Știri
Știri din categoria Piața energiei
Prețul gazelor cu livrare peste o lună pe TTF a coborât sub 60 euro/MWh, după ce vineri a scăzut cu peste 3%, potrivit Economedia, care citează Bloomberg via Agerpres.
La scurt timp după deschiderea bursei olandeze TTF (hub-ul unde se formează prețul de referință pentru Europa), cotațiile futures au scăzut cu 3,33%, până la 59,7 euro/MWh. Mișcarea vine după o sesiune anterioară foarte volatilă: joi, prețurile au închis cu un avans de 11%, iar intraday au urcat la un moment dat cu 30%, depășind 70 euro/MWh.
Scăderea de vineri a fost pusă pe seama încercărilor Israelului și SUA de a reduce temerile privind noi atacuri asupra infrastructurii energetice din Golful Persic. Israelul a transmis că nu va mai viza infrastructura energetică, după ce un atac asupra unui câmp gazifer iranian a declanșat represalii asupra instalațiilor de petrol și gaze din Orientul Mijlociu și a atras o reacție critică din partea președintelui american Donald Trump.
Tensiunile au fost alimentate și de atacuri cu rachete asupra complexului industrial Ras Laffan din Qatar, care au avariat două unități de producție de gaze naturale lichefiate (GNL). Cele două unități au o capacitate anuală combinată de 12,8 milioane de tone, echivalentul a aproximativ 17% din exporturile de GNL ale Qatarului, iar reparațiile ar putea dura până la cinci ani.
Deși livrările de la Ras Laffan erau deja oprite de la începutul lunii din cauza războiului, noile atacuri riscă să mențină prețurile gazelor din Europa și Asia la niveluri ridicate mai mult timp. Analiștii Morgan Stanley anticipează un deficit de 4% al aprovizionării în 2026 și avertizează că o pierdere prelungită a celor două unități avariate ar schimba și așteptările privind un exces de ofertă în 2027-2028.
În Europa, traderii se așteaptă la o vară volatilă, pe fondul eforturilor de reumplere a depozitelor înainte de iarna viitoare. Chiar dacă cea mai mare parte a gazului care tranzitează Strâmtoarea Ormuz ajunge, în mod normal, în Asia, o eventuală închidere a rutei ar putea afecta și Europa, prin competiția pentru volume mai mici de GNL la nivel global; în plus, o răcire a vremii prognozată pentru finalul lunii în nord-vestul Europei ar putea împinge în sus cererea de gaze.
Recomandate
Războiul de cinci săptămâni cu Iranul a scos la iveală cât de expusă este infrastructura energetică a Israelului , iar răspunsul autorităților începe să se traducă în investiții și măsuri de urgență, potrivit unei analize din The Jerusalem Post . Atacurile iraniene au vizat puncte critice, inclusiv centrale electrice din Haifa și Hadera, iar lovirea rafinăriei Bazan din Haifa – surprinsă în imagini cu fum dens – a amplificat îngrijorările legate de dependența de câteva noduri energetice. În paralel, tensiunile din Strâmtoarea Hormuz au împins în sus prețurile gazelor naturale la nivel global, adăugând presiune pe discuția despre reziliența energetică. Dependența de gaz și „veriga” motorinei în situații de criză Un raport din februarie al Controlorului de Stat, Matanyahu Englman , citat în articol, arată că după declanșarea ofensivei Israelului în urma atacului Hamas din 7 octombrie 2023, guvernul nu a abordat la timp nevoia de rezerve de motorină pentru situații de urgență. Aceste rezerve sunt prezentate drept esențiale pentru alimentarea centralelor fără a depinde de gazul natural. În același timp, specialiști intervievați descriu o structură de producție în care gazul natural domină: aproximativ 75% din electricitatea Israelului ar proveni din centrale pe gaz. Energia solară și alte alternative (inclusiv stocarea termică) ar asigura circa 18%, iar restul ar veni din cărbune, cu centralele pe cărbune programate să fie închise „în viitorul apropiat”. Risc operațional: concentrarea surselor și costul rețelelor Pe lângă dependența de un combustibil dominant, analiza indică și un risc de amplasament: sursele de gaz sunt în apropierea unor orașe de coastă precum Haifa și Ashkelon, ceea ce creează vulnerabilități de securitate și provocări de infrastructură. Un alt punct sensibil este transportul energiei din zonele de producție către marile centre urbane. Sunt menționate proiecte de regenerabile în Negev și Golan, însă „principala provocare” rămâne construirea de linii de înaltă tensiune către Tel Aviv, Haifa și Ierusalim – investiții costisitoare și adesea contestate local. Ce măsuri sunt deja în derulare și ce țintă apare pentru mixul energetic Ministerul Energiei a alocat 1 miliard de șekeli (aprox. 1,2 miliarde lei) pentru un program de măsuri accelerate de protecție, care include achiziția de piese de schimb și modernizări de echipamente. În același pachet, ministerul indică și o creștere cu 30% a rezervelor strategice de motorină. Pe termen mediu, unul dintre scenariile prezentate în articol este o tranziție graduală a mixului: de la aproximativ 75% gaz și 20% regenerabile în prezent, către un model 70%-30% până la mijlocul anilor 2030 și o împărțire 50%-50% în anii 2040. Autorul notează însă că aceste evoluții depind de ritmul investițiilor și de capacitatea statului de a susține primele implementări, care au, de regulă, risc mai ridicat. [...]
