Știri
Știri din categoria Diverse
Guvernul estimează că poate încasa circa 2 miliarde de euro (aprox. 10 miliarde lei) din Cererea de plată nr. 5 din PNRR, după ce a finalizat revizuirea planului și pregătește transmiterea documentației către Comisia Europeană, potrivit Digi24.
Executivul a luat act de Nota privind revizuirea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), pas necesar pentru depunerea Cererii de plată nr. 5. Trimiterea cererii este programată „la începutul lunii august”, după finalizarea procedurilor, actelor normative și a documentelor justificative, inclusiv cele de audit.
Conform Guvernului, Cererea de plată nr. 5 are o valoare brută de 2,66 miliarde de euro (aprox. 13,3 miliarde lei), structurată astfel:
Suma pe care România estimează că o va încasa efectiv, după evaluarea Comisiei Europene, este de aproximativ 2 miliarde de euro (aprox. 10 miliarde lei).
Cererea include 75 de „jaloane și ținte” (adică reforme și investiții cu criterii de îndeplinit), dintre care 21 sunt aferente reformelor și 54 investițiilor, structură agreată cu Comisia Europeană.
Guvernul susține că a treia revizuire a urmărit adaptarea investițiilor și reformelor la stadiul real de implementare, maximizarea absorbției fondurilor europene și reducerea riscului de penalizări financiare.
În urma revizuirii, valoarea totală a PNRR este de 20,1 miliarde de euro (aprox. 100,5 miliarde lei), din care 13,6 miliarde de euro granturi (aprox. 68 miliarde lei) și 6,5 miliarde de euro împrumuturi (aprox. 32,5 miliarde lei), potrivit datelor prezentate de Executiv.
Conform calendarului convenit cu Comisia Europeană, Guvernul estimează că noua Decizie de punere în aplicare a Consiliului va fi aprobată la începutul lunii august, iar în aceeași zi România va transmite oficial Cererea de plată nr. 5.
Cererea de plată nr. 6 este programată pentru sfârșitul lunii septembrie.
Recomandate
CCR este așteptată să decidă dacă Guvernul demis putea adopta OUG SAFE , o miză care poate redesena limitele în care un executiv aflat în regim de „administrare curentă” mai poate legifera și, implicit, poate influența predictibilitatea cadrului normativ. Potrivit Digi24 , Curtea Constituțională analizează cererea lui Sorin Grindeanu privind un posibil conflict juridic de natură constituțională între Guvern și Parlament, legat de ordonanța care vizează programul SAFE. Judecătorii CCR sunt așteptați să se pronunțe miercuri, după ce au amânat de două ori o decizie în acest dosar. Sesizarea îl are ca autor pe Sorin Grindeanu, în calitate de președinte al Camerei Deputaților și lider PSD. Ce contestă Sorin Grindeanu și de ce contează pentru regulile de legiferare În cererea depusă la CCR, Grindeanu solicită constatarea faptului că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 38/2026 ar fi fost adoptată și transmisă spre publicare cu depășirea competențelor constituționale ale unui guvern demis prin moțiune de cenzură. În consecință, el cere și stabilirea unei conduite care să oblige Guvernul să se abțină de la emiterea de acte normative „cu forță de lege primară” (adică acte care produc efecte similare unei legi) cât timp funcționează doar în regim de administrare curentă. Argumentul central: ordonanța a fost adoptată după ce Parlamentul a retras încrederea Guvernului prin moțiune de cenzură la 5 mai 2026, iar actul a fost publicat în Monitorul Oficial la 8 mai 2026. În viziunea lui Grindeanu, în acel interval Guvernul nu ar mai fi avut decât atribuții de administrare curentă, fără competență de „legiferare delegată” (emiterea de ordonanțe în baza Constituției). Cele două „conduite” invocate: momentul adoptării și suprapunerea cu Parlamentul Sesizarea descrie două tipuri de conduită considerate neconstituționale, „distincte, dar convergente” prin efecte: adoptarea și publicarea OUG nr. 38/2026 după moțiunea de cenzură, de către un guvern care nu ar mai fi fost abilitat să emită acte cu conținut legislativ substanțial; reglementarea prin ordonanță a unor soluții legislative care, potrivit cererii, se aflau deja în procedură parlamentară (în dezbatere sau chiar pe ordinea de zi), ceea ce ar fi transformat Guvernul într-o autoritate legiuitoare „concurentă” cu Parlamentul. În document se mai susține că situația ar fi creat „incertitudine normativă” și „insecuritate juridică”, inclusiv prin faptul că procedurile parlamentare ar putea deveni „lipsite de finalitate practică” dacă Parlamentul ajunge să dezbată și să adopte legi pe materii deja reglementate prin ordonanța unui guvern demis. Ce i se cere concret CCR Grindeanu solicită Curții: să constate existența unui conflict juridic de natură constituțională între Parlament și Guvern, declanșat prin emiterea OUG nr. 38/2026, invocând depășirea limitelor prevăzute de art. 110 alin. (4) și art. 115 din Constituție, precum și rolul Parlamentului de unică autoritate legiuitoare (art. 61 alin. (1)); să stabilească „conduita de urmat” pentru restabilirea ordinii constituționale, inclusiv recunoașterea dreptului Parlamentului de a-și continua procedurile legislative în curs, „nestânjenit” de efectele ordonanței contestate. Decizia CCR este relevantă nu doar pentru soarta OUG nr. 38/2026, ci și pentru delimitarea practică a ceea ce poate face un guvern rămas fără mandat politic deplin după o moțiune de cenzură, într-un context în care actele normative produc efecte imediate de la publicare. [...]
