Știri
Știri din categoria Piața energiei
Prețul gazelor cu livrare peste o lună pe TTF a coborât sub 60 euro/MWh, după ce vineri a scăzut cu peste 3%, potrivit Economedia, care citează Bloomberg via Agerpres.
La scurt timp după deschiderea bursei olandeze TTF (hub-ul unde se formează prețul de referință pentru Europa), cotațiile futures au scăzut cu 3,33%, până la 59,7 euro/MWh. Mișcarea vine după o sesiune anterioară foarte volatilă: joi, prețurile au închis cu un avans de 11%, iar intraday au urcat la un moment dat cu 30%, depășind 70 euro/MWh.
Scăderea de vineri a fost pusă pe seama încercărilor Israelului și SUA de a reduce temerile privind noi atacuri asupra infrastructurii energetice din Golful Persic. Israelul a transmis că nu va mai viza infrastructura energetică, după ce un atac asupra unui câmp gazifer iranian a declanșat represalii asupra instalațiilor de petrol și gaze din Orientul Mijlociu și a atras o reacție critică din partea președintelui american Donald Trump.
Tensiunile au fost alimentate și de atacuri cu rachete asupra complexului industrial Ras Laffan din Qatar, care au avariat două unități de producție de gaze naturale lichefiate (GNL). Cele două unități au o capacitate anuală combinată de 12,8 milioane de tone, echivalentul a aproximativ 17% din exporturile de GNL ale Qatarului, iar reparațiile ar putea dura până la cinci ani.
Deși livrările de la Ras Laffan erau deja oprite de la începutul lunii din cauza războiului, noile atacuri riscă să mențină prețurile gazelor din Europa și Asia la niveluri ridicate mai mult timp. Analiștii Morgan Stanley anticipează un deficit de 4% al aprovizionării în 2026 și avertizează că o pierdere prelungită a celor două unități avariate ar schimba și așteptările privind un exces de ofertă în 2027-2028.
În Europa, traderii se așteaptă la o vară volatilă, pe fondul eforturilor de reumplere a depozitelor înainte de iarna viitoare. Chiar dacă cea mai mare parte a gazului care tranzitează Strâmtoarea Ormuz ajunge, în mod normal, în Asia, o eventuală închidere a rutei ar putea afecta și Europa, prin competiția pentru volume mai mici de GNL la nivel global; în plus, o răcire a vremii prognozată pentru finalul lunii în nord-vestul Europei ar putea împinge în sus cererea de gaze.
Recomandate
Un oficial rus de rang înalt cere schimbarea liderilor Uniunii Europene pe fondul crizei energetice , potrivit TASS , în contextul în care prețurile la petrol și gaze cresc puternic din cauza conflictului din Orientul Mijlociu. Kirill Dmitriev , emisar al Kremlinului pentru cooperare economică, a criticat dur politicile energetice ale UE, pe care le consideră „autodistructive”. Acesta a susținut că Europa ar trebui să își recunoască „greșelile strategice” și să renunțe la abordarea anti-rusă, afirmând că „Europa are nevoie de Rusia pentru a supraviețui”. Declarațiile vin în timp ce liderii europeni se reunesc la Bruxelles pentru a discuta impactul creșterii prețurilor la energie. Mesajele lui Dmitriev se înscriu într-o serie de avertismente privind evoluția pieței energetice. Potrivit datelor citate de Izvestia , oficialul rus a estimat că prețurile gazelor în Europa ar putea crește semnificativ, chiar peste prognozele inițiale, pe fondul tensiunilor din regiune și al perturbărilor în aprovizionare. Criza este amplificată de conflictul dintre SUA și Iran, care afectează rutele energetice globale și contribuie la volatilitatea piețelor. În acest context, liderii europeni caută soluții pentru a limita impactul asupra economiilor naționale. Mai multe state membre, inclusiv Italia, Ungaria și Slovacia, cer ajustarea politicilor energetice europene , considerând că ritmul actual al tranziției și restricțiilor este dificil de susținut în actualele condiții de piață. În paralel, Uniunea Europeană își menține planurile de a elimina treptat importurile de energie din Rusia până în 2027, o decizie care complică și mai mult situația într-un moment de presiune majoră asupra prețurilor. Declarațiile venite de la Moscova reflectă atât tensiunile geopolitice, cât și competiția pentru influență pe piața energetică europeană, într-un moment în care securitatea energetică a devenit una dintre principalele preocupări ale liderilor UE. [...]
