Știri
Știri din categoria Piața energiei
Un nou șoc pe energie riscă să împingă inflația și costurile de finanțare în sus, pe fondul tensiunilor din Orientul Mijlociu și al riscurilor de întrerupere a aprovizionării, potrivit unei prognoze a Băncii Mondiale citate de Antena 3. Instituția estimează că prețurile la energie ar urma să crească cu 24% anul acesta, până la cel mai ridicat nivel de la invadarea Ucrainei de către Rusia, în 2022, dacă cele mai acute perturbări generate de războiul din regiune se încheie în mai.
În scenariul de bază, Banca Mondială vede până în octombrie o revenire graduală, aproape de nivelul de dinaintea războiului, a volumelor tranzitate prin Strâmtoarea Ormuz, dar avertizează că riscul unor prețuri mai ridicate rămâne semnificativ dacă ostilitățile escaladează și perturbările de aprovizionare durează mai mult decât se anticipează.
Banca Mondială estimează că țițeiul Brent (referința globală) ar urma să se tranzacționeze anul acesta la 86 dolari pe baril (aprox. 395 lei), față de 69 dolari pe baril (aprox. 318 lei) în 2025. În plus, prețul ar putea urca la 115 dolari pe baril (aprox. 529 lei) dacă facilitățile de gaze și petrol din regiune sunt afectate suplimentar, iar exporturile își revin lent.
Instituția avertizează că atacarea infrastructurii energetice și perturbarea transportului prin Strâmtoarea Ormuz au dus la „cel mai mare șoc înregistrat vreodată” al aprovizionării cu petrol.
Economistul-șef al Băncii Mondiale, Indermit Gill, avertizează că războiul lovește economia globală „în valuri cumulate”, prin energie, apoi prin alimente și, în final, printr-o inflație mai ridicată, care ar putea împinge dobânzile și costurile de împrumut în sus.
„Războiul lovește economia mondială în valuri cumulate: prima dată prin prețurile mai ridicate la energie, apoi prețurile mai ridicate la alimente și, în final, o inflație mai ridicată, care va determina majorarea dobânzilor și majorarea costurilor de împrumut.”
Pe partea de agricultură, Banca Mondială estimează că prețurile îngrășămintelor ar urma să crească cu 31% în 2026, după un avans de 60% al prețului la uree. Instituția avertizează că aceste evoluții pot amplifica presiunile asupra aprovizionării cu alimente, pot eroda veniturile fermierilor și pot amenința randamentele viitoarelor culturi.
În scenariul de bază, Banca Mondială estimează că inflația medie în economiile dezvoltate ar ajunge la 5,1% în 2026, de la 4,7% anul trecut. Pentru țările în curs de dezvoltare, instituția indică o inflație de 5,8% dacă războiul se prelungește.
Totodată, creșterea economiei mondiale ar urma să fie afectată: țările în curs de dezvoltare ar înregistra un avans de 3,6% în 2026, față de o estimare anterioară de 4%, potrivit prognozei citate.
Recomandate
Prețurile ridicate la kerosen, nu lipsa de combustibil, încep să taie din rutele aeriene din Europa , iar efectul complet asupra tarifelor ar putea fi resimțit abia spre finalul anului sau în 2027, pe măsură ce expiră contractele de acoperire a riscului (hedging) ale companiilor, potrivit Economedia . Comisarul european pentru transport durabil și turism, Apostolos Tzitzikostas , spune că „în prezent, nu există o penurie de combustibil pentru avioane în Europa” și că nu sunt semne de lipsuri în perioada următoare, deși avertizează că aeroporturile regionale sunt cele mai expuse riscului. Contextul este tensionarea piețelor energetice pe fondul războiului din Iran și al închiderii, în mare parte, a Strâmtorii Ormuz în ultimele trei luni. Cum se evită, deocamdată, o penurie în UE Închiderea Strâmtorii Ormuz a redus livrările de petrol cu aproximativ 14 milioane de barili pe zi, echivalentul a circa 14% din cererea globală, conform informațiilor citate. Chiar și așa, UE a depășit până acum