Băncile și fintech-urile din România își caută repere operaționale în ecosistemul baltic , iar la Future Banking Summit 2026 discuția se mută de la „ce e nou” la „ce funcționează” în digitalizare și inovare, potrivit Wall-Street . Evenimentul are loc la Brașov, în perioada 8–9 octombrie, și include un panel dedicat lecțiilor pe care piața locală le-ar putea extrage din Estonia și Lituania, două țări care au devenit puncte de referință în fintech în Europa. Ce se discută la Brașov și de ce contează pentru piața locală În cadrul ediției din acest an, participanții vor putea urmări panelul „LIMITLESS FINTECH – What Can Romania Learn From The Baltic Fintech Ecosystem?”, construit în jurul unor întrebări care țin direct de modul în care se face transformarea digitală în servicii financiare: dacă succesul balticilor vine din reglementări mai eficiente, dintr-o cultură a inovației sau din colaborarea dintre autorități, antreprenori și sectorul privat. Tema generală a conferinței este „Limitless”, cu accent pe felul în care tehnologia, inovația și schimbarea de mentalitate pot ajuta companiile și industriile să își depășească limitele. Cine vine din Țările Baltice: două exemple de soluții aplicate La Brașov sunt anunțați reprezentanți ai două companii: CreditOnline (Lituania) – companie specializată în dezvoltarea de soluții software pentru instituții financiare și companii de creditare; Chaseit (Estonia) – companie care dezvoltă soluții bazate pe inteligență artificială și automatizare pentru industria financiară. Context: de ce Estonia și Lituania sunt folosite ca „model” Articolul indică două direcții distincte care au împins regiunea în față: Estonia este descrisă ca unul dintre cele mai digitalizate state din lume, cunoscută pentru identitatea digitală și serviciile publice online; Lituania este prezentată ca o destinație europeană importantă pentru companiile fintech, care a atras investiții și a construit un ecosistem competitiv în ultimul deceniu. Ce urmează: miza de implementare, nu doar de inspirație Panelul îi aduce la aceeași masă pe reprezentanții fintech-urilor baltice și lideri ai industriei financiare din România, într-o discuție despre competitivitate, inovare și viitorul serviciilor financiare. Future Banking Summit 2026 este anunțat ca un eveniment cu peste 500 de participanți din bănci, fintech-uri, companii de tehnologie, plăți și instituții de reglementare, ceea ce îl poziționează ca un punct de întâlnire relevant pentru decizii și parteneriate în zona de digitalizare a serviciilor financiare. [...]
