Tag: groenlanda
Știri despre „groenlanda”
Doar 5% dintre groenlandezi susțin apropierea de SUA - sondaj danez relevă reticența față de influența americană
Doar 5% dintre groenlandezi ar alege o cooperare mai strânsă cu SUA , potrivit Digi24 , care citează un sondaj publicat de ziarul danez Copenhagen Post și relatat de agenția daneză Ritzau (via EFE). „Numai 5% dintre groenlandezi ar alege o cooperare mai strânsă cu SUA dacă ar trebui să aleagă între UE şi SUA”, scrie agenţia daneză într-un comentariu asupra acestui sondaj. Conform datelor sondajului, realizat între 22 și 29 ianuarie pe un eșantion reprezentativ de 610 persoane (dintr-o populație de aproximativ 56.000 de locuitori), 65% dintre respondenți au indicat că ar prefera „consolidarea cooperării cu UE”, iar 29% nu au exprimat o opinie în scenariul unei alegeri între SUA și Uniunea Europeană. Rezultatele vin pe fondul unor tensiuni transatlantice, după ce președintele american Donald Trump a sugerat că nu exclude folosirea forței pentru a prelua controlul asupra Groenlandei, dacă Danemarca nu ar accepta să o vândă, notează EFE, citată de Agerpres. Trump a invocat argumente de securitate națională, legate de presupuse amenințări din partea Rusiei și Chinei, în contextul importanței strategice a teritoriului și al resurselor minerale, inclusiv pământuri rare. În material sunt menționate și evoluții ulterioare: la forumul economic de la Davos, Trump ar fi ajuns la un acord preliminar cu secretarul general al NATO, Mark Rutte , pentru consolidarea securității în zona Groenlandei, retrăgând amenințarea privind folosirea forței. Potrivit sursei, cadrul acordului ar fi interpretat diferit de Trump și Danemarca, iar detaliile sunt încă în negociere. Principalele rezultate ale sondajului, așa cum sunt prezentate în articol: 5% ar alege o cooperare mai strânsă cu SUA, într-o opțiune SUA vs. UE 65% ar prefera consolidarea cooperării cu UE 29% nu au exprimat nicio opinie Sondajul a fost realizat între 22–29 ianuarie, pe 610 respondenți, într-o populație de circa 56.000 de locuitori [...]
Comediantul Maxi Schafroth amendat în Groenlanda după încercarea de a ridica drapelul american - incidentul a fost filmat și criticat de localnici
Autoritățile din Groenlanda l-au amendat pe comediantul Maxi Schafroth după ce acesta a încercat să ridice drapelul american în Nuuk, potrivit POLITICO , într-un moment în care insula se află sub presiune politică și mediatică pe fondul declarațiilor repetate ale președintelui SUA, Donald Trump, privind intenția de a „obține” Groenlanda. Incidentul a avut loc miercuri, când Schafroth filma în capitala Groenlandei pentru emisiunea satirică „Extra 3” a postului public german NDR. Comediantul a încercat să arboreze steagul SUA în fața unui centru cultural, însă a fost oprit de un angajat. Conform t-online , care citează compania de producție a emisiunii, autoritățile groenlandeze au aplicat o amendă pentru această acțiune. Într-un videoclip care circulă pe rețelele sociale și surprinde confruntarea cu localnici, unul dintre martori îi spune comediantului că ceea ce face este ilegal, iar Schafroth răspunde: > „Ai dreptate. Am vrut să fac o înțelegere, dar n-a mers. Îmi pare rău.” În relatările din presă, martori ar fi susținut și că acesta s-ar fi prezentat drept oficial american. Reacția autorităților locale a fost publică și tranșantă. Avaaraq Olsen, primarul municipalității Sermersooq (care include Nuuk), a scris într-o postare pe Facebook că Groenlanda se află „sub o atenție internațională intensă” într-o perioadă de „anxietate și incertitudine” pentru populație și că astfel de gesturi nu sunt lipsite de efecte. Ea a criticat explicit ridicarea drapelului unei „superputeri militare” care „de săptămâni sugerează folosirea forței militare împotriva țării noastre”, subliniind că „nu este amuzant” și că este „extrem de dăunător”. NDR a transmis vineri, printr-un purtător de cuvânt, că echipa editorială și-a cerut scuze mai multor persoane afectate și presei locale și a încercat să ia legătura cu primarul, iar Schafroth și-a cerut scuze personalului centrului cultural și mass-media locale. POLITICO notează că l-a contactat pe Schafroth pentru un punct de vedere, dar nu a primit un răspuns până la momentul publicării. Articolul a fost actualizat cu reacția NDR. [...]
