Știri
Știri din categoria Diverse
Guvernul estimează că poate încasa circa 2 miliarde de euro (aprox. 10 miliarde lei) din Cererea de plată nr. 5 din PNRR, după ce a finalizat revizuirea planului și pregătește transmiterea documentației către Comisia Europeană, potrivit Digi24.
Executivul a luat act de Nota privind revizuirea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), pas necesar pentru depunerea Cererii de plată nr. 5. Trimiterea cererii este programată „la începutul lunii august”, după finalizarea procedurilor, actelor normative și a documentelor justificative, inclusiv cele de audit.
Conform Guvernului, Cererea de plată nr. 5 are o valoare brută de 2,66 miliarde de euro (aprox. 13,3 miliarde lei), structurată astfel:
Suma pe care România estimează că o va încasa efectiv, după evaluarea Comisiei Europene, este de aproximativ 2 miliarde de euro (aprox. 10 miliarde lei).
Cererea include 75 de „jaloane și ținte” (adică reforme și investiții cu criterii de îndeplinit), dintre care 21 sunt aferente reformelor și 54 investițiilor, structură agreată cu Comisia Europeană.
Guvernul susține că a treia revizuire a urmărit adaptarea investițiilor și reformelor la stadiul real de implementare, maximizarea absorbției fondurilor europene și reducerea riscului de penalizări financiare.
În urma revizuirii, valoarea totală a PNRR este de 20,1 miliarde de euro (aprox. 100,5 miliarde lei), din care 13,6 miliarde de euro granturi (aprox. 68 miliarde lei) și 6,5 miliarde de euro împrumuturi (aprox. 32,5 miliarde lei), potrivit datelor prezentate de Executiv.
Conform calendarului convenit cu Comisia Europeană, Guvernul estimează că noua Decizie de punere în aplicare a Consiliului va fi aprobată la începutul lunii august, iar în aceeași zi România va transmite oficial Cererea de plată nr. 5.
Cererea de plată nr. 6 este programată pentru sfârșitul lunii septembrie.
Recomandate
Comisia Europeană vrea să conecteze Ucraina la rețeaua europeană securizată Govsatcom din 2027 , pentru a reduce dependența operațională a armatei ucrainene de Starlink , după restricții de viteză care au afectat utilizarea dronelor pe front, potrivit Digi24 . Planul Comisiei este legat de extinderea Govsatcom cu „capacități comerciale” la începutul lui 2027, ceea ce ar permite ca servicii militare să fie furnizate prin intermediul celor comerciale. Miza este asigurarea unei alternative funcționale la infrastructura SpaceX, folosită intens de Forțele Armate ale Ucrainei pentru comunicații și operarea dronelor. De ce contează: vulnerabilitate operațională pe front În ultimele zile, restricțiile de viteză apărute „pe neașteptate” au redus capacitatea Ucrainei de a lansa atacuri la distanță medie și au afectat parțial utilizarea dronelor pe linia frontului, inclusiv pentru interceptarea dronelor rusești. În noaptea de 13 spre 14 octombrie, fostul consilier al ministrului apărării din Ucraina, Serghei Sternenko, a semnalat întreruperi ale Starshield la viteze de peste 160 km/h, iar ulterior a spus că semnalul începea să se piardă deja la 60–70 km/h. Un ofițer ucrainean a declarat pentru Politico că restricțiile au dus la „oprirea completă a tuturor operațiunilor de atac la distanță medie”, inclusiv a celor care folosesc sisteme bazate pe rețele celulare, unde o dronă echipată cu Starlink retransmite semnalul către alte drone conectate în rețea. Ce este Govsatcom și ce promite UE Govsatcom funcționează din ianuarie 2026 și reunește capacitățile sateliților guvernamentali ai UE pentru comunicații securizate, notează Le Monde. Reprezentantul Comisiei Europene, Thomas Renier, a spus că sunt în curs negocieri cu Ucraina pentru „conectarea sa deplină” la Govsatcom și că Europa are resurse pentru a ajuta la menținerea legăturii. Renier a mai precizat că, la începutul lui 2027, serviciile comerciale prin satelit ar urma să fie conectate la Govsatcom, iar „serviciile militare ar putea fi furnizate prin intermediul celor comerciale”. Limita planului: înlocuirea Starshield rămâne incertă Rămâne neclar dacă soluțiile comerciale provizorii vor putea înlocui capacitățile Starshield, sistemul militar al SpaceX folosit