UE interzice complet importurile de gaze rusești din toamna anului 2027 - Ungaria și Slovacia s-au opus deciziei în Consiliul UE

UE va interzice complet importurile de gaze rusești din toamna lui 2027 , potrivit Profit.ro , după adoptarea unui regulament care vizează atât gazele livrate prin conducte, cât și gazul natural lichefiat (LNG, adică gaz răcit și transportat pe mare). Regulamentul urmează să fie publicat în Jurnalul Oficial al UE, va intra în vigoare a doua zi și se va aplica direct, fără transpunere în legislațiile naționale. Ungaria și Slovacia au votat împotrivă, iar Bulgaria s-a abținut. Calendarul interdicției și perioada de tranziție pentru contracte Conform actului normativ, interdicția pentru importurile de gaze rusești (prin conducte și LNG) va începe să se aplice la șase săptămâni de la intrarea în vigoare. Contractele existente vor avea o perioadă de tranziție, iar Consiliul UE arată că abordarea treptată urmărește să limiteze impactul asupra prețurilor și piețelor. Interdicția totală este programată în două etape: pentru importurile de LNG de la începutul anului 2027, iar pentru importurile de gaze naturale prin conducte din toamna anului 2027, a transmis Consiliul UE. Înainte de a autoriza intrarea importurilor de gaze în Uniune, statele membre vor verifica țara în care a fost produs gazul. Votul și miza regională: Ungaria, Slovacia și rolul Bulgariei ca nod de tranzit Ungaria și Slovacia, descrise ca fiind dependente semnificativ de livrările Gazprom , au fost singurele state care s-au opus. Bulgaria s-a abținut, într-un context în care țara este un punct nodal de tranzit pentru gaze provenite din Turcia, un hub unde ajung volume nu doar din Rusia, ci și din Azerbaidjan, precum și LNG adus pe mare din mai multe surse. În Bulgaria ajunge și LNG descărcat și regazeificat în Grecia. În acest cadru, identificarea originii gazului devine un element central al aplicării interdicției, mai ales în zonele în care fluxurile se amestecă prin rute și puncte de interconectare. Trasabilitatea „moleculei” și punctele de interconectare vizate Poziția oficială a României, exprimată în toamna lui 2025, este că susține interzicerea importurilor din Rusia, cu avertismentul că ar putea fi dificil de stabilit de unde provine fiecare „moleculă” importată și că măsura nu ar trebui să pericliteze aprovizionarea statelor membre din Europa Centrală și de Est. În anexa proiectului de regulament este inclusă o listă de puncte de interconectare pe unde se prezumă că sunt tranzitate doar gaze rusești, cu excepția cazului în care importatorul poate furniza autorităților vamale dovezi „fără echivoc” că gazele provin din altă țară și au fost, eventual, doar în tranzit prin Rusia. Printre punctele menționate se numără și interconectarea Bulgaria–Turcia Strandzha 2 – Malkoclar , parte a gazoductului TurkStream, prin care se efectuează importuri și în România, semnificative pe timp de iarnă. Neptun Deep, argument în strategia de înlocuire a gazului rusesc În argumentația Comisiei Europene de anul trecut pentru interzicerea importurilor de gaze extrase din Rusia în UE din ultima parte a lui 2027 a fost invocată și producția viitoare a României din perimetrul offshore Neptun Deep, cel mai mare din largul apelor românești ale Mării Negre, notează Profit.ro. Concesiunea, unde producția este programată să înceapă în 2027, este deținută în proporții egale de OMV Petrom și Romgaz, iar compania controlată de austriecii de la OMV are statut de operator. În logica Bruxelles -ului, intrarea în producție a unor volume noi în regiune ar trebui să susțină diversificarea și să reducă dependența de importurile rusești. Obligații pentru state și companii, sancțiuni și clauza de urgență Până la 1 martie 2026, statele UE trebuie să elaboreze planuri naționale pentru diversificarea aprovizionării cu gaze și pentru identificarea potențialelor provocări în înlocuirea gazului rusesc. În acest scop, companiile vor fi obligate să notifice autoritățile și Comisia cu privire la orice contracte de achiziție de gaze rusești rămase în vigoare. Nerespectarea regulilor poate atrage sancțiuni maxime de cel puțin 2,5 milioane de euro pentru persoane fizice și de cel puțin 40 de milioane de euro pentru companii, precum și praguri legate de cifra de afaceri (cel puțin 3,5% din cifra de afaceri anuală totală la nivel mondial a companiei sau 300% din cifra de afaceri estimată a tranzacțiilor). Regulamentul include și o clauză de urgență: în cazul unei stări de urgență declarate și dacă securitatea aprovizionării este grav amenințată într-una sau mai multe țări ale UE, Comisia poate suspenda interdicția de import pentru o perioadă de până la patru săptămâni. [...]