Rutte afirmă că Europa nu se poate apăra fără SUA - NATO solicită dublarea cheltuielilor militare
Europa nu se poate apăra fără sprijinul militar al SUA , a declarat secretarul general al NATO, Mark Rutte , potrivit AP . Rutte a subliniat că Europa ar trebui să își dubleze cheltuielile militare pentru a putea să se apere singură, în absența sprijinului american. În cadrul unei întâlniri cu parlamentarii europeni la Bruxelles, Rutte a afirmat că Europa și Statele Unite au nevoie una de cealaltă, subliniind că ideea unei apărări europene fără SUA este nerealistă. Această declarație vine în contextul unor tensiuni în cadrul NATO, cauzate de amenințările recente ale președintelui american Donald Trump de a anexa Groenlanda, teritoriu semiautonom al Danemarcei, aliat NATO. De asemenea, Trump a amenințat cu impunerea de noi tarife asupra susținătorilor europeni ai Groenlandei, dar și-a retras ulterior amenințările după ce a fost atins un „cadru” de acord privind insula bogată în resurse minerale, cu ajutorul lui Rutte. Detaliile acestui acord rămân însă neclare. La summitul NATO de la Haga din iulie, aliații europeni, cu excepția Spaniei, și Canada au fost de acord cu cererea lui Trump de a investi un procent similar din produsul intern brut (PIB) în apărare ca și Statele Unite, în următorul deceniu. Aceștia s-au angajat să cheltuiască 3,5% din PIB pentru apărare și încă 1,5% pentru infrastructura de securitate, totalizând 5% din PIB până în 2035. „Dacă chiar vreți să mergeți pe cont propriu, uitați că puteți ajunge acolo cu 5%. Va fi 10%. Trebuie să vă dezvoltați propria capacitate nucleară. Asta costă miliarde și miliarde de euro,” a avertizat Rutte. Franța a condus apelurile pentru ca Europa să își dezvolte „autonomia strategică”, iar sprijinul pentru această poziție a crescut de când administrația Trump a avertizat anul trecut că prioritățile sale de securitate se află în altă parte și că europenii vor trebui să se descurce singuri. Rutte a subliniat că, fără Statele Unite, Europa ar pierde „garantul suprem al libertății noastre, care este umbrela nucleară a SUA”. [...]
