Știri
Știri din categoria Piața energiei
Prețurile ridicate la kerosen, nu lipsa de combustibil, încep să taie din rutele aeriene din Europa, iar efectul complet asupra tarifelor ar putea fi resimțit abia spre finalul anului sau în 2027, pe măsură ce expiră contractele de acoperire a riscului (hedging) ale companiilor, potrivit Economedia.
Comisarul european pentru transport durabil și turism, Apostolos Tzitzikostas, spune că „în prezent, nu există o penurie de combustibil pentru avioane în Europa” și că nu sunt semne de lipsuri în perioada următoare, deși avertizează că aeroporturile regionale sunt cele mai expuse riscului. Contextul este tensionarea piețelor energetice pe fondul războiului din Iran și al închiderii, în mare parte, a Strâmtorii Ormuz în ultimele trei luni.
Închiderea Strâmtorii Ormuz a redus livrările de petrol cu aproximativ 14 milioane de barili pe zi, echivalentul a circa 14% din cererea globală, conform informațiilor citate. Chiar și așa, UE a depășit până acum perturbările, deoarece Orientul Mijlociu reprezintă aproximativ 20% din importurile europene de combustibil pentru avioane, iar livrările din SUA și Nigeria au acoperit în mare măsură deficitul.
Tzitzikostas a mai spus că Europa are stocuri de urgență în statele membre și că, deocamdată, nu este nevoie de discuții despre redistribuirea rezervelor.
Principala problemă pentru companiile aeriene este scumpirea combustibilului. Asociația Internațională a Transportatorilor Aerieni (IATA) estimează că kerosenul reprezintă 25–30% din costurile de operare ale companiilor aeriene, iar comisarul european afirmă că, din acest motiv, unele companii aleg să anuleze rute „care nu aveau sens din punct de vedere economic” și să își ajusteze operațiunile.
Impactul asupra pasagerilor ar putea deveni mai vizibil mai târziu, când expiră contractele de hedging (instrumente prin care companiile își fixează parțial costurile viitoare la combustibil), însă situația diferă „foarte” mult de la o companie la alta, potrivit oficialului.
Analiștii se așteaptă ca prețul mediu al petrolului să fie în jur de 90 de dolari pe baril (aprox. 414 lei) în acest an, cu 40% peste nivelul din februarie. Pentru finalul anului, Tzitzikostas avertizează că situația ar putea deveni „foarte dificilă” dacă livrările din Orientul Mijlociu rămân întrerupte și dacă Strâmtoarea Ormuz nu se redeschide.
În paralel, un conflict prelungit ar depăși ca efecte sectorul aviatic: OCDE a avertizat că un astfel de scenariu ar putea frâna brusc creșterea economiei globale până la niveluri comparabile cu cele din criza financiară din 2008–2009 sau din pandemie, iar comisarul european a spus că există inclusiv riscul unei recesiuni globale.
