Știri
Știri din categoria Petrol și gaze
UE va interzice complet importurile de gaze rusești din toamna lui 2027, potrivit Profit.ro, după adoptarea unui regulament care vizează atât gazele livrate prin conducte, cât și gazul natural lichefiat (LNG, adică gaz răcit și transportat pe mare).
Regulamentul urmează să fie publicat în Jurnalul Oficial al UE, va intra în vigoare a doua zi și se va aplica direct, fără transpunere în legislațiile naționale. Ungaria și Slovacia au votat împotrivă, iar Bulgaria s-a abținut.
Conform actului normativ, interdicția pentru importurile de gaze rusești (prin conducte și LNG) va începe să se aplice la șase săptămâni de la intrarea în vigoare. Contractele existente vor avea o perioadă de tranziție, iar Consiliul UE arată că abordarea treptată urmărește să limiteze impactul asupra prețurilor și piețelor.
Interdicția totală este programată în două etape: pentru importurile de LNG de la începutul anului 2027, iar pentru importurile de gaze naturale prin conducte din toamna anului 2027, a transmis Consiliul UE. Înainte de a autoriza intrarea importurilor de gaze în Uniune, statele membre vor verifica țara în care a fost produs gazul.
Ungaria și Slovacia, descrise ca fiind dependente semnificativ de livrările Gazprom, au fost singurele state care s-au opus. Bulgaria s-a abținut, într-un context în care țara este un punct nodal de tranzit pentru gaze provenite din Turcia, un hub unde ajung volume nu doar din Rusia, ci și din Azerbaidjan, precum și LNG adus pe mare din mai multe surse.
În Bulgaria ajunge și LNG descărcat și regazeificat în Grecia. În acest cadru, identificarea originii gazului devine un element central al aplicării interdicției, mai ales în zonele în care fluxurile se amestecă prin rute și puncte de interconectare.
Poziția oficială a României, exprimată în toamna lui 2025, este că susține interzicerea importurilor din Rusia, cu avertismentul că ar putea fi dificil de stabilit de unde provine fiecare „moleculă” importată și că măsura nu ar trebui să pericliteze aprovizionarea statelor membre din Europa Centrală și de Est.
În anexa proiectului de regulament este inclusă o listă de puncte de interconectare pe unde se prezumă că sunt tranzitate doar gaze rusești, cu excepția cazului în care importatorul poate furniza autorităților vamale dovezi „fără echivoc” că gazele provin din altă țară și au fost, eventual, doar în tranzit prin Rusia. Printre punctele menționate se numără și interconectarea Bulgaria–Turcia Strandzha 2 – Malkoclar, parte a gazoductului TurkStream, prin care se efectuează importuri și în România, semnificative pe timp de iarnă.
În argumentația Comisiei Europene de anul trecut pentru interzicerea importurilor de gaze extrase din Rusia în UE din ultima parte a lui 2027 a fost invocată și producția viitoare a României din perimetrul offshore Neptun Deep, cel mai mare din largul apelor românești ale Mării Negre, notează Profit.ro.
Concesiunea, unde producția este programată să înceapă în 2027, este deținută în proporții egale de OMV Petrom și Romgaz, iar compania controlată de austriecii de la OMV are statut de operator. În logica Bruxelles-ului, intrarea în producție a unor volume noi în regiune ar trebui să susțină diversificarea și să reducă dependența de importurile rusești.
Până la 1 martie 2026, statele UE trebuie să elaboreze planuri naționale pentru diversificarea aprovizionării cu gaze și pentru identificarea potențialelor provocări în înlocuirea gazului rusesc. În acest scop, companiile vor fi obligate să notifice autoritățile și Comisia cu privire la orice contracte de achiziție de gaze rusești rămase în vigoare.