Statul român va anunța în circa o săptămână măsuri pentru a contracara creșterea prețurilor la combustibil , potrivit News.ro , care citează declarațiile președintelui Nicuşor Dan făcute joi, 19 martie 2026. Acesta a precizat că subiectul a fost discutat deja în Consiliul Suprem de Apărare a Țării, iar ulterior au avut loc consultări între Guvern și operatorii din piața energiei, în urma cărora au fost conturate mai multe scenarii de intervenție. Președintele nu a detaliat soluțiile analizate, însă a confirmat că statul va interveni, fără a exclude opțiuni precum plafonarea prețurilor sau alte măsuri administrative. „O să vedeți măsurile în momentul în care ele vor fi adoptate”, a spus acesta, subliniind că există o coordonare între premier, Ministerul Finanțelor și Ministerul Energiei. În paralel, ministrul Energiei, Bogdan Ivan , a anunțat că Guvernul analizează instituirea unei stări de criză în domeniul carburanților, printr-un proiect de act normativ deja depus. O astfel de decizie ar permite autorităților să intervină rapid pentru: prevenirea creșterilor artificiale de preț asigurarea stocurilor necesare pe piața internă limitarea exporturilor, dacă aprovizionarea este afectată Potrivit oficialului, există un consens politic privind necesitatea intervenției în cazul în care situația internațională se deteriorează și afectează piața locală. În plan european, România susține temperarea ritmului tranziției energetice pentru a evita presiuni suplimentare asupra prețurilor și promovează extinderea producției de energie nucleară, considerată o soluție stabilă pentru industrie. Deciziile finale ale Guvernului sunt așteptate în zilele următoare, într-un context în care evoluția prețurilor la combustibil rămâne influențată de factori externi și de echilibrul dintre cerere și ofertă pe piața energetică. [...]
O delegaţie OMV Petrom se întâlneşte luni cu preşedintele Nicuşor Dan la Cotroceni , într-un context de creştere accelerată a preţurilor la carburanţi. Potrivit HotNews , întâlnirea este programată pentru luni, la ora 10:00, după ce şeful statului va primi anterior o delegaţie a Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE). Discuţia dintre preşedinte şi reprezentanţii companiei petroliere vine într-un moment tensionat pentru piaţa energiei, pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu şi al creşterii rapide a preţurilor la pompă în România. În ultimele zile, benzina s-a apropiat de nivelul de 8,5 lei pe litru , iar motorina a depăşit 9 lei pe litru în unele staţii. Surse oficiale citate de publicaţie au precizat că întâlnirea fusese stabilită înainte de izbucnirea conflictului din Iran. Totuşi, situaţia internaţională şi impactul acesteia asupra pieţei petrolului ar putea deveni un subiect central al discuţiilor. Un alt punct important de pe agenda întrevederii este proiectul Neptun Deep , unul dintre cele mai mari proiecte energetice ale României din Marea Neagră. Exploatarea zăcămintelor de gaze din acest perimetru este considerată esenţială pentru securitatea energetică a ţării şi pentru reducerea dependenţei de importuri. În paralel, presiunea asupra preţurilor la combustibili ar putea continua. O analiză realizată de Asociaţia Energia Inteligentă arată că motorina ar putea ajunge la aproximativ 9,78 lei pe litru în următoarele două săptămâni , dacă autorităţile nu adoptă măsuri pentru a tempera creşterea costurilor. Întâlnirea de la Cotroceni are loc într-un moment în care pieţele energetice globale sunt afectate de tensiunile geopolitice, iar evoluţiile din Orientul Mijlociu influenţează direct preţurile petrolului şi ale carburanţilor în Europa, inclusiv în România. [...]