Recomandate
Europa intră în iarnă cu stocuri de gaze mult sub normal, iar scumpirea accelerată a energiei riscă să alimenteze inflația și să împingă Banca Centrală Europeană spre noi majorări de dobândă , pe fondul unor presiuni economice și politice în creștere, potrivit HotNews . Europa se apropie de sezonul rece cu depozitele de gaze umplute în proporție de 69%, față de media de 85% pentru această perioadă, calculată pe ultimii cinci ani. În acest context, prețurile ridicate la gaze, motorină și alți combustibili sporesc presiunile asupra guvernelor, atât din perspectiva costurilor economice, cât și a riscurilor politice. Germania și Țările de Jos – care dețin împreună 35% din capacitatea de stocare a Uniunii Europene – sunt între statele cu cele mai mari întârzieri în refacerea rezervelor. Potrivit Reuters, citată de News.ro, scumpirile generate de perturbările asociate războiului SUA–Israel cu Iranul au descurajat companiile să cumpere gaze și au făcut guvernele mai reticente în a impune atingerea țintelor naționale de stocare. Prețul gazelor: +150% într-un an, cu riscul unui nou vârf Prețul de referință al gazelor europene a ajuns la 81 euro/MWh, nivel cu 150% peste cel de acum un an și peste scenariul advers luat în calcul de Banca Centrală Europeană. Morgan Stanley estimează că, în funcție de vreme, prețul ar putea urca până la 100 euro/MWh. Analiștii avertizează că și o iarnă cu temperaturi normale ar putea reduce puternic rezervele, iar refacerea lor în 2027 prin importuri ar putea menține piața gazelor naturale lichefiate (GNL – gaz transportat pe mare în stare lichefiată) sub presiune timp de mai multe luni. Efect de contagiune: combustibili mai scumpi și presiune pe inflație Tensiunile nu se limitează la gaze. După ce petrolul a depășit 100 de dolari pe baril (aprox. 450 lei), în UE benzina este cu 24% mai scumpă decât în urmă cu un an, motorina cu 38%, iar combustibilul pentru aviație cu peste 100%, conform datelor citate în articol. Pentru BCE, gazele și electricitatea devin o preocupare centrală din perspectiva inflației. Un studiu al Băncii Italiei indică faptul că scumpirea gazelor are efecte inflaționiste mai puternice și mai persistente decât șocurile petroliere, inclusiv asupra inflației de bază (indicator urmărit atent de banca centrală). „Atenţia mea este acum concentrată mai puţin asupra petrolului şi combustibililor şi tot mai mult asupra preţurilor gazelor şi electricităţii”, a declarat Peter Kazimir , membru al conducerii BCE. Investitorii estimează că BCE ar putea fi nevoită să majoreze dobânzile încă de trei sau patru ori dacă presiunile energetice persistă, iar printre sectoarele considerate cele mai vulnerabile sunt transportul aerian, industria chimică, industria auto și materialele de construcții. Miza politică: costuri bugetare și teme sensibile în Germania Pe lângă componenta economică, presiunea este și politică. În Germania, AfD a câștigat alegerile într-un land cu un program care cere pace cu Moscova și restabilirea contractelor pentru gaze rusești ieftine, în timp ce guvernul cancelarului Friedrich Merz analizează măsuri costisitoare pentru reducerea prețurilor combustibililor, potrivit informațiilor din articol. [...]
Escaladarea barierelor comerciale pentru tehnologii electrice riscă să scumpească modernizarea rețelelor și să întârzie tranziția energetică , într-un moment în care cererea de electricitate crește, iar investițiile în infrastructură sunt deja sub presiune, potrivit unei analize Politico . Miza economică este dublă: costuri mai mari pentru companii și utilități, respectiv facturi potențial mai ridicate pentru consumatori, pe fondul întârzierilor în livrări și al tarifelor în creștere. Tensiunile comerciale se extind de la produse finite (vehicule electrice, baterii) la componente și materiale critice pentru electrificare, de la celule fotovoltaice până la echipamente de rețea. Guverne din Europa, SUA și economii emergente justifică măsurile prin protecția locurilor