificate, pe fondul riscului pe care autoritățile europene îl descriu drept o „amenințare existențială” pentru aceste sectoare. În paralel, sectoarele industriale cu consum energetic ridicat ar urma să poată recupera până la 70% din costurile suplimentare pentru energia electrică, în încercarea de a limita pierderile și presiunea pe competitivitate într-un context de volatilitate a prețurilor. Costul economic al noii crize energetice Ursula von der Leyen , președinta Comisiei Europene, a avertizat că situația din Orientul Mijlociu poate produce efecte economice pe termen lung, „de la câteva luni la ani întregi”, și a legat vulnerabilitatea UE de dependența de combustibili fosili importați. Ea a estimat că UE pierde aproape 500 de milioane de euro (aprox. 2,5 miliarde de lei) pe zi din cauza creșterii costurilor combustibililor fosili. Totodată, în 60 de zile de la debutul războiului din Orientul Mijlociu, costurile importurilor de energie ar fi crescut cu peste 27 de miliarde de euro (aprox. 135 de miliarde de lei). Ce urmează: rezerve, electrificare și infrastructură Von der Leyen a cerut o coordonare mai bună între statele membre privind rezervele de combustibil, în special pentru motorină și kerosen. De asemenea, a indicat că, până la vară, Comisia ar urma să prezinte obiective privind electrificarea economiei și măsuri pentru consolidarea securității energetice și modernizarea infrastructurii. În context, The Wall Street Journal a relatat că Donald Trump și-ar fi instruit consilierii să se pregătească pentru o blocadă prelungită asupra porturilor iraniene, scenariu care ar putea afecta suplimentar livrările de petrol și gaze prin Strâmtoarea Hormuz , amplificând riscurile pentru piața energetică. [...]
Un nou șoc pe energie riscă să împingă inflația și costurile de finanțare în sus , pe fondul tensiunilor din Orientul Mijlociu și al riscurilor de întrerupere a aprovizionării, potrivit unei prognoze a Băncii Mondiale citate de Antena 3 . Instituția estimează că prețurile la energie ar urma să crească cu 24% anul acesta, până la cel mai ridicat nivel de la invadarea Ucrainei de către Rusia, în 2022, dacă cele mai acute perturbări generate de războiul din regiune se încheie în mai. În scenariul de bază, Banca Mondială vede până în octombrie o revenire graduală, aproape de nivelul de dinaintea războiului, a volumelor tranzitate prin Strâmtoarea Ormuz , dar avertizează că riscul unor prețuri mai ridicate rămâne semnificativ dacă ostilitățile escaladează și perturbările de aprovizionare durează mai mult decât se anticipează. Petrolul, principalul canal de transmitere a șocului Banca Mondială estimează că țițeiul Brent (referința globală) ar urma să se tranzacționeze anul acesta la 86 dolari pe baril (aprox. 395 lei), față de 69 dolari pe baril (aprox. 318 lei) în 2025. În plus, prețul ar putea urca la 115 dolari pe baril (aprox. 529 lei) dacă facilitățile de gaze și petrol din regiune sunt afectate suplimentar, iar exporturile își revin lent. Instituția avertizează că atacarea infrastructurii energetice și perturbarea transportului prin Strâmtoarea Ormuz au dus la „cel mai mare șoc înregistrat vreodată” al aprovizionării cu petrol. Efect în lanț: alimente, dobânzi, creștere economică Economistul-șef al Băncii Mondiale, Indermit Gill , avertizează că războiul lovește economia globală „în valuri cumulate”, prin energie, apoi prin alimente și, în final, printr-o inflație mai ridicată, care ar putea împinge dobânzile și costurile de împrumut în sus. „Războiul lovește economia mondială în valuri cumulate: prima dată prin prețurile mai ridicate la energie, apoi prețurile mai ridicate la alimente și, în final, o inflație mai ridicată, care va determina majorarea dobânzilor și majorarea costurilor de împrumut.” Pe partea de agricultură, Banca Mondială estimează că prețurile îngrășămintelor ar urma să crească cu 31% în 2026, după un avans de 60% al prețului la uree. Instituția avertizează că aceste evoluții pot amplifica presiunile asupra aprovizionării cu alimente, pot eroda veniturile fermierilor și pot amenința randamentele viitoarelor culturi. În scenariul de bază, Banca Mondială estimează că inflația medie în economiile dezvoltate ar ajunge la 5,1% în 2026, de la 4,7% anul trecut. Pentru țările în curs de dezvoltare, instituția indică o inflație de 5,8% dacă războiul se prelungește. Totodată, creșterea economiei mondiale ar urma să fie afectată: țările în curs de dezvoltare ar înregistra un avans de 3,6% în 2026, față de o estimare anterioară de 4%, potrivit prognozei citate. [...]