Ursula von der Leyen avertizează că revenirea Europei la energia rusească ar fi „o greșeală strategică” , chiar dacă războiul din Orientul Mijlociu a provocat deja un nou șoc energetic pe continent. Potrivit informațiilor prezentate în Parlamentul European și citate de mai multe publicații internaționale, inclusiv Reuters , conflictul din regiune a dus la creșteri rapide ale prețurilor la energie în Europa. Președinta Comisiei Europene a declarat că în primele zece zile ale crizei, contribuabilii europeni au plătit aproximativ 3 miliarde de euro în plus pentru importurile de energie . În același timp, prețurile gazelor naturale au crescut cu aproximativ 50% , iar cotațiile petrolului au urcat cu circa 27% după loviturile militare care au escaladat conflictul din regiune. De ce respinge UE revenirea la energia rusă Von der Leyen a subliniat că dependența Europei de combustibilii fosili din Rusia a fost o vulnerabilitate majoră înainte de 2022, iar criza actuală nu trebuie să determine Uniunea Europeană să renunțe la strategia de diversificare energetică. Potrivit oficialului european, lecția ultimilor ani este clară: dependența de un singur furnizor extern poate genera riscuri economice și geopolitice majore. În prezent, UE consideră că este mai bine pregătită decât în trecut datorită investițiilor în surse alternative și în infrastructura energetică. Planurile Uniunii Europene Uniunea Europeană a adoptat deja o reglementare care prevede eliminarea completă a importurilor de gaze rusești până la sfârșitul anului 2027 . Contractele pentru gazele transportate prin conducte ar urma să fie interzise până în noiembrie 2027, iar contractele pentru gaz natural lichefiat sunt deja în curs de eliminare. În locul revenirii la energia rusă, Comisia Europeană analizează mai multe măsuri pentru a reduce impactul crizei asupra economiei: extinderea ajutoarelor de stat pentru industriile mari consumatoare de energie dezvoltarea contractelor directe de energie electrică pentru companii reducerea taxelor și tarifelor din facturile de energie accelerarea investițiilor în energie regenerabilă și nucleară Tensiuni politice în UE Criza energetică reaprinde însă dezbaterile politice în interiorul Uniunii Europene. Unele state membre, printre care Ungaria, au cerut în trecut relaxarea sancțiunilor energetice împotriva Rusiei. Totuși, oficialii europeni insistă că obiectivul pe termen lung rămâne independența energetică a Europei , chiar dacă prețul actual al tranziției este ridicat. [...]
Prețurile la benzină și motorină din România sunt în creștere și ar putea continua să urce , amplificând presiunile asupra economiei și asupra bugetelor familiilor. Potrivit unei analize prezentate de președintele Asociației Energia Inteligentă, Dumitru Chisăliță , citată de Profit.ro , fiecare majorare a prețului combustibililor generează un efect în lanț asupra întregii economii. Specialistul explică faptul că o creștere aparent mică, de 10–15 bani pe litru, nu afectează doar costul alimentării unui automobil, ci se propagă rapid în alte sectoare. Combustibilul este un factor esențial pentru transport, agricultură, construcții și comerț, astfel că scumpirile se transmit în final către prețurile produselor și serviciilor. Efectele economice ale scumpirii combustibililor Creșterea prețurilor la pompă influențează direct mai multe domenii ale economiei: transportatorii majorează tarifele pentru servicii logistice fermierii suportă costuri mai mari pentru lucrările agricole constructorii își ajustează devizele proiectelor retailerii cresc prețurile produselor la raft În aceste condiții, combustibilul devine un multiplicator al inflației , iar presiunea se resimte atât în bugetele familiilor, cât și în costurile antreprenorilor. Întrebarea privind prețurile interne Dumitru Chisăliță ridică și problema alinierii complete a prețurilor interne la cele internaționale. O parte din combustibilul utilizat în România provine din producția internă de țiței, unde costurile de extracție sunt mai reduse. În perioadele de volatilitate pe piețele externe, diferența dintre costul real de producție și prețul final ar putea genera marje foarte ridicate pentru companiile din sector. Potrivit analizei, această situație ridică o dezbatere privind echilibrul dintre logica pieței și impactul social al scumpirilor, mai ales într-un context economic tensionat. Riscuri sociale și de imagine Autorul analizei avertizează că diferența dintre dificultățile economice ale populației și rezultatele financiare solide ale companiilor energetice poate crea tensiuni sociale. În plus, companiile din sectorul petrolier se pot confrunta cu riscuri reputaționale, mai ales într-o perioadă în care investitorii și opinia publică analizează tot mai atent impactul social al activității economice. În opinia sa, soluția nu este decuplarea de piața internațională, ci o abordare mai transparentă și ajustări temporare ale marjelor în perioadele de șoc pe piețele energetice. [...]