NATO, în alertă după apropierea unui submarin nuclear rusesc de zona GIUK „Vladimir cel Mare”, monitorizat de forțele aliate în largul Islandei
Un submarin nuclear rusesc de tip strategic, „Vladimir cel Mare”, a fost detectat în apropierea zonei GIUK (Groenlanda–Islanda–Regatul Unit), fapt ce a declanșat o reacție de alertă în rândul forțelor NATO , potrivit Digi24 , care citează publicația britanică The Times. Alianța Nord-Atlantică a mobilizat unități navale din Marea Britanie și Statele Unite pentru a urmări îndeaproape deplasarea submarinului și pentru a limita accesul acestuia spre Atlanticul de Nord. Zona GIUK este considerată de experți o linie strategică esențială pentru apărarea colectivă a NATO . Această fâșie maritimă acționează ca un „filtru” pentru traficul naval care tranzitează între Marea Norvegiei și Oceanul Atlantic. Orice navă sau submarin rusesc care trece prin acest culoar poate avea acces direct la Coasta de Est a Statelor Unite sau la rutele navale dinspre și către Marea Mediterană. De aceea, orice prezență militară rusă aici este monitorizată cu atenție și tratată ca o amenințare potențială la adresa infrastructurii critice NATO. Submarinul a plecat din Peninsula Kola , un centru strategic pentru flota de nord a Rusiei. În orașul Gadjievo sunt staționate submarinele nucleare strategice, iar la Zapadnaia, aflată în apropiere, se află submarinele de atac. În plus, în regiunea Murmansk funcționează încă două baze navale, toate făcând parte din infrastructura maritimă ofensivă a Rusiei, sub comanda directă a Kremlinului. Această mișcare a submarinului „Vladimir cel Mare” este interpretată ca o nouă demonstrație de forță din partea Rusiei, într-un context geopolitic deja tensionat de conflictul din Ucraina și de reluarea curselor de intimidare militară în apropierea spațiului aliat. NATO tratează incidentul ca o provocare controlată, dar nu lipsită de riscuri, dat fiind că zona vizată are o importanță strategică dublă – atât militară, cât și economică, în contextul cablurilor de comunicații și rutelor maritime esențiale care leagă Europa de America de Nord. În trecut, Rusia a fost acuzată de sabotaje sau tentative de sabotaj în Marea Baltică asupra infrastructurii submarine. Un precedent care alimentează și mai mult preocupările legate de o posibilă acțiune similară în Atlanticul de Nord, mai ales în apropierea liniilor de comunicații transatlantice. Așadar, chiar dacă nu s-au raportat acțiuni ostile directe, simpla prezență a unui submarin nuclear în apropierea GIUK obligă NATO să rămână în alertă operațională maximă. [...]
Congresmenii republicani avertizează Trump asupra riscului unei proceduri de demitere - reacție la planurile de atac asupra Groenlandei
Congresmeni republicani au avertizat că un atac asupra Groenlandei ar putea declanșa demiterea lui Trump , potrivit Antena 3 CNN , care citează surse politice pentru Reuters și menționează The Moscow Times . Mesajul a fost transmis către secretarul de stat Marco Rubio și alți oficiali de rang înalt de la Casa Albă, pe fondul discuțiilor despre o posibilă invadare a Groenlandei. Avertismentul are o miză instituțională clară: congresmenii se tem că președintele ar putea lansa o operațiune militară majoră fără consultarea prealabilă a Congresului SUA. În acest context, sursele citate indică faptul că atât republicani, cât și democrați au sugerat administrației Trump să abandoneze ideea de a „cuceri Groenlanda prin forță”. Semnalul venit din interiorul Partidului Republican este relevant deoarece mută discuția din registrul declarațiilor politice în cel al consecințelor constituționale. O eventuală acțiune militară fără un mandat clar și fără implicarea Congresului ar putea alimenta argumente pentru inițierea unei proceduri de „impeachment” (procedură de punere sub acuzare care poate duce la demitere), chiar dacă rezultatul ar depinde ulterior de voturile din cele două camere. Pe acest fundal, Trump a susținut public în ultimele zile că „nu există cale de întoarcere” în privința Groenlandei și a afirmat că nu se așteaptă la o rezistență semnificativă din partea locuitorilor. Într-o declarație citată de sursa menționată, el a argumentat că Danemarca nu ar putea „proteja” teritoriul și a contestat implicit legitimitatea dreptului de proprietate, invocând o referință istorică. Ulterior, Trump a mai spus că SUA ar urma să dobândească suveranitate asupra terenului pe care vor fi amplasate instalații militare americane în Groenlanda, pe baza unui acord preliminar încheiat săptămâna aceasta la Davos , în Elveția, cu NATO, conform aceleiași surse. În lipsa unor detalii suplimentare despre conținutul și statutul juridic al acestui acord, avertismentul congresmenilor rămâne, deocamdată, principalul semnal politic: un pas militar unilateral ar putea deschide un conflict direct între Casa Albă și Congres. [...]
