Știri
Știri din categoria Piața energiei
Banca Națională a Poloniei a urcat la 632,4 tone de aur în rezerve, după achiziții accelerate în ultimii ani, într-o mișcare care urmărește să întărească „securitatea financiară” a țării și credibilitatea externă, potrivit Ziarul Financiar. Valoarea deținerilor este estimată la 308 miliarde de zloți (71,46 miliarde de euro), însă a scăzut cu 2,2% față de luna mai, pe fondul ieftinirii aurului.
Președintele băncii centrale, Adam Glapiński, a reiterat că obiectivul instituției este atingerea unui nivel de 700 de tone de aur în rezerve, prag despre care spune că ar consolida permanent securitatea financiară a Poloniei.
Strategia de creștere a rezervelor de aur este implementată constant din 2018, iar ritmul achizițiilor a rămas ridicat. Glapiński a indicat volumele cumpărate în ultimii ani:
În 2026, banca a acumulat încă 37 de tone față de ultimele date oficiale publicate pentru aprilie, cu o valoare aproximativă de 5 miliarde de dolari (aprox. 22,9 miliarde lei) la prețurile actuale, potrivit Bloomberg, citat de ZF. Glapiński a spus că banca „cumpără constant” pentru a profita de scăderea recentă a prețului aurului, care a coborât cu peste 10% din aprilie.
Din totalul de 632,4 tone, 104,7 tone sunt păstrate în seifuri din Polonia, iar restul este depozitat între Londra și New York.
Glapiński a anunțat că stocurile păstrate în Polonia ar urma să crească după finalizarea reconstrucției clădirii băncii centrale din Varșovia și construirea unui „seif de ultimă generație”, descris drept „cel mai modern” și cu o capacitate „practic nelimitată”, potrivit Business Insider Polska, citat de ZF.
Șeful băncii centrale a mai spus că au fost efectuate inspecții ale aurului depozitat în New York și Londra, pe un eșantion statistic selectat aleatoriu. Verificările au confirmat conformitatea marcajelor barelor și greutatea acestora cu evidențele băncii centrale, iar în urma controalelor nu ar fi fost identificate riscuri legate de procedurile de securitate, conform declarațiilor citate în articol.
Recomandate
Motorina a coborât din nou sub 9,40 lei/litru la liderul pieței , iar diferențele de preț între stații reapar la unele rețele după expirarea ordonanței care limita modificările zilnice, potrivit Economedia . Mișcarea contează direct pentru costurile de transport și pentru companiile cu flote, într-un context în care benzina rămâne relativ stabilă. Petrom a redus miercuri prețul motorinei cu 5 bani pe litru, până la 9,39 lei, sub nivelul de 9,44 lei din ziua precedentă și din 4 iulie. Și OMV a coborât motorina la 9,45 lei/litru, de la 9,50 lei în zilele anterioare. Diferențierea pe stații revine la unele rețele Economedia notează că la două rețele au reapărut prețurile diferențiate în funcție de stație, „așa cum se întâmpla” înainte de intrarea în vigoare a ordonanței care reducea acciza la motorină și permitea o singură modificare pe zi a prețurilor. Ordonanța a fost în vigoare până pe 30 iunie. În acest cadru: MOL afișează motorina între 9,45 și 9,51 lei/litru , cu diferențe de câte 1 ban între stații. Rompetrol vinde motorina între 9,41 și 9,45 lei/litru , în scădere față de vârful de 9,47 lei din 4 iulie. Socar păstrează intervalul 9,44–9,49 lei/litru . Lukoil stagnează la 9,49 lei/litru (preț modificat încă de sâmbătă la prânz). Benzina: stabilitate, cu ajustări mici Spre deosebire de motorină, benzina „dă semne de stabilitate”, cu variații limitate între rețele: Petrom rămâne la 8,62 lei/litru (cel mai mic preț din piață, neschimbat de la finalul săptămânii trecute). OMV menține 8,68 lei/litru . Rompetrol are 8,64–8,67 lei/litru . MOL vinde cu 8,66–8,68 lei/litru . Precedenta modificare de preț la motorină a avut loc sâmbătă, 4 iulie, iar evoluțiile din această săptămână indică o scădere ușoară, în timp ce benzina rămâne, per ansamblu, pe un palier stabil. [...]
