Știri
Știri din categoria Diverse
Guvernul estimează că poate încasa circa 2 miliarde de euro (aprox. 10 miliarde lei) din Cererea de plată nr. 5 din PNRR, după ce a finalizat revizuirea planului și pregătește transmiterea documentației către Comisia Europeană, potrivit Digi24.
Executivul a luat act de Nota privind revizuirea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), pas necesar pentru depunerea Cererii de plată nr. 5. Trimiterea cererii este programată „la începutul lunii august”, după finalizarea procedurilor, actelor normative și a documentelor justificative, inclusiv cele de audit.
Conform Guvernului, Cererea de plată nr. 5 are o valoare brută de 2,66 miliarde de euro (aprox. 13,3 miliarde lei), structurată astfel:
Suma pe care România estimează că o va încasa efectiv, după evaluarea Comisiei Europene, este de aproximativ 2 miliarde de euro (aprox. 10 miliarde lei).
Cererea include 75 de „jaloane și ținte” (adică reforme și investiții cu criterii de îndeplinit), dintre care 21 sunt aferente reformelor și 54 investițiilor, structură agreată cu Comisia Europeană.
Guvernul susține că a treia revizuire a urmărit adaptarea investițiilor și reformelor la stadiul real de implementare, maximizarea absorbției fondurilor europene și reducerea riscului de penalizări financiare.
În urma revizuirii, valoarea totală a PNRR este de 20,1 miliarde de euro (aprox. 100,5 miliarde lei), din care 13,6 miliarde de euro granturi (aprox. 68 miliarde lei) și 6,5 miliarde de euro împrumuturi (aprox. 32,5 miliarde lei), potrivit datelor prezentate de Executiv.
Conform calendarului convenit cu Comisia Europeană, Guvernul estimează că noua Decizie de punere în aplicare a Consiliului va fi aprobată la începutul lunii august, iar în aceeași zi România va transmite oficial Cererea de plată nr. 5.
Cererea de plată nr. 6 este programată pentru sfârșitul lunii septembrie.
Recomandate
România rămâne fără 770 de milioane de euro (aprox. 3,85 miliarde lei) din PNRR după ratarea Legii salarizării , iar Comisia Europeană spune că va continua dialogul cu autoritățile și că este pregătită să sprijine păstrarea „esenței și a obiectivelor” reformei, potrivit Digi24 . Într-o reacție transmisă în exclusivitate publicației, Comisia arată că a luat act de faptul că autoritățile și partidele politice din România „nu au reușit să ajungă la consensul politic și social necesar” pentru adoptarea legii privind salariile din sectorul public în termenul prevăzut în Mecanismul de redresare și reziliență, adică înainte de 31 august 2026. „Comisia își va continua dialogul și cooperarea cu autoritățile române. Suntem pregătiți să sprijinim eforturile de menținere a esenței și a obiectivelor reformei și să ajutăm autoritățile să identifice soluții care pot contribui la atingerea obiectivelor sale principale, lucru pe care, din câte înțelegem, România intenționează să îl realizeze înainte de sfârșitul anului.” De ce contează: banii legați de termen nu mai pot fi recuperați automat Noua lege a salarizării era un jalon din PNRR de care depindeau aproximativ 770 de milioane de euro. În ultimele luni au avut loc negocieri între partide, Guvern și sindicate, însă PSD, PNL, USR și UDMR nu au ajuns la un acord politic și social până la termenul-limită, notează Digi24. Administrația Prezidențială a confirmat oficial că partidele și-au asumat pierderea sumei aferente acestui jalon. În același timp, forma tehnică a legii este considerată aproape finalizată, iar partidele și-au asumat adoptarea ei până la sfârșitul anului. Miza imediată este că, deși reforma ar urma să fie făcută ulterior, o lege adoptată în decembrie „nu mai poate recupera automat” cei 770 de milioane de euro pierduți pentru nerespectarea jalonului la termen, conform aceleiași surse. [...]