SUA vor avea suveranitate asupra terenului bazelor militare din Groenlanda - acord preliminar negociat cu NATO la Davos
SUA vor dobândi suveranitate asupra terenului unde sunt amplasate baze militare americane în Groenlanda , conform unui acord preliminar încheiat săptămâna aceasta la Davos cu NATO , informează Antena 3 . Președintele american Donald Trump a confirmat acest aspect într-un interviu acordat publicației New York Post. Acordul a fost discutat în cadrul Forumului Economic Mondial de la Davos, unde Trump s-a întâlnit cu secretarul general al NATO, Mark Rutte. Președintele american a menționat că discuțiile sunt în desfășurare și că SUA vor avea control asupra terenului destinat viitoarelor baze militare din Groenlanda, un teritoriu autonom al Regatului Danemarcei. „Vom avea tot ce ne dorim. Purtăm discuţii interesante”, a declarat Trump, fără a oferi detalii suplimentare despre acordul preliminar. Oficialii citați de The New York Times au comparat aranjamentul cu cel al bazelor militare britanice din Cipru, care au rămas sub suveranitatea Regatului Unit după independența insulei. Trump a subliniat că acest acord ar putea aduce beneficii Washingtonului în ceea ce privește accesul la resursele minerale din Groenlanda, deși nu a oferit detalii suplimentare. Președintele a mai menționat că răspunsul Danemarcei la propunerea SUA ar putea fi cunoscut în aproximativ două săptămâni. Planurile lui Trump au fost criticate de liderii europeni, care au amenințat cu represalii comerciale împotriva SUA, după ce Trump a exclus utilizarea forței pentru a ocupa insula și a renunțat la amenințările cu tarife vamale. [...]
Zelenski acuză Europa că e „rătăcită” și slabă în fața amenințărilor globale – apel la unitate și acțiune
Volodimir Zelenski critică dur pasivitatea Europei în fața amenințărilor globale, acuzând liderii europeni că încearcă mai degrabă să-l convingă pe Donald Trump să-i ajute, decât să acționeze unitar și hotărât în apărarea libertății. Într-un discurs ferm susținut joi, 22 ianuarie 2026, la Forumul Economic Mondial de la Davos, președintele Ucrainei a spus că, în contextul în care războiul cu Rusia durează de aproape patru ani, Europa pare „rătăcită” și incapabilă să-și asume un rol de lider global. Zelenski a afirmat că Europa rămâne „mai degrabă o noțiune geografică și istorică, decât o forță politică reală” și a ironizat modul în care unii lideri europeni se refugiază în lozinci fără a avea un plan clar sau voință strategică. „Unii europeni sunt cu adevărat puternici, e adevărat, dar mulți spun doar ‘trebuie să fim fermi’ și apoi așteaptă ca altcineva să le spună cât de mult trebuie să fie fermi, de preferat până la alegeri”, a spus președintele ucrainean. El a dezvăluit că vor avea loc întâlniri trilaterale în Emiratele Arabe Unite, vineri și sâmbătă, cu participarea Ucrainei, Rusiei și Statelor Unite. Zelenski a precizat că Rusia „va trebui să fie pregătită pentru compromisuri” dacă dorește cu adevărat încheierea războiului. Informația a fost transmisă în cadrul discursului său, relatat de CNBC . Criticile lui Zelenski au vizat și maniera în care liderii europeni gestionează situațiile globale, precum conflictul din Fâșia Gaza sau protestele reprimate violent în Iran. El a spus că aceste probleme au fost „amânate” din cauza atenției excesive acordate poziției lui Trump privind Groenlanda. Președintele ucrainean a descris această lipsă de acțiune ca o repetare a acelorași greșeli: „Este ca Ziua Cârtiței. Anul trecut am spus aici că Europa trebuie să învețe să se apere. A trecut un an și nu s-a schimbat nimic”. În contextul amplificării discuțiilor despre extinderea prezenței americane în Groenlanda, Zelenski a criticat dur trimiterea a doar „30 sau 40 de soldați” de către țările NATO pe insulă, considerând gestul „pur simbolic și ineficient”. În opinia sa, acest tip de reacție trimite un mesaj slab nu doar către Moscova și Beijing, ci chiar și către Danemarca, țară suverană în ceea ce privește Groenlanda. Zelenski a avut și o întâlnire privată cu Donald Trump înaintea discursului, menționând că discuția a fost „bună”, dar că Trump „nu va asculta această Europă” atâta timp cât ea nu acționează unitar și hotărât. Mesajul său a fost clar: Europa trebuie să devină o forță globală în sine, nu doar o entitate care reacționează cu întârziere. [...]