Lotul 1 din A0 Nord a ajuns la 68%, dar CNAIR cere accelerarea lucrărilor pentru a prinde termenul din aprilie 2027 , potrivit Digi24 . Mesajul directorului CNAIR, Cristian Pistol, indică faptul că ritmul actual nu este uniform pe întregul șantier, iar sectoarele rămase în urmă pot pune presiune pe calendarul contractual. Asocierea de constructori români și italieni Retter–Pizzarotti lucrează pe cei 17,5 km ai lotului Joița–Corbeanca, cu 780 de muncitori și 340 de utilaje, conform datelor transmise de șeful CNAIR. Unde sunt avansurile și unde rămân restanțele Pe sectorul cuprins între km 12 și km 20 au fost așternute primele două straturi de asfalt (stratul de bază și binderul), urmând stratul de uzură și marcajele, după finalizarea altor lucrări din șantier. În același timp, CNAIR indică un progres aproape complet la terasamente (99%), iar lucrările continuă în paralel la: rampele pasajelor de la km 18+303 și km 19+595; parcările de scurtă durată. Pe sectorul dintre km 2+300 și km 12+100 se lucrează la terasamente și la rampele pasajelor peste autostradă de la km 4+552 și km 7+864, ceea ce sugerează că aici se concentrează o parte din „sectoarele rămase în urmă” menționate de conducerea CNAIR. Lucrări de artă: poduri și pasaje La pasajul peste DJ601A (km 2+475) și la podurile peste râul Dâmbovița (km 2+999) și peste râul Bâldana (km 4+042), constructorii lucrează la plăcile de suprabetonare. Pentru podul peste râul Colentina, liniile CF 300 București–Ploiești și CF Mogoșoaia–Buftea, precum și pentru breteaua de la nodul rutier DN1A (km 10+762), lucrările sunt în etapa de suprastructură. Pasajele de la km 12+130, km 18+303 și km 19+595 au suprastructura deja finalizată. Miza: termenul contractual și finanțarea Cristian Pistol afirmă că, pentru respectarea termenului contractual de finalizare (aprilie 2027), este necesară accelerarea pe sectoarele rămase în urmă, iar CNAIR „monitorizează permanent” ritmul de execuție pe întregul lot. Contractul este finanțat prin Programul Transport 2021–2027 și are o valoare de 815,07 milioane lei (fără TVA). Autostrada de Centură a Capitalei (A0) este prezentată ca proiect cu rol economic major pentru regiunea București–Ilfov, care asigură în prezent circa 25% din PIB-ul României. [...]
Germania ar urma să intre, în premieră, în exercițiul nuclear francez „Poker ”, un pas cu impact operațional în arhitectura de descurajare a Europei , potrivit Digi24 . Participarea este prezentată ca parte a unei cooperări franco-germane mai strânse, într-un moment în care statele europene își reevaluează dependența de garanțiile de securitate ale SUA. Informația a fost confirmată de un oficial al guvernului de la Berlin, citat de Politico, care a indicat că militari germani ar putea lua parte „în această toamnă” la exercițiul „Poker”, descris drept exercițiul nuclear emblematic al Franței. Ce se decide și unde Potrivit aceleiași surse, Friedrich Merz și Emmanuel Macron ar urma să ajungă la un acord privind această participare în cadrul unei reuniuni a Consiliului franco-german pentru apărare și securitate , programată vineri la baza aeriană germană Norvenich. Oficialul german a vorbit despre acorduri mai largi în zona descurajării nucleare: „Se preconizează încheierea unor acorduri” privind cooperarea în domeniul descurajării nucleare. „Printre altele, se va conveni, cel mai probabil, ca, în toamnă, militari germani să participe pentru prima dată la un exercițiu nuclear francez”. De ce contează: cooperare practică, nu doar declarații Miza principală este una operațională: trecerea de la semnale politice la formate concrete de cooperare în jurul descurajării nucleare (conceptul prin care un stat încearcă să prevină un atac prin capacitatea de a răspunde, inclusiv cu arme nucleare). Digi24 notează că exercițiul „Poker” simulează atacuri nucleare lansate din aer. În plus, în discursul din martie, președintele Franței a indicat că opțiunile de cooperare pot include: participarea statelor europene la exercițiul „Poker”; desfășurarea temporară a avioanelor franceze Rafale cu capacitate nucleară. Un oficial de la Palatul Élysée a sugerat, la rândul său, că Parisul și Berlinul vor avansa „în această săptămână” pe tema descurajării nucleare, cu „primele semne” așteptate vineri. Contextul deciziei: întrebări despre garanțiile SUA Discuțiile au loc pe fondul întrebărilor tot mai apăsate în capitalele europene despre cât timp vor mai putea conta pe Statele Unite pentru securitatea Europei. În acest cadru, oficialul german a invocat și presiunea crescută din partea Chinei, precum și un parteneriat transatlantic care „nu mai poate fi considerat de la sine înțeles”. În acest stadiu, rămâne neclar ce formă exactă va lua participarea Germaniei și ce angajamente concrete vor fi asumate în acordurile anunțate pentru reuniunea de vineri. [...]