Dominic Fritz își folosește expunerea publică pentru a transforma atacurile online într-o „lecție” de limbă , într-un moment în care presiunea politică asupra sa crește după promulgarea legii ANI, potrivit Wall-Street . Președintele USR și primarul Timișoarei a publicat, de Ziua Limbii Române (31 august), un videoclip în care corectează greșelile gramaticale din mesajele jignitoare primite pe rețelele sociale. În clip, Fritz pornește de la îndemnul „Înjură-mă, dar corect” și alege comentarii din mediul online pe care le rescrie, explicând pe rând unde apar erori de ortografie, gramatică și punctuație. Demersul este prezentat ca un răspuns ironic la criticile din spațiul digital, prin care insultele sunt „întoarse” în exerciții de exprimare corectă. Ce corectează, concret, în mesajele primite Primul exemplu citit de Fritz conține formulări precum „dute” și „neam săturat”, pe care le folosește pentru a explica reguli de bază: cratima în „du-te” (verb + pronume); diferența dintre „ne-am” și „neam”; forma corectă „iapa”, nu „ieapa”; ajustarea sensului în expresia „unde a dus mutu iapa”, pe care o leagă de ideea de loc foarte îndepărtat. Într-un alt comentariu, Fritz insistă asupra lipsei cratimelor și a diacriticelor și corectează, între altele, „invirtindute” în „învârtindu-te”, adăugând observații și despre punctuație. În același registru, explică și cum ar trebui scrise corect unele apelative jignitoare. „Dacă îmi spui mie că eu sunt jegos, atunci trebuie să scrii «jegosule». La fel ca și «împuțitule».” Contextul politic: referirea la legea ANI Articolul amintește că legea ANI a fost promulgată săptămâna trecută de președintele Nicușor Dan și că, în acest context, Dominic Fritz își va pierde mandatul de primar al Timișoarei. Finalul clipului: renunțarea la corecturi Pentru al treilea mesaj, descris ca având „numeroase greșeli”, Fritz nu mai încearcă să îl corecteze. După ce îl citește, se ridică și pleacă, sugerând prin gest că volumul erorilor face imposibilă continuarea „lecției”. [...]
Guvernul taliban condiționează accesul SUA la minerale de ridicarea sancțiunilor și deblocarea activelor înghețate , într-o încercare de a atrage investiții și de a ieși din izolarea internațională, potrivit Digi24 , care citează Financial Times . Miza economică este majoră: studiile geologice realizate de SUA și de guvernul afgan susținut anterior de Occident estimează că Afganistanul ar avea resurse minerale de „cel puțin o mie de miliarde de dolari”, inclusiv cupru, minereu de fier, niobiu, cobalt, aur și litiu. O mare parte din aceste zăcăminte rămân însă neexploatate, pe fondul deceniilor de conflict. Ministrul de Externe al talibanilor, Amir Khan Muttaqi , a spus că Afganistanul ar saluta „cu siguranță” investițiile americane nu doar în minerit, ci și în infrastructură, agricultură și comerț. El a susținut că relația cu SUA ar trebui privită prin prisma cooperării viitoare, nu a ultimilor 20 de ani de război. „Relațiile dintre Afganistan și Statele Unite nu ar trebui evaluate prin prisma ultimilor 20 de ani de război, ci mai degrabă pe baza cooperării viitoare. Politica noastră economică este deschisă.” Totuși, Muttaqi nu a precizat dacă propunerea a fost transmisă direct Casei Albe, notează Financial Times, ceea ce lasă neclar în ce măsură există un canal formal de negociere. De ce contează: mineralele ca