SUA obțin control militar extins în Groenlanda - NATO semnează acordul, dar detaliile rămân clasificate
Statele Unite vor obține libertate strategică sporită în Groenlanda , în cooperare cu NATO, conform unui acord-cadru convenit recent între Donald Trump și Mark Rutte , dar detaliile acestuia sunt învăluite în ambiguitate, iar reacțiile autorităților din Groenlanda și Danemarca reflectă incertitudine și prudență. Acordul, prezentat de președintele Trump ca fiind „mult mai generos” decât cele anterioare și valabil „pe termen nelimitat”, ar permite Statelor Unite să desfășoare activități militare extinse pe teritoriul Groenlandei, fără a plăti costuri suplimentare, cu excepția sistemului antirachetă Golden Dome . Potrivit declarațiilor lui Trump la întoarcerea de la Davos, SUA vor putea face „ceea ce doresc” în regiune, în cooperare cu NATO, dar a refuzat să ofere detalii clare despre ce presupune acest „acord-cadru”. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a confirmat existența acordului, dar a pus accentul pe cooperarea militară și consolidarea securității în Arctica. El a declarat, într-un interviu acordat Reuters la Davos, că vor urma consultări cu comandanții NATO pentru a determina cerințele suplimentare de securitate și și-a exprimat încrederea că primele măsuri vor fi implementate chiar în 2026. Rutte a subliniat că eforturile din Arctica nu vor afecta sprijinul acordat Ucrainei și a afirmat că Trump va respecta înțelegerea convenită , potrivit HotNews.ro . Planul discutat include actualizarea acordului de apărare din 1951, care deja permitea SUA să construiască baze militare în Groenlanda, dar noile prevederi ar extinde capacitatea operațională americană. Printre punctele-cheie ale înțelegerii se numără stabilirea unor „zone de apărare” , care ar urma să fie controlate direct de SUA. Aceste zone ar urma să funcționeze după modelul bazelor britanice suverane din Cipru. Surse citate de Axios și New York Times afirmă că obiectivul SUA este atingerea unui control strategic permanent asupra regiunii arctice, cu costuri reduse. În plus, este inclusă și amplasarea sistemului antirachetă Golden Dome , precum și contracararea influenței Rusiei și Chinei în regiune. Pe de altă parte, Trump a declarat că nu va fi nevoie de forță pentru ca SUA să-și atingă scopurile și a renunțat, pentru moment, la impunerea de taxe vamale împotriva țărilor europene care se opuneau unui control american asupra insulei. Totuși, întrebat dacă SUA vor obține suveranitate asupra unor părți din Groenlanda, Trump a răspuns vag și a promis detalii suplimentare „în două săptămâni”, o formulă repetată des în discursul său. „Avem multe lucruri grozave în acord”, a afirmat președintele, citat de Digi24.ro . Autoritățile din Groenlanda au reacționat cu surprindere și scepticism. Premierul Jens-Frederik Nielsen a declarat într-o conferință de presă că nu a fost informat despre conținutul acordului și a avertizat că doar Groenlanda și Danemarca au dreptul legal de a încheia tratate privind teritoriul insulei. El a numit suveranitatea teritorială o „linie roșie” pentru autoritățile locale. Poziția oficială este susținută și de guvernul de la Copenhaga: prim-ministra Mette Frederiksen a transmis că Danemarca va continua dialogul cu aliații, dar orice decizie privind securitatea în Arctica trebuie să respecte integritatea teritorială a regatului. Elemente esențiale din acordul-cadru propus Element Detalii Durata Pe termen nelimitat Controlul SUA Posibilitatea de a crea „zone de apărare” Participarea NATO Implicare activă în securitatea Arcticii Scut antirachetă Instalarea sistemului Golden Dome Costuri Minime pentru SUA, conform lui Trump Model de referință Baze britanice din Cipru Status juridic Încă neclar; fără semnătură groenlandeză Posibile consecințe Creșterea tensiunilor diplomatice dacă Groenlanda și Danemarca nu vor fi implicate oficial. Consolidarea poziției SUA în regiunea arctică în fața Rusiei și Chinei. Transformarea Groenlandei într-un punct strategic esențial pentru NATO. Presiuni interne în Danemarca privind transparența acordurilor internaționale. [...]