Nerespectarea regulilor poate atrage sancțiuni maxime de cel puțin 2,5 milioane de euro pentru persoane fizice și de cel puțin 40 de milioane de euro pentru companii, precum și praguri legate de cifra de afaceri (cel puțin 3,5% din cifra de afaceri anuală totală la nivel mondial a companiei sau 300% din cifra de afaceri estimată a tranzacțiilor). Regulamentul include și o clauză de urgență: în cazul unei stări de urgență declarate și dacă securitatea aprovizionării este grav amenințată într-una sau mai multe țări ale UE, Comisia poate suspenda interdicția de import pentru o perioadă de până la patru săptămâni.
Recomandate
Statul român a activat dreptul de preempțiune pentru gazele din Neptun Deep , ceea ce poate schimba ordinea de prioritate la vânzarea viitoarelor volume și reduce spațiul pentru contracte directe către cumpărători din regiune, inclusiv Ungaria, potrivit Profit . Miza este una de reglementare, cu efect economic: legea offshore obligă ca gazele tranzacționate prin contracte bilaterale să fie oferite mai întâi statului român, prin Administrația Națională a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale (ANRSPS) , care poate accepta sau refuza în termen de 7 zile. Dacă statul refuză (inclusiv prin lipsa răspunsului), titularii acordurilor pot vinde către terți, însă nu la un preț mai mic decât cel oferit ANRSPS. Ce volume sunt vizate și de ce contează pentru piață Conform informațiilor citate de Profit din Financial Intelligence, ANRSPS ar urma să achiziționeze gazele la prețul ofertat de compania maghiară MVM. Ar fi vorba despre volume ce ar urma să fie vândute de OMV Petrom, care deține 50% din concesiunea Neptun Deep, restul fiind în posesia Romgaz. Aceeași sursă indică o cantitate totală de 5 miliarde metri cubi, pe o durată de șapte ani, echivalentul a circa 52,75 milioane MWh (aprox. 7,53 milioane MWh pe an). La cotațiile futures pentru 2027 de la hub-ul olandez TTF, cantitatea totală este evaluată la circa 2,1 miliarde euro (aprox. 11 miliarde lei), potrivit calculelor menționate. Ce urmează: discuții tehnice și posibil export, dar condiționat În prezent, există discuții între statul român și oficialii OMV Petrom privind aspecte tehnice și contractuale ale exercitării dreptului de preempțiune, inclusiv punctul de livrare, calitatea gazului, flexibilitatea de transfer a drepturilor și obligațiilor contractuale și modalitatea de plată. Autoritățile de la București nu exclud transferul unor cantități către țări din regiune aflate în deficit, prin acorduri bilaterale între guverne, însă doar după confirmarea că nu există cerere internă de acoperit, potrivit informațiilor prezentate. În paralel, Profit amintește că publicația maghiară Index.hu a scris recent că MVM vrea să semneze un contract pentru gaze din Neptun Deep, care ar permite Ungariei să înlocuiască pe termen lung o parte semnificativă din importurile de gaze rusești. [...]