monedă de schimb pentru relaxarea presiunii financiare Demersul vine pe fondul înghețării rezervelor guvernului afgan de către SUA după revenirea talibanilor la putere în 2021 și al blocării unor active de către țările occidentale, care au condiționat orice relaxare de respectarea obligațiilor privind drepturile omului. În paralel, consultările din „Formatul de la Moscova” din octombrie 2021 au susținut dezghețarea activelor financiare ale guvernului taliban, potrivit materialului. Context: talibanii au căutat deja capital și parteneri comerciali Din 2021, talibanii au anunțat investiții miniere de peste 7 miliarde de dolari (aprox. 31,5 miliarde lei) cu țări precum China și Iranul, vizând aur, pietre prețioase și cromită (folosită în producția de oțel). În 2022, potrivit Reuters (citat de Financial Times), talibanii au semnat și un contract cu Rusia pentru furnizarea de combustibil și cereale, după discuții despre schimburi comerciale care includeau minerale și produse agricole. În august 2026, Amir Khan Muttaqi a propus public ca SUA să redeschidă ambasada din Kabul și să investească în proiecte economice, inclusiv miniere, de baraje și de construcție de drumuri, în cadrul unei serii de inițiative menite să reducă izolarea internațională a regimului. Ce urmează Pe termen scurt, oferta pare să funcționeze ca instrument de negociere pentru ridicarea sancțiunilor și acces la lichidități prin deblocarea activelor înghețate. Rămâne însă incert dacă administrația americană va trata propunerea ca bază de discuție, în condițiile în care, potrivit sursei, nu este confirmat că mesajul a ajuns oficial la Casa Albă. [...]
Imaginile virale cu liderul Sant Rampal Ji Maharaj readuc în discuție modul în care „brandul” unui lider spiritual poate fi construit și protejat logistic , inclusiv printr-o infrastructură dedicată pentru întâlniri cu adepții, potrivit Digi24 . Înregistrările îl arată pe Rampal primindu-și adepții dintr-o cabină de sticlă cu aer condiționat, în timp ce aceștia stau la coadă pentru a-i atinge și săruta picioarele. În videoclipul de aproximativ 19 secunde, primit de Haberler.com, Rampal stă pe un scaun în interiorul secțiunii închise cu sticlă, iar adepții se apropie pe rând din exterior. Deși picioarele liderului sunt întinse în afara cabinei pentru a permite gestul de venerare, el rămâne în spațiul protejat. Configurația ar include un sistem de aer condiționat și, potrivit informațiilor apărute în presă, îi permite lui Rampal să păstreze contactul cu adepții fără a fi afectat de temperaturile ridicate. Digi24 notează că imagini similare au circulat și în emisiuni și pe conturi din mai multe țări, fiind prezentate ca surprinzând același personaj. De la răcire „mobilă” la o zonă dedicată întâlnirilor Materialul plasează noile imagini în contextul unor episoade anterioare legate de protecția liderului față de caniculă. În mai 2026, Rampal ar fi fost filmat în ashramul său din Haryana în timp ce asistenții transportau lângă el aparate portabile de răcire. The Straits Times a relatat că acele imagini au fost surprinse într-o perioadă de căldură extremă în India, iar presa indiană ar fi menționat că dispozitivele de răcire erau deplasate pe măsură ce Rampal mergea. În noile imagini, aparatele portabile par să fi fost înlocuite de o secțiune fixă, închisă cu sticlă și dotată cu aer condiționat. [...]