Axios despre „Golden Dome” în Groenlanda - Detalii din negocieri și mesajul că SUA își ating obiectivele
Trump și Rutte au negociat un cadru de acord pentru Groenlanda , care ar crește rolul NATO în Arctica și ar permite amplasarea unui „Golden Dome”, potrivit Axios . Discuțiile au avut loc miercuri, la Davos, iar propunerea descrisă de surse nu ar include transferul suveranității Groenlandei de la Danemarca către Statele Unite. Ce ar conține acordul și ce nu schimbă în privința suveranității Conform relatării, președintele american Donald Trump a spus în repetate rânduri că ar accepta doar un acord care să pună Groenlanda sub controlul SUA, însă planul prezentat de secretarul general al NATO, Mark Rutte , nu ar merge până la acest punct. Două surse informate, citate de Axios, au confirmat că propunerea nu include „transferul suveranității generale” asupra Groenlandei. În schimb, acordul ar viza actualizarea „Acordului de apărare a Groenlandei” din 1951 dintre SUA și Danemarca, care permite construirea de baze militare și stabilirea unor „zone de apărare” dacă NATO consideră necesar. În plus, ar urma să fie intensificate securitatea în Groenlanda și activitatea NATO în Arctica, inclusiv prin „activități suplimentare în domeniul materiilor prime”, precum și prevederi pentru amplasarea unui „Golden Dome” și combaterea „influenței externe maligne” a Rusiei și Chinei. Mesajele publice ale lui Trump și semnalele privind tarifele Într-un discurs la Davos, Trump a susținut că SUA „au nevoie” de Groenlanda și a cerut negocieri imediate, afirmând totodată că nu va folosi forța pentru a o cuceri. La câteva ore distanță, după întâlnirea cu Rutte, tonul său a devenit vizibil mai conciliant, iar Trump a indicat că, în condițiile unui acord în termenii discutați, criza legată de Groenlanda s-ar putea încheia. Tot atunci, Trump a anunțat că nu va continua amenințarea de a impune tarife vamale asupra a opt aliați europeni de la 1 februarie, în contextul opoziției acestora față de pretențiile sale privind Groenlanda. Pe Truth Social, el a prezentat discuțiile ca pe un pas înainte către un aranjament mai amplu pentru regiunea arctică. „Am creat cadrul unui viitor acord cu privire la Groenlanda și, de fapt, la întreaga regiune arctică”, a scris Trump pe Truth Social. Ce urmează: publicarea detaliilor și negocieri cu Danemarca și Groenlanda Întrebat dacă Groenlanda va face parte din SUA, Trump a evitat un răspuns direct, descriind în schimb în termeni generali durata și amploarea înțelegerii. În paralel, Rutte a declarat într-un interviu pentru Fox News că întrebarea privind controlul asupra Groenlandei „nu a fost abordată” în întâlnire. Axios consemnează că acordul ar urma să fie făcut public după stabilirea tuturor detaliilor, iar Karoline Leavitt , purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, a spus că detaliile vor fi publicate „pe măsură ce” sunt finalizate de părțile implicate. Publicația mai notează că SUA ar urma să lanseze în următoarele săptămâni negocieri la nivel înalt cu Danemarca și Groenlanda privind potențialul acord, într-o formulă în care Danemarca își păstrează suveranitatea, iar SUA își pot spori prezența militară. [...]