Reticența Europei de a semna contracte pe termen lung pentru LNG din SUA riscă să complice strategia UE de înlocuire a gazului rusesc până în 2027 , potrivit Economica . Dezvoltatorii americani spun că discuțiile cu importatorii europeni există, dar se blochează la momentul angajamentelor ferme, pe fondul temerilor că dependența de Rusia ar putea fi înlocuită cu una față de Statele Unite. Directori americani citați de Bloomberg afirmă că, deși europenii sunt deschiși la negocieri, „nu se angajează cu adevărat” în acorduri de aprovizionare pe termen lung. Miza este una de securitate energetică și de poziționare strategică: companiile europene evită să își lege consumul de o singură sursă dominantă, chiar dacă piața globală de LNG este descrisă ca fiind mai strânsă decât se anticipa înainte de războiul din Iran. Presiunea calendarului UE: ieșirea din gazul rusesc până la final de 2027 În paralel, UE accelerează eliminarea importurilor de gaz rusesc. Conform planului menționat în articol, Uniunea a interzis din 25 aprilie importurile de LNG din Rusia prin contracte spot (pe termen scurt), ca parte a eliminării treptate a tuturor importurilor de gaz rusesc până la sfârșitul lui 2027. Calendarul indicat include: interdicție totală pentru importurile de LNG din Rusia de la începutul anului 2027 ; oprirea importurilor de gaz rusesc prin conducte din toamna anului 2027. Riscul unei noi concentrări: până la 80% LNG din SUA în 2028, potrivit IEEFA Pe fondul reorientării fluxurilor, dependența UE de LNG din SUA a crescut și ar putea ajunge ca 80% din importurile de LNG ale Uniunii să provină din Statele Unite până în 2028 , potrivit prognozelor publicate luna trecută de Institute for Energy Economics and Financial Analysis (IEEFA), citate de Economica. Această perspectivă explică de ce importatorii europeni ezită să semneze volume mari pe termen lung: contractele ar securiza aprovizionarea, dar ar putea consolida o dependență structurală de un singur furnizor dominant. Alternativa Canada: interes pentru Ksi Lisims LNG , dar cu volume încă de contractat În căutarea diversificării, mai multe companii europene de utilități și-au exprimat interesul pentru producția viitoare a proiectului canadian Ksi Lisims LNG , care ar urma să fie a doua facilitate de export de gaz lichefiat a Canadei. Proiectul are deja acorduri de preluare pentru 5 milioane de tone pe an , însă dezvoltatorii încearcă să obțină angajamente pentru încă 3–4 milioane de tone , potrivit directorului executiv al Western LNG, liderul proiectului, într-un interviu pentru Reuters. De ce contează pentru companii Pentru utilități și marii consumatori industriali, dilema este între: securizarea volumelor prin contracte pe termen lung (care reduc riscul de aprovizionare); limitarea riscului de dependență și păstrarea flexibilității într-o piață cu volatilitate geopolitică și cu reguli UE în schimbare. Articolul nu indică o soluție imediată, dar sugerează că, pe măsură ce UE închide definitiv capitolul gazului rusesc, competiția pentru LNG și nevoia de diversificare vor pune presiune pe deciziile de contractare ale importatorilor europeni. [...]
Serbia încearcă să evite sancțiunile SUA printr-un acord care ar scoate rușii din NIS , compania care acoperă circa 80% din piața locală de produse petroliere, iar guvernul de la Belgrad ar urma să-și consolideze poziția dacă MOL finalizează preluarea pachetului controlat de Gazprom, potrivit Economica . NIS este deținută majoritar de Gazprom Neft și de compania sa soră Intelligence, ambele filiale ale Gazprom, care controlează împreună 56% din acțiuni. Statul sârb are aproape 30% și spune că ar putea cumpăra încă 5% dacă vânzarea participației rusești către grupul ungar MOL se finalizează. Ce câștigă statul sârb și ce promite MOL Ministrul sârb al energiei, Dubravka Djedovic Handanovic, a transmis pe rețelele sociale că o eventuală creștere a participației statului ar aduce „drepturi sporite” în guvernanța companiei, inclusiv posibilitatea de a bloca decizii importante. În paralel, MOL s-a angajat să mențină producția la rafinăria din Pancevo (lângă Belgrad) „la cel puțin aceleași capacități anuale medii ca în ultimii patru ani” de dinaintea presiunii sancțiunilor americane, conform aceleiași surse. Miza: termenul OFAC și riscul de sancțiuni Statele Unite cer, încă de la începutul lui 2025, retragerea companiilor rusești din NIS, companie expusă sancțiunilor financiare americane, care au fost însă amânate în mod repetat. Biroul pentru Controlul Activelor Străine (OFAC) din Trezoreria SUA a prelungit recent până la 16 iunie termenul acordat MOL și Gazprom pentru finalizarea negocierilor. În ianuarie, cele două grupuri conveniseră asupra „prevederilor fundamentale” ale unui viitor acord de vânzare a acțiunilor deținute de Gazprom în NIS. Președintele sârb Aleksandar Vucic a avertizat că presiunea americană se intensifică: „Cred că ajungem la capătul răbdării americane.” Context: cum a ajuns Gazprom acționar majoritar În 2008, Serbia a vândut către Gazprom pachetul majoritar de acțiuni al NIS pentru 400 de milioane de euro (aprox. 2,0 miliarde lei). În prezent, ieșirea rușilor din acționariat a devenit o condiție practică pentru reducerea riscului de sancțiuni și pentru stabilitatea aprovizionării interne, având în vedere rolul dominant al NIS pe piața sârbă. [...]