de muncă, securitate economică și reducerea dependenței de China, însă industria avertizează că efectul cumulat poate încetini decarbonizarea și poate crește emisiile. Tarifele intră în „inima” lanțului de electrificare Analiza notează că barierele comerciale nu sunt noi, dar în ultimii ani au ajuns să acopere aproape întregul lanț de aprovizionare, de la materii prime și componente până la produse finale. Agenția Internațională a Energiei (IEA) a descris fenomenul drept o proliferare de tarife, taxe, măsuri antidumping, cerințe de conținut local și scheme de subvenții care „strâng” condițiile de comerț și schimbă tiparele comerciale (comentariul IEA menționat în articol: https://www.iea.org/commentaries/energy-technology-manufacturing-is-rebalancing-in-a-dynamic-era-for-trade-and-industrial-policy ). În ultimii doi ani, tarifele pentru baterii, vehicule electrice, electrolizoare, pompe de căldură și turbine eoliene au crescut, iar pentru solar „rata medie a taxelor” pe lanțul de aprovizionare a urcat de nouă ori între 2023 și 2024, potrivit analiștilor IEA citați de Politico. Consecința directă: tranziția energetică devine mai scumpă exact când ritmul ar trebui accelerat. Rețelele electrice, punctul sensibil: întârzieri, costuri și risc de facturi mai mari Cea mai imediată problemă operațională și economică este în infrastructura de rețea. Politico arată că, în multe țări, utilitățile și guvernele încearcă să modernizeze rețele îmbătrânite, în timp ce cererea de electricitate crește și volume mari de energie regenerabilă așteaptă conectarea. În acest context, tarifele pot ridica prețul echipamentelor și al lucrărilor, împingând în sus costul investițiilor și, implicit, presiunea asupra facturilor. Karen Wayland, CEO GridWise Alliance (coaliție a utilităților și furnizorilor de echipamente din SUA), rezumă efectul: „Cu siguranță încetinește lucrurile.” Wayland indică și un blocaj deja existent în lanțurile de aprovizionare pentru echipamente de rețea, amplificat de competiția cu centrele de date și de relocalizarea unor producții. În SUA, transformatoarele ar ajunge la termene de livrare de aproape doi ani și jumătate, iar prețurile ar fi crescut cu 158% din mai 2020; alte echipamente (comutatoare, automatizări de distribuție, regulatoare de tensiune) ar avea termene de cel puțin un an, conform aceleiași surse citate de Politico. Europa: cerințe „fabricat în Europa”, dar industrie insuficientă pe termen scurt În Uniunea Europeană, politicienii discută cerințe de tip „made in Europe” pentru anumite tehnologii curate achiziționate de autorități publice. Operatorii de distribuție avertizează însă că, în forma rigidă, măsura poate încetini electrificarea și instalarea de regenerabile, deoarece Europa nu produce suficient din unele tehnologii-cheie (de exemplu, anumite componente pentru transformatoare) pentru a acoperi cererea, potrivit European Distribution System Operators (documentul menționat: https://www.edsoforsmartgrids.eu/content/uploads/2026/08/e.dso-made-in-europe-position-paper.pdf ). Asociația susține că, în aceste condiții, cerințele stricte de origine ar putea „constrânge achizițiile și crește costurile”, fără să întărească rapid capacitatea industrială europeană. SUA: restricții pe importuri de echipamente de rețea și efecte în lanț pentru solar În SUA, Politico descrie o combinație de tarife și restricții mai dure sub administrația Trump, inclusiv un ordin executiv din august care interzice cumpărarea, vânzarea sau instalarea unor echipamente de rețea fabricate de companii străine considerate risc de securitate națională (material Politico Pro menționat: https://subscriber.politicopro.com/article/2026/08/trump-bans-use-of-some-foreign-electric-grid-parts-over-security-risks-01051953 ). Ordinul nu numește explicit țări, iar Departamentul Energiei ar urma să stabilească ce echipamente și ce companii intră sub incidența interdicției. Casa Albă a transmis, potrivit Politico, că ordinul vizează țări aflate sub