Prețul motorinei din România revine spre media UE după 1 iulie , pe fondul expirării plafonării adaosului comercial și al revenirii accizei la nivelul anterior, iar Consiliul Concurenței spune că monitorizează piața și va verifica respectarea obligațiilor de către operatori, potrivit Economedia . În analiza autorității, datele pentru perioada 1 martie – 30 iunie 2026 arată că, în cea mai mare parte a intervalului, prețurile carburanților din România s-au menținut „semnificativ” sub media Uniunii Europene, atât la prețurile finale (cu taxe), cât și la cele fără taxe. Spre finalul perioadei, la motorină diferența față de media europeană s-a redus treptat, ceea ce Consiliul interpretează ca o revenire către situația de dinainte de război, când motorina era, de regulă, mai aproape de media UE decât benzina. Ce arată comparația cu media UE La mijlocul lunii iunie, prețurile cu taxe din România erau sub media UE cu 7,2% la benzină și cu 3,7% la motorină. Diferențele erau mai mari la prețurile fără taxe: 15,1% sub media UE la benzină și 8,3% sub media UE la motorină. Consiliul notează că, din perspectiva prețurilor fără taxe, România s-a aflat în iunie în grupul statelor cu cele mai reduse niveluri, iar ecartul față de media europeană a fost mai accentuat decât în perioadele obișnuite. De ce se mișcă diferit benzina față de motorina După creșterile din martie, generate de tensiuni internaționale și probleme de aprovizionare, prețurile la pompă au intrat într-o tendință de corecție, mai ales în iunie. Prețurile interne fără taxe au urmat, în general, cotațiile internaționale Platts și Brent, însă Consiliul subliniază că transmiterea nu a fost „automată, instantanee sau proporțională”. În cazul benzinei, corelarea cu cotațiile internaționale a fost mai evidentă, iar scăderea din iunie s-a reflectat în prețurile interne. La motorină, șocul inițial a fost mai puternic, iar ajustarea ulterioară mai lentă și mai moderată, pe fondul unei volatilități mai ridicate și al unei dependențe mai mari de piețele internaționale — evoluție care, potrivit autorității, explică apropierea recentă de media UE. Ce urmează: acciza revine, iar Consiliul finalizează un raport În condițiile în care perioada pentru care a fost declarată situația de criză nu a fost prelungită, de la 1 iulie acciza la motorină a revenit la nivelul anterior, ceea ce reprezintă o creștere de aproximativ 36 bani/litru, cu TVA. Consiliul Concurenței a solicitat informații companiilor active pe piața carburanților și spune că până la sfârșitul lunii iulie va finaliza raportul privind respectarea obligațiilor de plafonare de către operatori. Autoritatea anunță că va continua monitorizarea pieței și după încetarea măsurilor temporare, pentru a vedea cum se reflectă în prețurile la pompă modificările cotațiilor internaționale, ale costurilor și ale condițiilor comerciale. „Vom continua să monitorizăm piața, mai ales după încetarea măsurilor temporare”, a declarat Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței. [...]