Redeschiderea Strâmtorii Hormuz, un pas important, dar insuficient pentru revenirea pieței energetice Potrivit The New York Times , redeschiderea Strâmtorii Hormuz, un obiectiv central al Statelor Unite în cadrul acordului de încetare a focului cu Iranul, reprezintă doar primul pas spre relansarea fluxului de energie prin Golful Persic. Aceasta nu va fi suficientă pentru a readuce rapid prețurile petrolului și ale gazelor la nivelurile de dinaintea conflictului. Impactul atacurilor asupra infrastructurii energetice În urma atacurilor asupra rafinăriilor, depozitelor și câmpurilor petroliere din cel puțin nouă țări, peste 10% din oferta mondială de petrol a fost întreruptă. Reluarea operațiunilor necesită nu doar asigurarea trecerii sigure prin strâmtoare, ci și inspecții ale pompelor, înlocuirea echipamentelor de procesare și rechemarea angajaților și navelor dispersate. „Nu este o situație în care doar apeși un buton și totul revine la normal”, a declarat Martin Houston, un executiv cu experiență în industria petrolului și gazelor. Provocările reluării producției Chiar dacă navele vor putea tranzita strâmtoarea fără a fi atacate, reluarea completă a producției va fi un proces de durată. Înțelegerea de încetare a focului, anunțată de președintele Trump, permite trecerea navelor prin strâmtoare, dar atacurile asupra infrastructurii energetice au continuat până la semnarea acordului. În plus, repornirea puțurilor și a altor facilități va dura luni de zile, iar unele infrastructuri grav avariate ar putea necesita ani pentru a fi reparate. De asemenea, prețurile la benzină, care au depășit recent 4 dolari pe galon în Statele Unite, nu vor reveni rapid la nivelurile anterioare conflictului. Probleme tehnice și lanțuri de aprovizionare Oprirea puțurilor de petrol și gaze poate duce la probleme tehnice, cum ar fi dezechilibre de presiune subterană sau acumularea de apă. În plus, echipamentele expuse la sulfura de hidrogen, un gaz toxic, pot coroda. Lanțurile de aprovizionare pentru piese specializate sunt deja tensionate, ceea ce complică și mai mult procesul de reconstrucție. Un exemplu notabil este complexul de export de gaze naturale din Qatar, Ras Laffan, unde atacurile au distrus 17% din capacitate. QatarEnergy estimează că va dura câțiva ani pentru a repara zonele avariate. Perspectivele pieței energetice Pe termen lung, analiștii estimează că prețurile energiei vor scădea față de nivelurile din timpul războiului, dar vor rămâne mai ridicate decât ar fi fost în absența conflictului. Analiștii de la Société Générale prognozează că prețul petrolului va ajunge la aproximativ 80 de dolari pe baril la sfârșitul anului 2026, reflectând un risc mai mare de perturbări geopolitice în viitor. [...]