embargo de armament și că acestea ar reprezenta o parte mică din echipamentele de rețea pentru majoritatea categoriilor de produse; totodată, Departamentul Energiei ar urma să echilibreze securitatea națională cu nevoia de extindere a rețelei în ghidurile de implementare. Pe solar, analiza menționează o succesiune de măsuri care pot afecta costurile și ritmul instalărilor, inclusiv stabilirea unor prețuri minime la import pentru polisiliciu (materia primă-cheie pentru majoritatea panourilor) și tarife pentru alte echipamente. Tim Pawlenty, CEO al Solar Energy Industries Association, spune că tarifele ar putea ajuta la relocalizarea producției, dar avertizează că nivelul și „secvențierea” lor pot crea probleme dacă furnizorii interni nu pot acoperi rapid golurile din lanțul de aprovizionare. De ce contează: decarbonizarea poate încetini, iar costurile pot urca Politico citează avertismente din industrie și analize care indică un risc comun: electrificarea și tranziția către energie mai curată pot deveni mai lente și mai scumpe. O analiză a Băncii Centrale Europene a avertizat că barierele comerciale ar face produsele „verzi” mai scumpe decât tehnologiile convenționale, cu efect asupra eforturilor de limitare a schimbărilor climatice (link menționat: https://www.ecb.europa.eu/press/research-publications/resbull/2026/html/ecb.rb260324~0b81bd7e3c.en.html ). În același timp, argumentul politic rămâne puternic: dependența totală de China pentru tehnologiile curate poate eroda sprijinul public pentru decarbonizare. În acest registru, comisarul european Stéphane Séjourné a întrebat, la prezentarea propunerii în martie, cum poate fi explicată populației „că decarbonizarea este o oportunitate” dacă bateriile sunt fabricate în China (discursul menționat: https://ec.europa.eu/commission/presscorner/detail/fr/speech_26_532 ). Pentru companii și utilități, implicația practică este că planurile de investiții în rețele, regenerabile și electrificare vor trebui recalibrate în funcție de costuri, termene de livrare și reguli de origine tot mai stricte. Iar pentru consumatori, riscul este ca întârzierile și scumpirile din infrastructură să se traducă, în timp, în presiune suplimentară asupra facturilor la energie. [...]
Uniunea Europeană pregătește o extindere masivă a stocării de energie, până la 200 GW în 2030, o mișcare cu impact direct asupra investițiilor din piața energiei și asupra costurilor de echilibrare a sistemului , potrivit Economica , care citează un proiect al Comisiei Europene pentru „Electrification Action Plan”. Ținta de 200 GW (200.000 MW) vizează „toate tehnologiile de stocare” și este fundamentată pe o analiză a Centrului Comun de Cercetare (JRC) al UE. Proiectul acoperă atât stocarea pe durată scurtă, cât și pe durată lungă, dar exclude bateriile de mici dimensiuni și cele „behind-the-meter” (instalate la consumator sau în spatele contorului, inclusiv cele colocate în parcuri). De ce contează: flexibilitatea devine infrastructură critică Documentul pornește de la nevoia de flexibilitate a sistemului energetic, într-un context în care electrificarea transporturilor, clădirilor și industriei crește presiunea pe rețele și pe echilibrarea producției din surse regenerabile. La începutul acestui an, capacitatea totală de stocare din UE era de 55 GW, iar hidrocentralele cu acumulare prin pompare reprezentau mai mult de patru cincimi din total. În paralel, segmentul sistemelor de stocare în baterii la scară utilitară (BESS) „se extinde rapid”, potrivit proiectului citat. 30–35 GW capacitate nouă între 2026 și 2028 În document este menționat și un acord între statele membre, dezvoltatori și producători de sisteme de stocare și energie regenerabilă, consumatori industriali, Comisia Europeană și instituții financiare pentru a adăuga între 30 GW și 35 GW de capacitate de stocare staționară în intervalul 2026–2028. Electrificarea, legată explicit de competitivitate și costuri Proiectul argumentează că accelerarea electrificării este „esențială pentru competitivitate” și face trimitere la criza energetică recentă, arătând că dependența de combustibili fosili a generat un cost suplimentar al energiei de 50 de miliarde de euro (aprox. 