Consiliul Concurenței își intensifică supravegherea pieței carburanților după ieșirea din plafonări , cerând informații de la companii și anunțând că va încheia până la finalul lunii iulie un raport despre respectarea obligațiilor de plafonare de către operatori, potrivit Adevărul . Miza este una de reglementare: autoritatea vrea să vadă cum se transmit în prețurile la pompă schimbările de taxe, costuri și cotații internaționale, după încetarea măsurilor temporare. Consiliul Concurenței spune că urmărește evoluția prețurilor la carburanți după încetarea plafonării adaosului comercial și după revenirea accizei la motorină la nivelul anterior, de la 1 iulie, în condițiile în care perioada de criză nu a fost prelungită. Revenirea accizei înseamnă o creștere de aproximativ 36 bani/litru, cu TVA. Ce arată datele analizate până acum Pentru intervalul 1 martie – 30 iunie 2026, autoritatea indică faptul că prețurile carburanților din România s-au menținut „semnificativ sub” media Uniunii Europene, atât la prețurile finale (cu taxe), cât și la cele fără taxe. În plus, diferența față de media europeană a fost mai mare decât de obicei, mai ales la prețurile fără taxe. În ultimele zile ale perioadei analizate, în cazul motorinei, diferența față de media UE s-a redus treptat, România revenind către o situație întâlnită în trecut, înainte de război, când prețurile interne la motorină erau mai apropiate de media UE decât cele la benzină. Președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu , a explicat că instituția va continua monitorizarea, mai ales după încetarea măsurilor temporare. Diferențele față de media UE, la mijlocul lunii iunie La mijlocul lunii iunie, potrivit datelor prezentate: prețurile cu taxe din România erau sub media UE cu 7,2% la benzină și 3,7% la motorină ; prețurile fără taxe erau sub media UE cu 15,1% la benzină și 8,3% la motorină . Din perspectiva prețurilor fără taxe, România s-a aflat în iunie în grupul statelor cu cele mai reduse niveluri, iar ecartul față de media europeană a fost mai accentuat decât în perioadele obișnuite. De ce motorina s-a ajustat diferit față de benzină După creșterile din martie, generate de tensiuni internaționale și probleme de aprovizionare, prețurile la pompă au intrat pe o tendință de corecție, mai ales în iunie. Prețurile interne fără taxe au urmat, în general, cotațiile internaționale Platts și Brent, însă Consiliul Concurenței precizează că transmisia nu a fost „automată, instantanee sau proporțională”. Diferența între produse, conform instituției: la benzină , corelarea cu cotațiile internaționale a fost mai evidentă, iar scăderile din iunie s-au reflectat în prețurile interne; la motorină , șocul inițial a fost mai puternic, iar ajustarea ulterioară mai lentă și moderată, pe fondul volatilității și al dependenței mai mari de piețele internaționale. Ce urmează Autoritatea a cerut informații companiilor active pe piața carburanților și spune că până la sfârșitul lunii iulie va finaliza raportul privind respectarea obligațiilor de plafonare. În paralel, Consiliul Concurenței anunță că va continua să urmărească piața și după încetarea măsurilor temporare, pentru a analiza cum se reflectă în prețurile la pompă modificările cotațiilor internaționale, ale costurilor și ale condițiilor comerciale. [...]
Deși România rămâne în topul piețelor cu prețuri mici la gaze, scumpirea rapidă din ultimele luni reduce avantajul competitiv , într-un context în care toate bursele europene au urcat față de finalul lui februarie, potrivit Adevărul . La 1 iulie, gazele naturale s-au tranzacționat în România pe Bursa Română de Mărfuri (BRM) la un preț mediu de 224,58 lei/MWh. Nivelul plasează piața locală pe locul patru în clasamentul celor mai mici cotații dintre bursele analizate, după Franța (220,71 lei/MWh), Bulgaria (222,70 lei/MWh) și Olanda (224,11 lei/MWh). România: preț relativ jos, dar ritm de creștere peste multe piețe mari Deși cotația rămâne sub media grupului de piețe comparate, dinamica este mai puțin favorabilă: față de sfârșitul lunii februarie, prețul din România a crescut cu 44,72%. Acest ritm o plasează pe locul cinci în clasamentul scumpirilor, înaintea unor piețe importante precum Franța (+41,57%), Austria (+41,23%), Germania (+37,87%), Olanda (+37,82%), Ungaria (+34,49%) și Polonia (+33,85%). Cele mai mari majorări au fost consemnate în Bulgaria (+58,12%), Grecia (+56,51%), Spania (+50,80%) și Italia (+47,77%). Diferențe între piețe, dar tendință comună de scumpire La polul opus față de piețele cu prețuri mici, Polonia a avut 238,60 lei/MWh, Grecia 239,63 lei/MWh, iar Austria 244,13 lei/MWh. În Germania și Spania, prețurile au fost apropiate: 230,46 lei/MWh, respectiv 230,35 lei/MWh. Diferența dintre cea mai mică și cea mai mare cotație analizată este de aproape 26 lei/MWh, semn că, în pofida unei direcții comune de scumpire, fragmentarea regională rămâne vizibilă. De ce contează Datele indică o „ convergență treptată ” a prețurilor regionale: România este încă în zona inferioară a cotațiilor, dar creșterea accelerată din ultimele patru luni sugerează o apropiere de nivelurile din alte piețe europene, pe fondul scumpirii generalizate a gazelor. Pentru companii, acest tip de convergență poate însemna costuri energetice mai puțin previzibile și o presiune mai mare asupra bugetelor, chiar și atunci când prețul „de moment” rămâne relativ redus. [...]