Donald Trump schițează un acord „pe vecie” pentru Groenlanda - după discuții cu NATO la Davos
Donald Trump spune că a schițat un acord „pe vecie” pentru Groenlanda potrivit Știrile ProTV , după o întâlnire cu secretarul general al NATO, Mark Rutte , în marja Forumului Economic Mondial de la Davos. Președintele SUA a oferit puține detalii, dar a susținut că înțelegerea ar fi „pe termen lung” și ar răspunde obiectivelor Washingtonului, inclusiv pe zona de securitate. Ce a spus Trump despre acord și calendar În discuțiile cu presa, Trump a afirmat că acordul este într-un stadiu avansat și că urmează să fie făcut public „destul de curând”. El a evitat să clarifice dacă înțelegerea ar include explicit ca Statele Unite să „dețină” Groenlanda, idee pe care a mai invocat-o, dar a insistat asupra caracterului său permanent. „La infinit! Nu are o limită de timp. Este pe vecie!” Trump a legat acordul de teme precum securitatea națională și internațională, dar și de „resursele minerale”. În același timp, a recunoscut că documentul „este încă în desfășurare”, fără să precizeze părțile semnatare sau mecanismul juridic al înțelegerii. Tarifele către Europa și reacția piețelor Conform relatării, piețele financiare din Statele Unite au crescut puternic după anunț, interpretat ca un semnal de detensionare pentru liderii europeni prezenți la Davos. În paralel, Trump a anunțat că nu va mai impune taxe vamale țărilor europene care au trimis trupe în insula arctică. Știrile ProTV notează că președintele american amenințase anterior că, de la 1 februarie, va introduce tarife de 10% împotriva a opt țări europene care s-ar fi opus ambițiilor sale legate de anexarea Groenlandei. Ulterior, miercuri seară, Trump a revenit asupra planului, invocând o întâlnire „foarte productivă” cu Mark Rutte, iar ministrul de externe al Danemarcei a reacționat într-un comunicat: „Ziua se încheie într-o notă mai bună decât a început”. Mesaje despre Groenlanda și ecouri la Moscova Într-o intervenție de la tribuna forumului de la Davos, Trump a spus că SUA își doresc „o bucată de gheață” pentru a „proteja întreaga lume” și a sugerat că refuzul ar avea consecințe politice. La scurt timp, a adăugat că nu intenționează să recurgă la forță, deși a făcut referire la scenariul unei „forțe excesive”. Subiectul a generat și o reacție din partea președintelui Rusiei, Vladimir Putin, care a declarat că situația „nu ne privește absolut deloc”, dar a invocat precedentul istoric al vânzării Alaskăi către SUA în 1867 . În pofida discuțiilor despre Groenlanda, liderii Uniunii Europene urmau să se întâlnească în aceeași seară la Bruxelles, pentru un summit de urgență, „așa cum era planificat”, mai notează sursa. [...]