250 miliarde lei). Comisarii europeni susțin că electrificarea transporturilor, clădirilor și producției industriale ar putea înlocui până la două treimi din cererea de gaz și jumătate din cererea de petrol până în 2040, ceea ce ar însemna economii de 200 de miliarde de euro (aprox. 1.000 miliarde lei). În același timp, proiectul nu include încă o țintă pentru 2040 privind electrificarea, urmând să fie folosit ca bază pentru legislație ulterioară. Posibile măsuri: cerințe pentru „ vehicle-to-grid ” și reduceri de TVA În plan apar și măsuri cu potențial efect de reglementare și fiscal: introducerea de cerințe „vehicle-to-grid” (V2G) pentru vehicule electrice noi până la finalul lui 2027, inclusiv standarde de interoperabilitate (posibilitatea ca sisteme diferite să funcționeze împreună); includerea unor sisteme de baterii mai mici și a altor surse (de exemplu, facilități de producție) în scheme de flexibilitate; posibilitatea unei reduceri de TVA pentru vehicule electrice, precum și luarea în calcul a unor reduceri de TVA pentru pompe de căldură și sisteme de baterii de uz casnic (informație atribuită în material publicației EV Infrastructure News, citată de Economica); evaluarea întăririi țintelor pentru vehicule cu emisii zero în achizițiile publice. În plus, UE ar urmări sprijinirea inovației în domenii precum reactoarele modulare mici (SMR), hidrogenul și captarea și stocarea carbonului (CCS/CCUS). „Timp de zece ani, ponderea energiei electrice în consumul final de energie al Europei abia dacă s-a mișcat. Se situează la 23%, cam acolo unde era și acum 10 ani. China, Coreea și Japonia au depășit deja 30% și se distanțează rapid”, a declarat Jan Rosenow, profesor de politică energetică și climatică la Universitatea din Oxford. Pentru piața energiei, combinația dintre ținta de stocare și posibilele obligații V2G sugerează o accelerare a investițiilor în flexibilitate (stocare, integrare în rețea, standarde), cu efecte în lanț asupra dezvoltatorilor, operatorilor de rețea și industriei de echipamente. [...]
Prețul de referință al gazelor în Europa a revenit peste 100 euro/MWh , un prag care reaprinde riscul de costuri mai mari pentru industrie și, indirect, pentru facturile la energie în sezonul rece, potrivit HotNews . La bursa TTF din Amsterdam, cotațiile futures la gaze cu livrare în luna următoare au urcat miercuri până la 100,30 euro/MWh, iar în jurul orei 16:05 (ora României) erau la 99,97 euro/MWh, în creștere cu 4,34%. Este prima trecere peste 100 euro/MWh după decembrie 2022, pe fondul războiului din Orientul Mijlociu și al nivelului mai redus de umplere a depozitelor înainte de iarnă, conform Reuters și Agerpres, citate de publicație. De ce contează: efect în lanț spre electricitate și industrie Prețurile ridicate din piața angro se pot transmite în facturile la gaze și electricitate. Un motiv este că, în perioadele de vârf de consum, centralele pe gaze stabilesc adesea prețul energiei electrice pe piață. În paralel, unele companii din industrii care folosesc gazul ca materie primă au început deja să reducă producția. Sunt menționate sectoare precum îngrășămintele, produsele chimice și siderurgia. Context: depozite mai puțin pline și așteptări de prețuri mari Gradul de umplere a depozitelor de gaze din UE este de aproximativ 75%, cel mai scăzut nivel pentru această perioadă a anului după 2009. În acest context, analiștii și experții din industrie se așteaptă la încă un an cu prețuri ridicate la gaze, chiar și în scenariul în care conflictul s-ar încheia și iarna ar fi blândă, deoarece Europa ar trebui să-și refacă rezervele, care au coborât la minime istorice. Ultimul episod de creștere abruptă amintit în material a fost la începutul războiului din Ucraina , când cotațiile au depășit 300 euro/MWh. [...]