Scăderea cotațiilor petrolului începe să se vadă la pompă , dar efectul complet al ieftinirilor ar putea veni cu întârziere de câteva luni, în funcție de contractele din lanțul de aprovizionare, potrivit Stirile Pro TV . În prezent, benzina a ajuns la 8,5 lei/litru, iar motorina „se apropie de 9 lei”, după o perioadă în care prețurile depășiseră 10 lei/litru. Unghiul economic al știrii este legat de transmisia (întârziată) a prețului petrolului în costurile de transport și, implicit, în bugetele firmelor și ale populației. Deși barilul s-a ieftinit în ultimele zile până la cel mai redus nivel din ultimele trei luni, specialiștii citați de publicație anticipează că ieftinirile se vor reflecta la pompă abia după 2–6 luni, în funcție de contractele de achiziție semnate de producători și distribuitori. Ce se întâmplă pe piața petrolului Pe plan internațional, cotațiile au coborât puternic după anunțarea unui acord: petrolul Brent (referință pentru Europa) a ajuns la aproximativ 82 dolari/baril, iar WTI (referință pentru SUA) la circa 80 dolari/baril, cel mai redus nivel din martie, după o scădere de peste 5% într-o singură zi. În același timp, sursa notează că există și voci care consideră reacția pieței prea optimistă și că ar subestima dificultățile care urmează. De ce nu se vede imediat ieftinirea în România Materialul indică două explicații principale pentru decalajul dintre scăderea barilului și prețurile din benzinării: contractele de achiziție din lanțul producători–distribuitori, care pot amâna ajustarea prețurilor cu 2–6 luni ; cursul de schimb , întrucât o parte din scumpirile anterioare au fost puse și pe seama unei monede naționale mai slabe: la începutul anului, cotația era de 4,35 lei/dolar, față de aproximativ 4,5 lei/dolar în perioada recentă. Context geopolitic: Strâmtoarea Ormuz și riscul de volatilitate Specialiștii vorbesc despre o posibilă stabilizare a cotațiilor și chiar noi reduceri dacă traficul din Strâmtoarea Ormuz revine la normal, în urma acordului de pace dintre Statele Unite și Iran. În acest context, Iranul a anunțat că ar urma să ia măsuri pentru redeschiderea strâmtorii imediat ce va fi semnat un acord provizoriu cu SUA și i se va permite să își vândă petrolul fără restricții, potrivit unor copii ale acordului apărute în presă. Pentru companii și consumatori, miza rămâne aceeași: dacă ieftinirea petrolului se menține, presiunea pe costurile de transport și pe prețurile din economie poate scădea, însă calendarul depinde de contracte și de evoluția cursului, nu doar de cotațiile internaționale. [...]