Giorgia Meloni salută decizia lui Donald Trump de a ridica amenințarea cu taxe vamale - măsură ce reduce tensiunile comerciale dintre SUA și UE
Giorgia Meloni a salutat decizia lui Donald Trump de a ridica amenințarea cu taxe vamale , potrivit Digi24 , după ce președintele SUA a anunțat la Davos suspendarea tarifelor care ar fi urmat să intre în vigoare la 1 februarie împotriva mai multor țări europene. Trump a legat decizia de discuțiile despre Groenlanda și regiunea arctică, susținând că a „stabilit cadrul unui viitor acord privind Groenlanda și, de fapt, întreaga regiune arctică”, în urma unei reuniuni descrise drept „foarte productive” cu secretarul general al NATO, Mark Rutte . Într-un comunicat, premierul Italiei a spus că salută suspendarea măsurii și a insistat asupra necesității menținerii dialogului între aliați în cadrul NATO. „Salut anunțul președintelui Trump de a suspenda aplicarea taxelor vamale prevăzute să intre în vigoare la 1 februarie împotriva mai multor țări europene”, a declarat Meloni într-un comunicat. Mai devreme, într-un interviu televizat, Meloni a reiterat poziția Italiei privind Groenlanda, afirmând că subiectul trebuie tratat în cadrul NATO și că Groenlanda este „un teritoriu aflat sub responsabilitatea NATO”. Ea a mai spus că „întrebarea pusă de Statele Unite referitor la un teritoriu strategic este corectă”, deși duminică calificase drept „o eroare” amenințarea cu tarife suplimentare. Contextul imediat a fost escaladarea de sâmbătă, când Trump a amenințat cu tarife de până la 25% asupra a opt țări europene pentru sprijinul acordat Danemarcei, ceea ce a determinat Europa să amenințe Statele Unite cu represalii. Suspendarea anunțată la Davos reduce, cel puțin temporar, riscul unei runde de măsuri și contramăsuri cu impact asupra comerțului transatlantic. [...]
George Simion taie un tort în formă de Groenlanda - Vizită și eveniment în SUA
George Simion a fost filmat tăind un tort în forma Groenlandei , în timpul unei recepții la Washington, potrivit HotNews.ro . Liderul AUR se află în aceste zile în Statele Unite, împreună cu mai mulți membri ai partidului, iar tortul apare „învelit” în steagul SUA, într-un moment surprins într-un videoclip distribuit online. Imaginile au fost publicate inițial pe platforma X de un cont numit Mark Naughton, care se prezintă drept jurnalist, și au fost ulterior redistribuite de grupul de advocacy politic „Republicans for National Renewal”, descris ca afiliat conservatorilor din Partidul Republican și susținător al valorilor „America First”, notează HotNews.ro. În filmare, Simion este înconjurat de mai multe persoane și, la un moment dat, taie tortul; în același context, el spune: „O să fim acolo pentru toți oamenii liberi din lume”. O fotografie cu tortul a fost publicată pe X și de Anna Paulina Luna, membră a Congresului SUA, iar imagini de la eveniment au fost postate și de republicanul Michael Casey, de asemenea membru al Congresului, consemnează HotNews.ro. Contactat de HotNews.ro, George Simion a transmis poziția publicată pe blogul său personal, în care acuză „presa de sistem” că ar încerca să transforme „un moment festiv” într-o temă de politică externă. El susține că „episodul tortului” a fost „un moment organizat de republicani cu ocazia împlinirii unui an de mandat al președintelui Donald Trump” și afirmă că delegația AUR nu poate evita astfel de momente „de frica presupuselor controverse”, descriind scena drept „atmosfera la o recepție în Washington DC în aceste zile”. Contextul în care au apărut imaginile este legat de dezbaterea internațională despre Groenlanda, subiect aflat în prim-plan la Forumul Economic Mondial de la Davos, unde a participat și Donald Trump, într-un climat tensionat pe fondul intenției sale de a anexa teritoriul danez, mai arată HotNews.ro. În postarea sa, Simion subliniază că SUA sunt „principalul garant al securității României și al Europei” și că parteneriatul strategic cu Washingtonul „trebuie consolidat, nu sabotat prin manipulări și ironii ieftine”. [...]