perturbările, deoarece Orientul Mijlociu reprezintă aproximativ 20% din importurile europene de combustibil pentru avioane, iar livrările din SUA și Nigeria au acoperit în mare măsură deficitul. Tzitzikostas a mai spus că Europa are stocuri de urgență în statele membre și că, deocamdată, nu este nevoie de discuții despre redistribuirea rezervelor. De ce se reduc rute: kerosenul apasă direct pe costuri Principala problemă pentru companiile aeriene este scumpirea combustibilului. Asociația Internațională a Transportatorilor Aerieni (IATA) estimează că kerosenul reprezintă 25–30% din costurile de operare ale companiilor aeriene, iar comisarul european afirmă că, din acest motiv, unele companii aleg să anuleze rute „care nu aveau sens din punct de vedere economic” și să își ajusteze operațiunile. Impactul asupra pasagerilor ar putea deveni mai vizibil mai târziu, când expiră contractele de hedging (instrumente prin care companiile își fixează parțial costurile viitoare la combustibil), însă situația diferă „foarte” mult de la o companie la alta, potrivit oficialului. Așteptări de preț și riscul pentru finalul anului Analiștii se așteaptă ca prețul mediu al petrolului să fie în jur de 90 de dolari pe baril (aprox. 414 lei) în acest an, cu 40% peste nivelul din februarie. Pentru finalul anului, Tzitzikostas avertizează că situația ar putea deveni „foarte dificilă” dacă livrările din Orientul Mijlociu rămân întrerupte și dacă Strâmtoarea Ormuz nu se redeschide. În paralel, un conflict prelungit ar depăși ca efecte sectorul aviatic: OCDE a avertizat că un astfel de scenariu ar putea frâna brusc creșterea economiei globale până la niveluri comparabile cu cele din criza financiară din 2008–2009 sau din pandemie, iar comisarul european a spus că există inclusiv riscul unei recesiuni globale. [...]
Prețul gazelor în Europa a scăzut pe fondul semnalelor de detensionare în Ormuz , un culoar-cheie pentru fluxurile globale de energie, după ce SUA au indicat progrese către un posibil acord cu Iranul, potrivit Antena 3 . Mișcarea contează direct pentru costurile de aprovizionare ale companiilor și pentru efortul Europei de a-și reface stocurile înainte de iarnă. La hub-ul TTF din Amsterdam, reperul pentru piața europeană, contractele futures la gaze erau în scădere cu 4,9%, la 46,32 euro/MWh, după ce anterior coborâseră cu până la 6,7%. Scăderea a venit în contextul în care președintele SUA, Donald Trump, a transmis pe rețelele de socializare că „negocierile se desfășoară într-un mod ordonat și constructiv”, dar a adăugat că SUA nu se va grăbi să încheie un acord. De ce contează: competiția pentru GNL și stocurile europene Deși, în mod obișnuit, o mare parte din gazele din Orientul Mijlociu ajunge în Asia, perturbările prelungite ale livrărilor prin Strâmtoarea Ormuz ar putea crește competiția pentru o ofertă globală limitată de gaze naturale lichefiate (GNL). Într-un astfel de scenariu, Europa ar avea mai greu acces la volumele necesare pentru a-și reumple depozitele înainte de sezonul rece. În prezent, gradul de umplere a depozitelor de gaze din Europa este de aproximativ 38%, „semnificativ sub” media ultimilor cinci ani pentru această perioadă, de puțin peste 50%, notează publicația. Ce urmează: posibil anunț, dar acordul rămâne incert Secretarul de stat american Marco Rubio a spus că un anunț privind un acord cu Iranul ar putea veni „în următoarele ore” și ar putea pune capăt oficial războiului din Orientul Mijlociu. Totuși, rămân neclarități legate de diferențe importante, inclusiv soarta programului nuclear al Iranului . Agenția iraniană Tasnim a indicat că proiectul de acord ar putea să nu fie finalizat, acuzând că SUA obstrucționează unele clauze-cheie, inclusiv cererea de deblocare a activelor Iranului. [...]