Guvernul a publicat ordonanța care menține plafonarea prețului gazelor pentru populație până în 2027 , iar prețul maxim facturat consumatorilor casnici rămâne stabilit la 0,31 lei/kWh în perioada 1 aprilie 2026 – 31 martie 2027, potrivit informațiilor publicate de Digi24 . Actul normativ a fost publicat în Monitorul Oficial și va intra în vigoare după expirarea actualei scheme de plafonare și compensare. Noua reglementare stabilește modul în care este calculat prețul final al gazelor naturale pentru consumatorii casnici. Acesta va include mai multe componente, printre care costul de achiziție al gazelor, tarifele de transport și distribuție stabilite de Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), precum și taxele aplicabile, inclusiv TVA și accizele. În același timp, ordonanța introduce o limită pentru componenta de furnizare , care nu poate depăși 15 lei/MWh , măsură menită să limiteze costurile suplimentare introduse de furnizori. Preț reglementat pentru gazele destinate populației Actul normativ prevede și o modificare pentru producătorii de gaze naturale. Aceștia vor fi obligați să vândă cantitățile necesare furnizorilor și producătorilor de energie termică pentru încălzirea populației la un preț reglementat de 110 lei/MWh , mai mic decât nivelul anterior de 120 lei/MWh. Guvernul a justificat adoptarea măsurii prin evoluțiile recente de pe piața energiei, inclusiv tensiunile geopolitice și creșterea prețurilor pe piețele internaționale, factori care ar putea duce la scumpiri semnificative pentru consumatori dacă plafonarea ar fi eliminată. Obligații pentru furnizori și constituirea stocurilor Ordonanța introduce și reguli privind pregătirea sezonului rece. În perioada 1 aprilie – 31 octombrie 2026 , furnizorii de gaze și producătorii de energie termică vor trebui să constituie în depozitele subterane un stoc minim de gaze. Acesta trebuie să atingă cel puțin 90% din capacitatea totală de înmagazinare la nivel național , pentru a asigura consumul în sezonul rece 2026–2027. Furnizorii sunt obligați să își informeze clienții despre modificările legislative odată cu prima factură emisă după intrarea în vigoare a ordonanței. Potrivit ministrului Energiei, Bogdan Ivan, notificările trimise anterior cu prețuri mai mari decât plafonul de 0,31 lei/kWh nu mai sunt valabile. Amenzi pentru nerespectarea regulilor Companiile din sectorul energetic care nu respectă prevederile ordonanței pot primi amenzi între 1% și 5% din cifra de afaceri anuală . Sancțiunile vor fi aplicate de instituții diferite, în funcție de tipul clientului și de rolul operatorului pe piață: ANRE pentru operatorii din sectorul energetic și clienții non-casnici ANPC pentru situațiile care implică consumatorii casnici Noua ordonanță stabilește astfel cadrul de funcționare al pieței gazelor naturale pentru următorul an, menținând plafonarea prețurilor pentru populație și impunând reguli suplimentare pentru furnizori și producători. [...]