de armata ucraineană. Potrivit materialului, această etapă provizorie ar urma să acopere perioada până la formarea completă a constelației europene IRIS , descrisă ca având peste 300 de sateliți, cu termen până în 2029. Renier nu a făcut o comparație directă între capacitățile europene și cele ale Starlink și Starshield. Context: cine controlează restricțiile și ce spun părțile Elon Musk a declarat miercuri că Starshield aparține și este controlat de guvernul SUA, iar deciziile privind funcționarea și limitările de viteză sunt luate, „în ultimă instanță”, de președinte. În același timp, Musk a susținut că Starlink, ca serviciu comercial al SpaceX, nu ar trebui folosit „pentru acțiuni militare ofensive”. Fostul ministru al Apărării al Ucrainei, Mihail Fedorov, a afirmat miercuri seara că „conexiunea la Starlink la viteze de până la 160 km/h se restabilește” și că eliminarea completă a limitării de viteză în Starshield are „o importanță decisivă” pentru apărarea Ucrainei. La Kiev, potrivit Financial Times, există suspiciunea că blocajele ar fi fost impuse la indicația lui Donald Trump, pe fondul criticilor privind atacurile asupra rafinăriilor rusești. Un înalt oficial american a declarat pentru Axios că administrația nu are nicio legătură cu restricțiile. Ce urmează Pe termen scurt, discuțiile UE–Ucraina vizează conectarea la Govsatcom, însă calendarul efectiv și capacitatea de a substitui infrastructura SpaceX rămân, deocamdată, neclare. Pe termen mediu, punctul de inflexiune indicat este începutul lui 2027, când Govsatcom ar urma să primească aportul serviciilor comerciale, înainte ca IRIS să fie complet operațională până în 2029. [...]
Guvernul pune securitatea navigației la Marea Neagră pe agenda UE , pe fondul atacurilor recente asupra navelor comerciale din zonă, potrivit Digi24 . Premierul Ilie Bolojan s-a întâlnit miercuri, la București, cu ambasadorii statelor membre ale Uniunii Europene și cu reprezentantul Comisiei Europene, într-o discuție care a inclus și situația economică a României și securitatea energetică. Miza imediată este una operațională și economică: protejarea rutelor comerciale și reducerea riscurilor pentru transportul maritim într-o regiune pe care Guvernul o descrie drept „în continuă degradare” din punct de vedere al securității. Cooperare regională pentru siguranța navigației În discuțiile cu diplomații UE, premierul a indicat că România vrea o cooperare mai strânsă cu Bulgaria și Turcia pentru asigurarea securității navigației în regiunea Mării Negre. Contextul invocat a fost cel al „ultimelor atacuri asupra navelor comerciale” în zonele economice exclusive ale României și Bulgariei. Pe agendă au fost incluse și amenințările hibride, precum și campaniile de dezinformare, potrivit comunicatului Guvernului citat de Digi24. Mesaj către parteneri: reforme, buget și energie În aceeași întâlnire, Ilie Bolojan a prezentat măsurile adoptate de Guvern pentru echilibrarea bugetului și corectarea „deficiențelor structurale” ale economiei, cu obiectivul de a consolida economia și de a crește încrederea mediului de afaceri, conform comunicatului. Premierul a insistat și pe continuarea reformelor, în „contextul internațional complicat”, și a evidențiat importanța securității energetice și a menținerii unor prețuri accesibile pentru populație. Sprijin militar aliat și poziționare europeană La final, șeful Executivului a mulțumit partenerilor aliați pentru prezența militară în România, despre care a spus că contribuie la consolidarea securității flancului estic al NATO și a regiunii Mării Negre. În plan politic, Bolojan a reafirmat importanța apartenenței României la UE, într-o declarație citată în articol: „Apartenența României la Uniunea Europeană este una dintre cele mai importante realizări din ultimii 35 de ani. Faptul că suntem în familia europeană este un câștig major pentru România și sunt încrezător că această direcție va fi menținută.” Ce urmează, în termeni practici, nu este detaliat în material: comunicatul indică direcția de cooperare regională și temele discutate cu ambasadorii UE, fără a anunța măsuri concrete sau un calendar. [...]