Căderea Guvernului Bolojan a amplificat riscul de scumpiri în energie și carburanți , prin presiunea pe curs și prin creșterea percepției de risc, potrivit unei analize semnate de președintele Asociației Energia Inteligentă, Dumitru Chisăliță , citată de Agerpres . Chisăliță susține că efectul imediat al instabilității politice se vede în deprecierea leului și în presiunea pe euro, într-un sector în care energia, gazele și combustibilii sunt influențate de prețuri externe exprimate în euro sau dolari. În această logică, „un leu mai slab” înseamnă costuri mai mari la importuri și, implicit, presiune pe facturile consumatorilor. Reacția pieței: curs, prețuri la pompă și cotații spot În analiza citată, Chisăliță indică o serie de mișcări „de la începutul crizei politice”, pe care le leagă de creșterea incertitudinii: leul s-a depreciat cu circa 3,5% ; prețul benzinei a crescut cu 5,1% ; prețul motorinei a crescut cu 8,4% ; prețul spot al gazelor pe BRM a crescut cu 2,6% ; prețul spot al energiei electrice pe OPCOM a crescut cu 15,2% . Investițiile, în așteptare: proiecte amânate și risc pentru fonduri europene Pe lângă efectele de preț pe termen scurt, șeful AEI avertizează că un guvern interimar poate duce la amânarea proiectelor mari, într-un sector dependent de investiții masive în rețele, producție și stocare. În același timp, instabilitatea politică ar putea întârzia jaloanele din PNRR și investițiile în energie verde, stocare și infrastructură. În acest context, analiza menționează și o referință la Reuters privind riscul legat de accesul la aproximativ 10 miliarde euro (aprox. 50 miliarde lei) din fonduri UE. Chisăliță notează totodată că societăți precum Hidroelectrica, Romgaz sau OMV Petrom sunt sensibile la schimbările politice, în condițiile în care statul influențează reglementarea pieței. Ce urmează: depinde de viteza formării unui guvern stabil Pe termen mediu, efectul asupra pieței energiei ar depinde, potrivit lui Chisăliță, de cât de repede este format un nou guvern stabil și dacă România își păstrează direcția pro-europeană și investițiile în infrastructura energetică. În lipsa acestor repere, investitorii ar putea rămâne prudenți, pe fondul temerilor legate de schimbări de taxe, noi plafonări, intervenții în prețuri și modificări ale conducerilor. [...]
Rompetrol își consolidează rolul de „reper” de preț în piața carburanților după ce a ieftinit benzina cu 10 bani/l și a scumpit motorina cu 5 bani/l, mișcare care a mărit diferența dintre cele două produse la 26 de bani/l în defavoarea dieselului, potrivit Profit . Ajustarea de vineri vine într-un context în care, deși în mod tradițional trendul era impus de liderul pieței, OMV Petrom, în ultima perioadă Rompetrol pare să fie compania cea mai activă în modificarea prețurilor, influențând și politica de preț a concurenței. Rompetrol operează și cea mai mare rafinărie din România, Petromidia . Ce s-a schimbat la pompă În urma modificărilor de preț, în stațiile Rompetrol: benzina standard se vinde la 8,78 lei/l ; motorina a revenit peste pragul de 9 lei/l, la 9,04 lei/l . Diferența de preț dintre motorină și benzină a urcat la 26 de bani/l , însă rămâne sub maximul din ultimele luni: cu două luni în urmă, motorina era cu peste 1 leu/l mai scumpă decât benzina, conform datelor citate de publicație. Cum se poziționează Rompetrol față de Petrom și restul pieței Rompetrol este prezentată ca cea mai ieftină rețea de benzinării din România : benzina ar fi mai ieftină cu 14 bani/l , iar motorina cu 4 bani/l față de prețurile din stațiile Petrom. Pe partea de reacție a concurenței, OMV Petrom și compania controlată de grupul maghiar MOL au ieftinit joi după-amiază carburanții (cu 20 de bani/l benzina și cu 10 bani/l motorina), după o reducere anterioară în aceeași zi (10 bani/l la benzină și 5 bani/l la diesel). Separat, Lukoil a modificat prețurile la miezul nopții, reducând benzina cu 20 bani/l și motorina cu 10 bani/l; astfel, prețurile au ajuns la nivelul celor din benzinăriile OMV și MOL, de 8,98 lei/l pentru benzina standard și 9,14 lei/l pentru motorină. De ce contează Când rețeaua cu cele mai mici prețuri își ajustează rapid tarifele — și mai ales când o face asimetric, ieftinind benzina și scumpind motorina — semnalul se transmite în piață atât prin concurență, cât și prin diferențele de preț dintre produse, relevante pentru costurile de transport și pentru consumatorii care folosesc preponderent diesel. [...]