România a ajuns să depindă de importuri scumpe în orele de vârf , iar efectul imediat se vede în prețul de pe piața pentru ziua următoare, unde energia electrică s-a tranzacționat la 224 euro/MWh (aprox. 1.120 lei/MWh), cel mai ridicat nivel din Uniunea Europeană, potrivit Euronews . Luni, România și Ungaria au avut cele mai mari prețuri din UE pe piața „day-ahead” (pentru ziua următoare), cu 224 euro/MWh, respectiv 223 euro/MWh, conform datelor centralizate la nivel comunitar. În același timp, în alte piețe mari din vestul Europei, prețurile au fost semnificativ mai mici, iar în țările nordice de câteva ori sub nivelul din România. De ce urcă prețul: consum mare și producție redusă în orele critice Contextul imediat este valul de căldură, care a împins consumul în sus. În paralel, au apărut limitări pe partea de producție: un reactor al Centralei Nucleare de la Cernavodă este în mentenanță, iar centrala pe gaze de la Brazi funcționează la jumătate din capacitate, potrivit informațiilor din material. Diferențele mari față de alte state sunt explicate și prin lipsa capacităților de producție disponibile în orele de consum maxim, în special seara, când cererea rămâne ridicată, dar producția din unele surse scade. Importurile, „supapa” care împinge costul în sus Pe fondul acestei situații, Ministerul Energiei a convocat un comandament de urgență. Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, a avertizat că importurile din orele de seară pot veni la prețuri foarte ridicate, ceea ce se transmite în piață: „Prețul cu care vom importa în această seară va fi unul foarte ridicat. Discutăm de la 1.000 până la 2.000 de lei pe megawatt-oră, ceea ce practic ne pune în situația de a avea acest preț pe piața pentru ziua următoare foarte ridicat, mult mai ridicat decât în alte părți.” În explicația specialistului, problema de fond este „decalajul” dintre momentul producției și momentul consumului, în condițiile în care investițiile din ultimii ani au mers în special către capacități regenerabile, care nu asigură continuitate în toate orele zilei. Când acestea nu mai acoperă cererea, sistemul ajunge să se bazeze pe importuri, iar acestea sunt scumpe în orele de vârf. Cum arată comparația de preț în UE Datele citate în material (sursa: euenergy.live ) indică următoarele niveluri pe piața pentru ziua următoare: România: 224 euro/MWh Ungaria: 223 euro/MWh Franța: 125 euro/MWh Spania: 93 euro/MWh Portugalia: 84 euro/MWh Norvegia: 30 euro/MWh Finlanda: 24 euro/MWh Suedia: 11 euro/MWh Pentru companii și consumatori, semnalul principal este că, în perioade de caniculă și cu indisponibilități în producție, România rămâne vulnerabilă la scumpiri rapide în orele de vârf, prin mecanismul importurilor la prețuri ridicate. [...]