Fără reforme în regulile de racordare și în funcționarea pieței, prețurile la energie au tendința să crească semnificativ , iar extinderea regenerabilelor, în lipsa stocării și a unei rețele adecvate, poate amplifica volatilitatea, potrivit unei analize citate de Economica . Mesajul central: nu „mai mult solar” rezolvă automat factura, ci un pachet de reforme care să reducă blocajele, costurile sistemice și distorsiunile de reglementare. De ce contează: problema nu e doar producția, ci accesul la rețea Dumitru Chisăliță , președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), susține că într-un sistem cu multe proiecte solare și eoliene miza se mută de la „cine produce” la „cine are dreptul să injecteze în rețea”. Dacă regulile de racordare sunt „făcute prost, schimbate des sau capturate de interese”, piața nu mai funcționează concurențial, iar prețul poate crește în loc să scadă. În acest context, Chisăliță afirmă că simpla „deblocare” a ATR-urilor ( avize tehnice de racordare ) nu garantează ieftinirea energiei, deoarece blocajul ar fi și instituțional, nu doar tehnic. El descrie situația în care capacitatea reală disponibilă într-o zonă este mult sub nivelul solicitărilor emise sau „rezervate”, ceea ce ar crea o „piață paralelă a hârtiei”, în care proiecte imature blochează accesul, iar proiectele mature întârzie. „Dacă o reţea are, să zicem, 1.000 MW capacitate reală disponibilă într-o zonă, dar sunt emise sau rezervate solicitări de 5.000 MW, apare o piaţă paralelă a „hârtiei” – proiecte imature blochează capacitate, proiecte reale aşteaptă, iar sistemul devine captiv.” Ce împinge prețurile în sus: 14 cauze, cu accent pe efecte de sistem Analiza enumeră 14 cauze ale prețurilor mari la energie în România, iar dintre cele cu impact ridicat sunt menționate: „canibalizarea” solar/eolian: preț mic când produc și preț mare când nu produc; funcționarea mai puține ore a centralelor pe gaz/cărbune, ca urmare a prioritizării regenerabilelor, ceea ce ar împărți costurile fixe pe mai puține ore; rețele vechi, pierderi și congestii; piață nelichidă și concurență slabă; investiții necorelate între producție, rețea și consum. La acestea se adaugă, potrivit analizei, capacitatea rezervată artificial (proiecte speculative care blochează rețeaua), lipsa stocării adecvate sau stocarea prost dimensionată și mecanismul prin care prosumatorii sunt compensați cantitativ, nu valoric (livrează ieftin și primesc scump). Regenerabilele fără stocare pot ieftini la prânz și scumpi seara Chisăliță argumentează că producția solară este concentrată la prânz, iar eolianul depinde de vânt, în timp ce consumul are alte vârfuri (dimineața, seara, iarna, în zile fără soare sau fără vânt). Concluzia este că relația „mai mult solar = mai ieftin” este incompletă. „Mai mult solar fără stocare şi consum flexibil = preţuri foarte mici la prânz, preţuri mari seara şi costuri sistemice mai mari.” Ce reforme implică „prețuri mai stabile”: mix de stocare și reguli curate Pe partea de stocare, șeful AEI spune că România ar avea nevoie de un „mix de stocare” care, „ca și concept”, nu există astăzi, iar stocarea prost dimensionată poate scumpi sistemul. El indică faptul că bateriile sunt economice pentru cicluri zilnice, dar pentru stocare pe mai multe zile sau sezonieră costurile cresc mult, fiind necesare alte soluții (precum hidro, pompaj, gaz flexibil, nuclear, „demand response” – adică reducerea/shiftarea consumului la semnal de preț – interconexiuni și hidrogen doar unde are sens economic). În final, Chisăliță leagă evoluția prețurilor de calitatea reglementării și de funcționarea pieței: fără reforme, prețurile cresc mult; cu reforme, cresc mai puțin sau se stabilizează, iar scăderi „reale” ar veni abia după amortizarea investițiilor și funcționarea corectă a sistemului. [...]