Benzina și motorina au coborât sub 9,50 lei/litru în toate stațiile marilor rețele , pe fondul unui nou val de ieftiniri aplicate marți, 9 iunie, care a reașezat ierarhia prețurilor la pompă și a împins Petrom în poziția de lider la „combustibili ieftini”, potrivit Economedia . După reducerile de luni, Petrom și OMV au continuat scăderile și marți, în timp ce Socar, Lukoil și MOL au venit cu tăieri în cursul zilei. Rompetrol, care luni avea cele mai mici prețuri din piață, și le-a menținut neschimbate marți. Noile prețuri la pompă și cine conduce piața la „ieftin” Marți, Petrom a redus din nou prețurile față de ziua precedentă cu 20 de bani la benzină și 15 bani la motorină, ajungând la: 9,22 lei/litru la benzină 9,23 lei/litru la motorină OMV a urmat aceeași tendință, cu: 9,28 lei/litru la benzină 9,29 lei/litru la motorină Rompetrol a rămas la nivelurile de luni, adică: 9,33 lei/litru la benzină 9,34 lei/litru la motorină Reducerile aplicate marți de Socar, Lukoil și MOL Companiile care luni își menținuseră prețurile din weekend au redus marți, astfel: Socar : -20 bani la benzină și -15 bani la motorină, la 9,44 lei (benzină) și 9,39 lei/litru (motorină) Lukoil : -21 bani la benzină și -15 bani la motorină, la 9,47 lei (benzină) și 9,44 lei (motorină) MOL : -20 bani la benzină și -15 bani la motorină, la 9,48 lei (benzină) și 9,44 lei/litru (motorină) Cea mai mare ieftinire la benzină a fost la Lukoil, de 21 de bani/litru , în timp ce Rompetrol a fost singura companie care nu a mai redus marți. Cât s-a tăiat în total între 1 și 9 iunie Pe intervalul 1–9 iunie, Economedia arată că cele mai mari scăderi cumulate au fost la Petrom și OMV: Benzină : Petrom și OMV au redus cu 40 de bani/litru în două zile; Rompetrol a ajuns la -35 de bani/litru (cu mențiunea că include și o reducere intermediară din weekend) Motorină : Petrom și OMV au ajuns la -30 de bani/litru , în timp ce Socar, Lukoil și MOL au avut câte -15 bani/litru (aplicați marți) Contextul imediat al acestor mișcări este o competiție accelerată pe preț între marile rețele, care a comprimat rapid diferențele la pompă și a mutat liderul de la Rompetrol (luni) la Petrom (marți). Pentru șoferi, efectul direct este o scădere vizibilă a costului pe litru, iar pentru companii, o presiune mai mare pe menținerea cotei de piață prin preț. [...]
Rompetrol a redus prețurile la pompă, coborând motorina sub benzină , într-o mișcare care poate pune presiune pe restul pieței într-un context în care strategiile comerciale ale companiilor sunt influențate și de plafonarea temporară a adaosurilor, potrivit Profit . În urma ieftinirii din stațiile Rompetrol, motorina standard a ajuns la 9,49 lei/l, iar benzina standard la 9,53 lei/l, după o săptămână în care cotațiile au rămas neschimbate. Practic, motorina este cu 5 bani/l mai ieftină decât benzina, o inversare față de situația de acum circa o lună și jumătate, când motorina era mai scumpă cu peste 1 leu/l. Cum se poziționează Rompetrol față de concurență Profit notează că, la nivelul stațiilor din Capitală, prețurile Rompetrol sunt în acest moment cele mai reduse din piață, cel puțin până când concurenții vor adopta măsuri similare. Comparativ cu Petrom, diferențele sunt: motorina standard: cu 4 bani/l mai ieftină la Rompetrol; benzina standard: cu 9 bani/l mai ieftină la Rompetrol. Context: volatilitate recentă și efectul plafonării adaosurilor În același material este amintit că, pe 1 iulie, compania controlată de grupul kazah KMG scumpise motorina cu 35 bani/l. Totodată, înaintea scumpirii motorinei de pe 1 iunie, în cele 10 zile precedente Rompetrol scumpise benzina cu 50 bani/l și ieftinise motorina cu 35 bani/l. Un element de fundal pentru aceste ajustări este intervenția Guvernului, care a limitat temporar, până în luna iunie, adaosurile comerciale ale companiilor din domeniu la nivelul celor de anul trecut. Profit precizează că adaosul nu este calculat la produs, ci la cifra de afaceri, ceea ce influențează strategiile de preț ale jucătorilor din piață. [...]