România are cea mai mare povară a facturii la electricitate din UE, raportat la puterea de cumpărare , deși prețul în euro pe kilowatt-oră nu este printre cele mai ridicate, arată o analiză Eurostat citată de Biziday . Datele Eurostat indică faptul că România este abia pe locul nouă în Uniunea Europeană la tarifele la energie electrică exprimate în euro, însă, ajustat la puterea de cumpărare, costul devine cel mai greu de suportat pentru consumatorii români. În aceeași categorie a celor mai împovărați intră și polonezii și cehii. De ce contează: prețul „în euro” nu spune toată povestea Eurostat compară tarifele atât în termeni nominali (euro), cât și prin prisma puterii de cumpărare. În țări precum Germania, Olanda sau Irlanda, kilowatt-oră este mai scump în euro decât în România, dar veniturile mai mari fac ca factura să apese relativ mai puțin asupra bugetelor gospodăriilor. Context de piață: revenirea la tarife libere și șocul inițial Statistica este realizată pentru a doua jumătate a anului 2025, după revenirea pieței energiei din România la tarife libere, schimbare care, potrivit aceleiași surse, a produs un șoc inițial de +60%. La nivelul UE, unde tarifele nu fuseseră plafonate, acestea au rămas în mare parte stabile. Eurostat mai observă că tarifele actuale la energie electrică în UE sunt aproximativ la același nivel ca după invadarea Ucrainei de către Rusia, în 2022, dar sunt duble față de nivelul anterior, din 2021. Cum arată tarifele în UE și unde se situează România Cele mai mari tarife medii, exprimate în euro, sunt în: Irlanda: 40,42 euro/100 kWh Germania: 38,69 euro/100 kWh Belgia: 34,99 euro/100 kWh Cele mai mici tarife medii sunt în: Ungaria: 10,82 euro/100 kWh Malta: 12,82 euro/100 kWh Bulgaria: 13,55 euro/100 kWh În România, tariful mediu plătit de consumatorii casnici, calculat de Eurostat, este de 29 euro/100 kWh, echivalentul a aproximativ 1,4 lei/kWh. [...]
Benzina s-a scumpit din nou cu 10 bani/litru în mai multe rețele , ceea ce împinge prețurile din București spre zona de 9,1 lei/litru și menține presiunea pe costurile de transport, potrivit Economica , pe baza datelor din aplicația Monitorul Prețurilor a Consiliului Concurenței. Rompetrol și MOL au majorat în dimineața de 5 mai prețul benzinei standard cu 10 bani pe litru. Și SOCAR a adăugat 10 bani/litru. În schimb, Petrom (liderul pieței) nu a crescut prețul benzinei în acea dimineață, după scumpirile operate la jumătatea zilei precedente, iar Lukoil a menținut prețurile. Cât costa benzina în București (5 mai, dimineața) Petrom: 9,02 lei/litru OMV: 9,12 lei/litru Rompetrol: 9,12 lei/litru MOL: 9,12 lei/litru Lukoil: 9,12 lei/litru SOCAR: 9,09 lei/litru Motorina a rămas la nivelul zilei precedente La motorina standard, toate marile lanțuri au menținut prețurile la nivelul de ieri după-amiază, conform aceleiași surse. Prețurile motorinei în București (5 mai, dimineața): Petrom: 9,73 lei/litru OMV: 9,82 lei/litru Rompetrol: 9,82 lei/litru MOL: 9,82 lei/litru Lukoil: 9,94 lei/litru SOCAR: 9,79 lei/litru De ce contează Scumpirea benzinei, chiar și în pași mici (10 bani/litru), se vede rapid în bugetele firmelor cu flote și în costurile de navetă, mai ales într-un context în care prețurile sunt deja în jurul a 9–10 lei/litru. Diferențele între rețele rămân reduse, ceea ce limitează spațiul de „optimizare” prin alegerea stației, cel puțin în București. [...]
Prețurile negative la electricitate arată o problemă de infrastructură și pot frâna investițiile în regenerabile , nu o ieftinire sustenabilă pentru consumatori, potrivit Antena 3 . Fenomenul apare tot mai des pe piețele angro europene, pe fondul exploziei producției solare și eoliene, dar semnalul economic transmis este unul complicat: surplusul nu poate fi transportat și stocat eficient, iar volatilitatea subminează predictibilitatea veniturilor pentru producători. În primul trimestru din 2026, Peninsula Iberică a atins un record de prețuri negative, conform firmei de analize Montel : Spania a avut 397 de ore cu prețuri sub zero între ianuarie și martie, față de 48 de ore în aceeași perioadă din 2025, iar Portugalia a ajuns la 222 de ore. O analiză Bloomberg, pe baza datelor Epex Spot SE, indică o creștere a numărului de ore cu prețuri negative și în Franța (aproape dublu față de 2025) și Germania (plus 50%). De ce contează: semnal prost pentru investiții, facturi neschimbate Deși „a fi plătit să consumi curent” sună atractiv, prețurile negative de pe piața angro nu se traduc automat în facturi mai mici pentru consumatorul final, notează materialul. În schimb, ele pot descuraja investițiile în energie regenerabilă, tocmai într-un moment în care Europa