Germania vrea extinderea rapidă a cotelor UE la importuri din China , într-o mișcare care ar putea schimba regulile de acces pe piața europeană pentru mai multe industrii, potrivit Libertatea , care citează Bloomberg . Berlinul ar urma să facă presiuni asupra Comisiei Europene pentru introducerea de „măsuri de salvgardare” – instrumente care permit UE să restricționeze importurile dintr-un sector atunci când există o creștere bruscă a volumelor. Ținta: sectoare suplimentare față de auto, precum produse chimice, inginerie mecanică și, posibil, produse farmaceutice, potrivit unor surse familiarizate cu discuțiile. De ce contează: un semnal de înăsprire a politicii comerciale a UE Inițiativa vine pe fondul unui deficit comercial al UE în relația cu China de „un miliard de euro pe zi”, conform informațiilor citate. Extinderea cotelor ar însemna, practic, o barieră cantitativă la importuri, cu efecte directe asupra lanțurilor de aprovizionare și a concurenței pe piața europeană în industrii sensibile. Modelul invocat: plafonarea importurilor de mașini hibride Comisia Europeană a ajuns săptămâna trecută la un acord cu Beijingul pentru înjumătățirea importurilor de mașini hibride din China, care vor fi limitate la 350.000 pe an. În spatele deciziei se află îngrijorări legate de pierderea locurilor de muncă, notează materialul. Contextul din auto este deja tensionat: UE a impus în 2024 tarife vamale de 35% pentru importurile de mașini electrice din China, ceea ce a dus la creșterea importurilor de hibride, taxate cu 10%. Riscul de „ocolire”: mașinile cu motoare termice rămân neatinse Potrivit informațiilor, o cotă aplicată vehiculelor hibride ar lăsa în continuare „libere” mașinile clasice, cu motoare termice – o nișă care ar putea fi exploatată de producătorii din China. În paralel, datele citate indică presiunea de export a industriei auto chineze: China a produs anul trecut 34,5 milioane de mașini, la o capacitate instalată de 55 de milioane. În primele nouă luni din acest an, China a exportat 8,2 milioane de mașini, dintre care 7,1 milioane autoturisme, în creștere cu 70%, iar pentru întregul an este „pe cale” să ajungă la 11–12 milioane de autovehicule. Ce urmează În acest moment, demersul descris este unul de presiune politică și de discuții la nivelul Comisiei Europene, pe baza unor surse citate de Bloomberg. Dacă UE ar trece la măsuri de salvgardare și în alte sectoare, companiile europene și importatorii ar putea vedea schimbări rapide în condițiile de aprovizionare și în costuri, în funcție de modul concret în care ar fi stabilite cotele și sectoarele vizate. [...]