Ilie Bolojan spune că un pact politic pe energie e posibil, dar avertizează că fragmentarea coordonării între instituții și „împărțirea pe parohii” a companiilor de stat blochează decizii care ar putea coborî prețurile , potrivit Stirile Pro TV . Președintele PNL a declarat, vineri, la Summitul Rethink România 2026 – „O viziune pentru România”, organizat la Sinaia, că ar exista „premise” pentru un acord pe mai mulți ani între partide în zona energetică. În același timp, el a criticat modul în care sunt împărțite responsabilitățile și activele în sector, sugerând că această organizare reduce capacitatea statului de a gestiona coerent politicile publice în energie. „Acum toată lumea are datele, doar că şi aici şi le-au împărţit pe parohii. N-au lăsat totul la Energie.” Companiile de stat și coordonarea: miza pentru piață Bolojan a dat ca exemplu faptul că, deși Hidroelectrica și Nuclearelectrica sunt la Ministerul Energiei, Transelectrica „trebuie să fie mutată la Secretariatul General”, situație pe care a descris-o drept o „gândire de tip parohial”, chiar dacă, în opinia sa, ar putea fi invocate argumente „de tip european”. Declarațiile au fost consemnate de Agerpres, conform materialului. Fondul de Modernizare și presiunea prețului energiei asupra industriei În același context, fostul premier a vorbit despre „greșeli majore” precum neutilizarea banilor din Fondul de Modernizare, menționând că România a avut „peste 10 miliarde de euro” disponibili. El a sugerat că banii fie rămân în conturi, fie sunt direcționați către proiecte care „nu generează valoare adăugată” și „nu schimbă fondul energiei”. Bolojan a mai spus că administrarea companiilor de stat este „foarte importantă” și a avansat ideea unui holding care să grupeze „două, trei sectoare”, astfel încât prețul de vânzare în piață să fie mai mic și să apară presiune pe piața zilnică, cu efect de reducere a prețului energiei. În argumentația sa, prețul actual ar permite „profituri zdravene” unor companii, în timp ce pentru firmele „la limita de rentabilitate” costul energiei poate decide direct viabilitatea. Materialul nu oferă detalii despre forma concretă a unui eventual pact, calendar sau ce partide ar urma să îl susțină. [...]
UE nu va relaxa sancțiunile pe combustibilii fosili rusești , chiar dacă SUA a încheiat un acord cu Moscova pentru importuri de motorină, potrivit Politico . Mesajul, transmis miercuri dimineață de președinta Comisiei Europene , Ursula von der Leyen , fixează o linie de politică energetică cu impact direct asupra pieței: Bruxelles-ul exclude revenirea la energia rusească pe fondul volatilității prețurilor la petrol. Într-un discurs în fața eurodeputaților, von der Leyen a argumentat că Rusia „nu este un furnizor de energie de încredere”, invocând experiența UE cu folosirea dependențelor energetice ca instrument de presiune și faptul că Rusia a fost cea care a redus livrările de gaze către Europa. Mesajul ei: lecția nu va fi uitată, iar sancțiunile rămân. Decizia de a menține sancțiunile vine după ce, la începutul lunii, președintele american Donald Trump a anunțat un acord cu Vladimir Putin pentru relaxarea sancțiunilor la importurile de motorină până în aprilie 2027, pe fondul creșterii prețurilor globale la petrol. Ulterior, Trump a apărat înțelegerea, susținând că și UE ar fi cumpărat „miliarde” în combustibili fosili din Rusia, fără să ofere detalii. De ce contează pentru piața energiei Poziția Comisiei reduce probabilitatea unei „supape” rapide prin revenirea la fluxuri energetice din Rusia, chiar dacă alte economii mari își ajustează politicile de sancțiuni. Pentru companii și traderi, semnalul este că UE își păstrează cadrul de restricții, ceea ce menține presiunea pe diversificarea aprovizionării și pe alternativele la combustibilii rusești, în special într-un context de prețuri ridicate la petrol. Context: un pachet mai larg de măsuri comerciale În aceeași intervenție, von der Leyen a abordat și dezechilibrul comercial cu China și a spus că Executivul european va prezenta „cât mai curând în decembrie” un nou instrument de descurajare. Potrivit articolului, acesta ar urma să se bazeze pe o propunere avansată anterior de Berlin și Paris și ar permite Comisiei să restricționeze sau chiar să interzică importuri din țări considerate că distorsionează piața unică, cu consultare minimă a statelor membre, pentru acțiune mai rapidă. Instrumentul ar urma să vină alături de un instrument de diversificare și un mecanism de solidaritate aflate deja în lucru. Von der Leyen a mai spus că UE va continua să caute acorduri cu Beijingul după o înțelegere de plafonare a importurilor de hibride din China, iar Politico notează că UE ar urma să prioritizeze chimicalele și utilajele industriale în eforturile de protejare a industriei europene. [...]