Deși Donald Trump mizează pe o scădere rapidă a prețului petrolului după redeschiderea Strâmtorii Ormuz , piața futures nu validează un scenariu de revenire la „normal” pe termen lung , potrivit Newsweek , care citează o analiză CNN semnată de jurnalistul David Goldman. În analiza publicată de CNN , Goldman arată că promisiunea lui Trump – că prețurile energiei vor „scădea ca o piatră” imediat ce se negociază pacea și se redeschide Strâmtoarea Ormuz – este greu de susținut dacă ne uităm la așteptările pieței. „Normalul”, definit ca un preț al țițeiului Brent sub 70 de dolari (nivelul de dinainte de război), ar fi „la doar aproximativ 15 dolari distanță”, însă contractele futures pe termen lung „nu s-au mișcat aproape deloc”. Ce arată prețurile: scădere pe termen scurt, scepticism pe termen lung După anunțarea acordului (menționat în analiză ca fiind anunțat duminică), petrolul a coborât sub 85 de dolari și a scăzut deja cu aproximativ 25 de dolari față de un vârf recent atins „acum o lună”. Totuși, mesajul principal al pieței este că ieftinirea nu este văzută ca structurală. Goldman notează că, deși contractul pentru luna cea mai apropiată (referința uzuală când se vorbește despre „prețul petrolului”) a scăzut brusc în ultimele săptămâni, curba futures nu indică o revenire sub 70 de dolari nici măcar până la sfârșitul anului 2031. De ce contează: „noua normalitate” poate rămâne peste nivelurile pre-război Analiza pune accent pe faptul că „revenirea la normal” depinde de definiție și de constrângeri practice din industrie. Dan Pickering, fondator și director de investiții la Pickering Energy Partners , este citat spunând: „Vom afla care este noua normalitate. Dar nu va fi benzină de 2,85 dolari galonul.” Cu alte cuvinte, chiar dacă tensiunile geopolitice se reduc și fluxurile se reiau, piața nu pare să parieze pe o întoarcere rapidă și durabilă la prețurile de dinaintea conflictului. Blocajul operațional: redeschiderea Ormuz nu înseamnă reluare instantanee a fluxurilor Un alt motiv pentru care piața rămâne prudentă ține de logistică și siguranță maritimă. În scenariul redeschiderii strâmtorii (menționată ca fiind „programată în prezent pentru vineri”), Goldman arată că petrolierele rămase blocate nu pot „fugi” imediat, iar traficul ar urma să fie îngreunat de condițiile de navigație. În analiză se menționează că Iranul a minat strâmtoarea, ceea ce ar limita tranzitul la două pasaje înguste. Jakob Larsen, responsabil cu siguranța și securitatea la BIMCO (cea mai mare asociație de armatori din lume), avertizează că navele vor trebui să navigheze cu prudență și să păstreze distanțe de siguranță pentru a evita coliziuni și eșuări, ceea ce poate crea un blocaj și întârzieri în normalizarea transporturilor. În acest context, mesajul economic pentru companii și consumatori este că scăderile de preț pot apărea pe termen scurt, dar piața nu indică, deocamdată, o ieftinire profundă și de durată până la nivelurile pre-război. [...]
ANRE reduce cu 7,1% tariful reglementat de distribuție a gazelor naturale de la 1 iulie 2026 , o decizie care poate micșora componenta de distribuție din facturi în a doua jumătate a anului, pentru majoritatea consumatorilor, potrivit Stirile Pro TV . Comitetul de Reglementare al Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) a aprobat noile tarife reglementate pentru distribuția gazelor naturale, aplicabile din 1 iulie 2026. Măsura vizează 27 de operatori licențiați la nivel național. Ce se schimbă în tarife și de ce contează Conform ANRE, raportat la volumele de gaze efectiv vehiculate în rețele, tariful mediu ponderat scade de la 58,47 lei/MWh la 54,32 lei/MWh, adică o reducere de 7,1%. În consecință, pentru „marea majoritate” a consumatorilor, componenta de distribuție din factura de gaze ar urma să fie mai mică în semestrul al doilea din 2026. Ce înseamnă pentru facturi Decizia se referă la tarifele de distribuție (costul utilizării rețelelor), nu la prețul integral al gazului. Prin urmare, efectul în factura finală depinde de ponderea distribuției în total și de condițiile aplicabile fiecărui client, însă ANRE indică o scădere a acestei componente pentru cei mai mulți consumatori. Cine este vizat Noile tarife se aplică celor 27 de operatori de distribuție licențiați din România, începând cu 1 iulie 2026. [...]