Reluarea atacurilor asupra infrastructurii energetice rusești readuce riscul de perturbări în lanțul de aprovizionare cu combustibili , după ce Moscova a acuzat Kievul de o lovitură de amploare asupra unei rafinării din Riazan, potrivit Digi24 . Rusia susține că atacul ar fi avut loc în primele ore ale zilei de joi și ar fi vizat o rafinărie situată la sud de Moscova. Potrivit relatării, acuzațiile vin la scurt timp după ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat reluarea loviturilor asupra infrastructurii energetice rusești, după o pauză de trei zile pe care Kievul spune că a făcut-o la solicitarea SUA. Ce spune Moscova despre atacul din Riazan Kremlinul a transmis că Ucraina a „încercat să lanseze un atac de amploare” asupra rafinăriei, informație prezentată de BBC, conform Digi24. Ministerul rus al Apărării afirmă că au fost interceptate patru rachete și zeci de drone, iar resturile ar fi provocat un incendiu la rafinăria din Riazan. Președintele Vladimir Putin a mai susținut că Ucraina ar fi încercat să lovească rafinării și miercuri, acuzație pe care Kievul a respins-o. Putin a declarat, totodată, că atacurile nu ar fi produs până acum „pagube semnificative”. De ce contează: infrastructura energetică, din nou în centrul escaladării Miza imediată este operațională: rafinăriile și infrastructura energetică sunt noduri critice pentru producția și distribuția de combustibili, iar orice incendiu sau oprire temporară poate crea presiune suplimentară asupra fluxurilor interne și regionale. Pe fondul acestui schimb de acuzații, Zelenski a spus că a restricționat atacurile timp de trei zile, în timp ce Rusia a continuat să lovească infrastructura energetică a Ucrainei. Declarația lui, citată de Financial Times, a fost: „Am încheiat-o cu asta.” Separat, Zelenski a afirmat că zeci de orașe ucrainene au fost vizate de atacuri rusești în ultimele 24 de ore. Ce urmează Informațiile din material indică o revenire la o dinamică de tip „lovituri și represalii” asupra infrastructurii energetice, după o pauză scurtă invocată de Kiev. În lipsa unor date independente în text despre amploarea pagubelor, impactul concret asupra producției rafinăriei din Riazan rămâne neclar. [...]
PNL condiționează sprijinul pentru un guvern tehnocrat de o rectificare bugetară rapidă , pe fondul riscului ca blocajul politic să împingă în sus costurile de finanțare ale statului și să afecteze funcționarea unor servicii publice, potrivit Digi24 . Ilie Bolojan spune că partidul ar putea vota învestirea guvernului Luca Niculescu – PSD, dar doar în baza unui acord limitat, cu obiective bugetare și reguli de guvernanță, valabil până în primăvara lui 2027. Într-o postare pe Facebook, Bolojan afirmă că un vot pentru învestirea guvernului „ar putea să ne coste nu doar politic, ci și personal”, însă argumentează că prelungirea crizei are consecințe directe asupra finanțelor publice și a capacității administrative. Decizia finală a PNL ar urma să fie luată la sfârșitul acestei săptămâni. Miza economică: rectificarea bugetară și costul împrumuturilor Bolojan avertizează că, după cinci luni de criză politică și cu un guvern fără puteri depline, „situația se complică zi de zi”. În acest context, el indică două riscuri principale: întârzierea unei rectificări bugetare , care ar putea bloca „mai multe domenii esențiale”, cu sănătatea menționată explicit drept prima vulnerabilă; dificultăți crescute de finanțare pentru stat , prin împrumuturi „tot mai greu” de obținut și la „dobânzi tot mai mari”, în condițiile în care „riscul de țară rămâne ridicat” fără un guvern funcțional. Premierul interimar susține că, din vară, o parte dintre unitățile de primiri urgențe au ajuns să nu mai aibă bani de funcționare din cauza lipsei alocărilor necesare, iar soluțiile de relocare internă în bugetul Ministerului Sănătății ar fi ajuns „la limită”. Ce fel de sprijin ar lua în calcul PNL Bolojan afirmă că grupurile parlamentare au recomandat acordarea votului de învestitură doar pe baza unui acord pe care l-ar putea semna cu premierul desemnat. Conform descrierii sale, acordul ar stabili: limite precise ale unei susțineri punctuale , „strict pentru obiectivele bugetare”; principii de transparență, bună guvernare și democrație parlamentară ; valabilitate până în primăvara anului 2027 ; posibilitatea unei moțiuni de cenzură dacă angajamentele sunt încălcate. În același timp, liderul PNL spune că partidul nu reface coaliția și că rămâne în opoziție, iar votul nu ar fi „unul de încredere”, ci unul „pentru ieșirea dintr-o criză lungă”. Ce urmează Potrivit lui Bolojan, PNL va lua decizia finală la sfârșitul acestei săptămâni . În scenariul în care partidul votează învestirea, sprijinul ar fi limitat de acordul menționat, iar responsabilitatea pentru echipa guvernamentală ar reveni „în exclusivitate” premierului tehnocrat desemnat de președinte, conform declarațiilor citate de Digi24. [...]