USR condiționează orice sprijin parlamentar de un pachet de reforme care include modificarea Legii ANI , invocând riscul pierderii a 770 de milioane de euro, și exclude explicit votul pentru un guvern PSD, potrivit Digi24 . Mesajul vine în plin context de negocieri pentru formarea noului Executiv, după ce PSD a transmis că își asumă guvernarea și a prezentat un set de 10 priorități naționale ca bază pentru intrarea la guvernare. În centrul poziției USR este solicitarea de modificare a Legii ANI ( Agenția Națională de Integritate ), astfel încât aceasta să fie pusă „în acord cu legislația europeană” care, potrivit partidului, nu permite sancțiuni retroactive. USR leagă miza de finanțarea europeană, afirmând că „ne dorim ca 770 de milioane de euro să nu fie pierduți”, pe fondul unui conflict politic pe care îl atribuie PSD. Ce reforme pune USR pe masă Lista de priorități anunțată pentru noua sesiune parlamentară include măsuri cu impact direct asupra organizării administrației și a arhitecturii instituționale: reformă administrativ-teritorială, inclusiv comasarea localităților „prea mici pentru a se susține” și a județelor; digitalizarea serviciilor publice; schimbarea modului de control asupra serviciilor secrete, cu discutarea rapoartelor de activitate în Parlament pentru un „control civil real”; limitarea la maximum două mandate (de câte patru ani) pentru șefii serviciilor secrete; interzicerea activității de consultanță pentru angajații serviciilor secrete după încetarea activității; modificări ale legislației electorale: alegerea primarilor și a președinților de consilii județene în două tururi și reducerea numărului de parlamentari. Separat, USR include și eliminarea „supraimpozitării” contractelor de muncă cu normă parțială, argumentând că măsura afectează persoanele cu venituri mici. Linia roșie în negocierile pentru guvernare Pe fondul anunțului PSD privind asumarea guvernării și a condițiilor sale pentru participarea la viitorul Executiv, USR respinge varianta unui guvern condus sau controlat de PSD. „Și, nu, tot nu vom vota un guvern PSD sau care să conțină surogați PSD”, a transmis formațiunea. În același context, social-democrații au cerut, între altele, măsuri privind reducerea cheltuielilor statului și relansarea economiei, însă materialul Digi24 nu detaliază conținutul complet al celor 10 priorități prezentate de PSD. [...]
UDMR își condiționează sprijinul pentru viitorul premier de decizia președintelui și blochează, deocamdată, negocierile cu PSD , potrivit Digi24 . Kelemen Hunor spune că formațiunea nu renunță la înțelegerea cu PNL și USR privind susținerea lui Siegfried Mureșan ca propunere comună de prim-ministru, până când președintele Nicușor Dan face o nominalizare. Liderul UDMR neagă că le-ar fi transmis lui Sorin Grindeanu și Ilie Bolojan că deputații UDMR vor vota „oricine” ar fi candidatul desemnat de șeful statului. În declarații pentru Maszol.ro , el afirmă că „restul sunt doar speculații” și insistă că, fără o decizie a președintelui, nu există bază pentru discuții cu PSD. Miza: formarea rapidă a unui guvern „cu drepturi depline” Kelemen Hunor susține că România are nevoie „cât mai curând” de un guvern cu puteri depline și respinge ideea alegerilor anticipate. În același timp, el argumentează că UDMR nu poate susține public un candidat comun (Mureșan) și, simultan, să negocieze sprijin pentru un alt nume, înainte ca președintele să facă desemnarea. Critica internă: reproșul că Mureșan „a dispărut” după desemnare Deși își menține sprijinul pentru candidatul comun, liderul UDMR îi reproșează lui Siegfried Mureșan că, după ce a fost desemnat, „a dispărut” pe parcursul verii și nu ar fi încercat să consolideze avantajul parlamentar al PNL–USR–UDMR în raport cu PSD. „După desemnarea lui Mureșan, acesta a dat o lovitură președintelui, una PSD-ului, iar apoi a dispărut. Toată vara nu am mai auzit nimic de el, iar acest lucru este inacceptabil.” Ce urmează: negocieri doar după nominalizarea de la Cotroceni Kelemen Hunor afirmă că, dacă Mureșan va fi desemnat să formeze guvernul, va trebui să negocieze inclusiv cu grupurile parlamentare mici, în cazul în care PSD refuză sprijinul. În oglindă, dacă va fi desemnat Sorin Grindeanu, și acesta ar urma să caute susținere în afara propriului partid. UDMR transmite, totodată, că nu dorește să stea „la aceeași masă” cu AUR și că, până la momentul declarațiilor, nu primise nicio invitație la consultări din partea președintelui Nicușor Dan. [...]