Un „hack” care ar fi expus codul sursă al Suno ridică din nou miza juridică pentru muzica generată de AI , după ce din fișiere ar reieși că modelul companiei a fost antrenat pe milioane de melodii de pe YouTube , potrivit CNET . Informația contează în primul rând prin potențialul impact de reglementare și litigios: dacă seturile de date folosite la antrenare includ conținut protejat de drepturi de autor, companiile din zona „AI pentru muzică” se pot confrunta cu procese, costuri de conformare și presiune pentru licențiere, inclusiv din partea industriei muzicale și a platformelor. Materialul CNET indică faptul că detaliile despre antrenare ar fi rezultat dintr-o scurgere/compromitere a codului sursă (source code), adică a componentelor software interne care pot conține referințe la date, proceduri și infrastructură folosite în dezvoltarea produsului. Publicația tratează informația ca pe o dezvăluire rezultată dintr-un incident de securitate, nu ca pe o comunicare oficială a companiei. De ce e relevant pentru piață Pentru un produs care generează muzică la cerere, originea datelor de antrenare este esențială: ea poate determina dacă modelul operează într-o zonă „gri” sau într-un cadru cu licențe și acorduri. În practică, astfel de dezvăluiri pot accelera: cereri de transparență privind seturile de date (ce conținut a fost folosit și în ce condiții); negocieri pentru licențiere cu deținători de drepturi; investigații sau acțiuni în instanță, în funcție de jurisdicții și de modul în care este interpretată utilizarea conținutului la antrenare. Ce rămâne neclar Din informațiile disponibile în sursa furnizată aici nu rezultă detalii verificabile independent despre amploarea exactă a datelor, perioada antrenării sau dacă există acorduri de licențiere care să acopere conținutul menționat. CNET prezintă concluzia ca derivată din codul obținut în urma unui „hack”, ceea ce implică limitări de verificare și un risc de interpretare incompletă a fragmentelor tehnice. [...]
PSD respinge ideea unei înțelegeri cu președintele Nicușor Dan pentru căderea Guvernului Bolojan , iar miza este una de stabilitate politică: partidul încearcă să delimiteze ruptura de coaliție de orice scenariu de „aranjament” la vârful puterii, pe fondul acuzațiilor lansate în spațiul public. Declarațiile au fost făcute de Sorin Grindeanu , într-un interviu, potrivit Digi24 . Sorin Grindeanu, președintele PSD, a spus că nu a existat „niciun fel de înțelegere” între PSD și Nicușor Dan pentru a „da jos” Guvernul condus de Ilie Bolojan și a insistat că șeful statului „a fost tot timpul adversarul politic” al PSD. El a precizat că l-a votat pe Nicușor Dan „o singură dată” în turul doi „anul trecut”, dar că în rest nu au existat „proiecte politice comune”. De ce spune PSD că a rupt coaliția Grindeanu a legat ieșirea de la guvernare de evaluarea internă a modului în care a fost condusă guvernarea de către Ilie Bolojan, despre care a afirmat că „a guvernat prost”. În același context, liderul PSD a susținut că partidul și-a anunțat public din timp pașii, inclusiv intrarea într-o perioadă de evaluare a participării la guvernare, care urma să se încheie odată cu votarea bugetului (menționată ca având loc în aprilie). El a mai afirmat că, la momentul bugetului, a fost nevoie să „blocheze lucrările Parlamentului” pentru ca premierul să accepte „pachetul de solidaritate”. Totodată, Grindeanu a invocat un vot intern în partid, spunând că „aproape 98%” dintre cei care au votat au decis să nu mai continue cu Ilie Bolojan. Contextul acuzațiilor: ce a spus Liviu Dragnea Declarațiile lui Grindeanu vin după ce fostul președinte PSD, Liviu Dragnea, a insinuat că ar fi existat o înțelegere între social-democrați și Nicușor Dan. Într-un interviu acordat site-ului Helios , Dragnea a relatat că ar fi fost vizitat de doi membri ai conducerii PSD cu o zi înainte ca partidul să decidă ieșirea de la guvernare. Potrivit relatării sale, cei doi i-ar fi spus că planul era: „Ieșim de la guvernare, după care îl dăm jos pe Bolojan”, iar la întrebarea ce se întâmplă dacă Bolojan rămâne premier interimar, răspunsul ar fi fost că „e totul rezolvat” și că „și cu Nicușor Dan e vorbit”. În acest cadru, poziția lui Grindeanu urmărește să contracareze explicit ideea unei coordonări între PSD și președinte în jurul schimbării guvernării și să plaseze decizia partidului exclusiv în registrul evaluării politice interne a guvernării Bolojan. [...]