Serghei Lavrov sugerează că negocierile de pace sunt blocate după ce a legat public discuțiile despre Ucraina de „ tranzacția cu motorină ” promovată de Donald Trump și de refuzul lui Volodimir Zelenski de a o susține, potrivit Digi24 . Mesajul Moscovei mută accentul de pe o propunere formală de pace pe o dispută politică, cu implicații directe asupra stabilității regionale și, implicit, asupra riscurilor economice din energie. Într-o conferință descrisă ca „neobișnuit de lungă”, ministrul rus de Externe a folosit termeni laudativi la adresa președintelui SUA și a reluat atacurile la adresa lui Zelenski, pe care îl acuză că ar provoca în mod direct administrația americană prin poziționarea față de înțelegerea privind motorina și prin solicitarea de armament pentru lovirea infrastructurii energetice ruse, inclusiv rafinăriile. „Tranzacția cu motorină”, folosită ca instrument de presiune politică Lavrov afirmă că Rusia a susținut „afacerea cu motorină” propusă de Trump, dar că Zelenski ar fi respins-o public, cerând în schimb rachete pentru sistemul Patriot , pentru a continua atacurile asupra sectorului energetic rus. „Nu mă mai bateți la cap cu această tranzacție cu motorină, mai bine dați-mi rachete pentru sistemul Patriot, am nevoie să continui să lovesc sectorul energetic rus, inclusiv rafinăriile de petrol”. În interpretarea șefului diplomației ruse, această poziție ar reprezenta: „o provocare directă, și încă una grosolană, la adresa președintelui Trump”. Lavrov mai susține că Zelenski ar avea un comportament „obișnuit” de a cere sprijin fără a oferi ceva „în schimb” și fără a fi dispus la „acțiuni constructive”. Moscova spune că nu a primit un „plan de pace” oficial Pe fondul discuțiilor din presa occidentală despre un posibil „plan de pace” pentru Ucraina, Lavrov afirmă că Rusia nu a primit nicio propunere oficială și că informațiile vehiculate ar fi bazate pe „scurgeri de informații și zvonuri”. În acest context, el menționează explicit publicații precum The Washington Post și New York Times, fără a indica existența unui document transmis pe canale oficiale. Alegerile din Ucraina și respingerea unui armistițiu Lavrov susține că Zelenski „nu are nevoie de alegeri”, deoarece ar fi impus condiții „în mod evident inacceptabile” pentru organizarea lor. Totodată, ministrul rus respinge ideea unui armistițiu care, în viziunea sa, ar permite reînarmarea Ucrainei. „Nu va exista niciun armistițiu menit să-l readucă [pe Vladimir Zelenski] la realitate și să-l înarmeze din nou”. „Poziția noastră nu s-a schimbat niciodată” În final, Lavrov reiterează că obiectivele Rusiei în ceea ce numește „operațiunea militară specială” ar fi „clare și constante”, în contrast cu pozițiile Occidentului, pe care le descrie ca fluctuante. Pentru mediul economic, miza imediată rămâne aceeași: menținerea incertitudinii în jurul negocierilor și a infrastructurii energetice, într-un moment în care declarațiile oficiale sunt folosite ca instrument de presiune și de setare a agendei, nu ca semnal al unei apropieri de un acord formal. [...]