Europa riscă să intre în iarnă cu depozite de gaze sub nivelurile din ultimii 15 ani, ceea ce poate împinge prețurile în sus pentru companii și populație , pe fondul unei reumpleri lente și al incertitudinilor din aprovizionarea globală cu GNL, potrivit Economedia , care citează o analiză Financial Times. Estimările Wood Mackenzie indică faptul că depozitele din UE ar putea încheia sezonul de realimentare (de regulă aprilie–octombrie) la un grad de umplere de circa 76%, cel mai scăzut nivel maxim cel puțin din 2011, conform datelor Gas Infrastructure Europe (GIE). Depozitele au intrat în sezonul de reumplere la 28% după o iarnă „deosebit de rece”, iar în prezent sunt umplute, în medie, în proporție de 48%, potrivit GIE. De ce contează: risc de volatilitate și presiune pe facturi în iarnă Nivelurile mai mici de stocare cresc vulnerabilitatea la episoade de frig și la șocuri de ofertă, cu efect direct în costurile energiei pentru industrie și gospodării. În paralel, piața dă semnale contradictorii: prețurile au urcat după atacurile SUA și Israelului asupra Iranului de la sfârșitul lui februarie, dar apoi au rămas relativ stabile, inclusiv înainte de un acord de pace provizoriu între Washington și Teheran la începutul lunii. Un efect secundar al stabilizării este că prețul din hub-urile europene ar fi coborât prea mult pentru a atrage încărcături de GNL (gaz natural lichefiat), de regulă din SUA, ceea ce poate frâna reumplerea depozitelor. „Ne aflăm într-o etapă critică a verii pentru planurile de reaprovizionare cu gaze ale Europei (…) cu cât oferta de GNL rămâne mai limitată, cu atât stocurile europene de gaze la începutul iernii vor fi mai reduse și cu atât va fi mai mare probabilitatea unor creșteri bruște ale prețurilor în timpul iernii.” Prețurile de referință ale gazelor în Europa sunt în jur de 40 euro/MWh (aprox. 200 lei/MWh), potrivit materialului, peste nivelul de dinaintea războiului SUA–Iran (28 februarie), dar mult sub vârful de 342 euro/MWh atins după invazia Rusiei în Ucraina din 2022. Ce spun autoritățile UE și care sunt țintele de stocare Comisia Europeană a transmis că nivelurile actuale „nu ridică îngrijorări imediate” privind securitatea energetică și că un nivel de stocare de 80% ar fi suficient pentru iarnă. Executivul european a mai indicat că stocurile sunt cu aproximativ 10% sub media de dinaintea crizei, în timp ce cererea de gaze în UE s-a redus cu 17%. În acest context, Comisia recomandă statelor membre o țintă de umplere de 80% sau chiar 75% pentru a reduce presiunea asupra prețurilor, după ce în ultimii ani obiectivul neobligatoriu a fost de 90%. „Avem nevoie de un nivel ridicat pentru a ne asigura că suntem pregătiți pentru iarna viitoare [dar] vrem să facem acest lucru într-un mod care să nu ducă la creșteri ale prețurilor pe termen scurt.” Variabila Qatar și scenariile de final de sezon Situația s-ar putea îmbunătăți dacă pe piață ajunge un val de GNL din Golf. Nave de transport GNL din Qatar, goale, au început să se întoarcă spre Golful Persic după semnarea acordului preliminar de pace, iar premierul Qatarului a spus că producția ar urma să revină la normal în câteva săptămâni, cu excepția a două unități lovite în conflict. Totuși, ritmul revenirii volumelor este pus sub semnul întrebării de analiști. Într-o notă citată, Samantha Dart (Goldman Sachs) estimează că, dacă unitățile neavariate de la Ras Laffan ating capacitatea maximă până la final de iulie, UE ar putea încheia sezonul la 74%; dacă acest lucru se întâmplă cu o lună mai târziu, nivelul ar putea coborî la 70%. Pe lângă incertitudinile de ofertă, transportul prin Strâmtoarea Ormuz rămâne un punct sensibil, după ce o navă a fost lovită recent, iar continuarea fluxurilor după expirarea prelungirii de 60 de zile a armistițiului este descrisă ca incertă. Un risc suplimentar: planul UE privind GNL din Rusia În paralel, planul UE de a interzice complet, de la 1 ianuarie, importurile de GNL din Rusia (aproximativ 14% din importurile de GNL ale Europei, conform articolului) adaugă un risc de aprovizionare pentru iarna europeană, într-un moment în care depozitele ar putea intra în sezonul rece sub nivelurile obișnuite. [...]