are nevoie de capacități noi și de modernizarea sistemului energetic. Cum apar prețurile sub zero pe piața angro Mecanismul descris este specific pieței europene „ziua următoare”, unde producătorii licitează cantități și prețuri. Prețurile devin negative când oferta depășește mult cererea, situație frecventă primăvara, odată cu zile mai lungi (producție solară mai mare) și episoade de vânt puternic (producție eoliană ridicată), mai ales în zile de sărbătoare legală, când consumul scade. În aceste condiții, unii producători ajung să liciteze prețuri negative pentru a evita oprirea unităților, care poate fi mai costisitoare la repornire. În unele cazuri, diferența este acoperită de subvenții sau este preferată în locul pierderilor tehnice asociate opririi. Materialul dă și un exemplu de cost al dezechilibrelor: anul trecut, Marea Britanie a pierdut 1,47 miliarde lire sterline (aproximativ 1,67 miliarde euro, adică aprox. 8,3 miliarde lei) după ce a oprit turbine eoliene și a plătit centrale pe gaz să funcționeze. Blocajul structural: rețele vechi și investiții încă insuficiente O parte centrală a problemei este infrastructura. Rețeaua energetică europeană este descrisă ca fiind învechită și proiectată pentru centrale mari, amplasate central, nu pentru producția regenerabilă dispersată, adesea în zone izolate. Consecința: energia produsă nu ajunge întotdeauna acolo unde este nevoie (orașe mari, clădiri de birouri), iar surplusul apasă prețurile. Deși investițiile în rețele au crescut cu 47% în ultimii cinci ani, până la circa 70 de miliarde de euro anual, experții citați avertizează că nivelul rămâne insuficient. Un raport al think-tank-ului Ember menționează că peste 120 GW de proiecte regenerabile programate sunt în pericol din cauza „capacității insuficiente a rețelelor”, problemă care afectează inclusiv 1,5 milioane de gospodării cu panouri fotovoltaice pe acoperiș. Ce soluții sunt discutate: stimularea consumului și stocarea în baterii O opțiune menționată este stimularea consumului prin energie gratuită sau cu reduceri mari, idee luată în calcul în Marea Britanie. Greg Jackson, CEO al Octopus Energy , susține că astfel de inițiative ar trebui să devină permanente pentru a încuraja investițiile consumatorilor în soluții electrice. Pe termen mai lung, miza este stocarea. Surplusul de electricitate este greu de stocat, ceea ce a accelerat apelurile pentru extinderea sistemelor de stocare în baterii (BESS – sisteme de stocare a energiei în baterii). În 2025, UE a instalat capacități noi de stocare de 27,1 GWh, iar un raport Solar Power Europe din 2026 arată că flota de baterii a UE a crescut de zece ori din 2021 până în prezent, la 77 GWh, însă Europa este încă „departe de unde ar trebui să fie”. Pentru obiectivele din 2030, UE ar trebui să repete această creștere de zece ori în următorii cinci ani, până la 750 GWh. Cinci piețe au concentrat peste 60% din capacitățile noi în 2025, cu Germania și Italia în frunte; Bulgaria este menționată drept piața cu cea mai rapidă creștere, urmată de Olanda și Spania. [...]
Reziliența energetică devine temă de politică externă, cu implicații directe pentru infrastructură și investiții , în condițiile în care România își revendică un rol regional susținut de poziția geografică și de rețelele existente, potrivit Agerpres , care relatează declarațiile președintelui Nicușor Dan . Șeful statului a afirmat luni că „creșterea rezilienței energetice este o prioritate de maximă importanță” și a indicat trei argumente pentru contribuția României la acest obiectiv: poziția geografică, infrastructura dezvoltată și „un angajament ferm față de parteneriatul transatlantic”. De ce contează pentru piața energiei Mesajul plasează securitatea și continuitatea alimentării cu energie în zona de priorități strategice, ceea ce, în practică, poate însemna presiune pentru accelerarea proiectelor de infrastructură și pentru coordonare mai strânsă cu partenerii externi. În materialul citat nu sunt oferite detalii despre măsuri concrete, termene sau proiecte specifice. Ce se știe și ce lipsește din informația publică Din informațiile disponibile în articolul Agerpres rezultă următoarele elemente: reziliența energetică este prezentată ca prioritate la nivel prezidențial; România își leagă rolul de infrastructura existentă și de poziționarea geografică; componenta geopolitică este explicită, prin referirea la parteneriatul transatlantic. Agerpres precizează însă că articolul integral este disponibil doar abonaților, astfel că nu pot fi verificate din această sursă eventuale detalii suplimentare privind inițiative, investiții sau decizii care ar urma să fie promovate. [...]
