Politică28 apr. 2026
PSD și AUR depun moțiune de cenzură împotriva Guvernului Bolojan - Acuzații de sărăcire a populației și vânzare a activelor statului
PSD și AUR atacă planul de listare/vânzare a unor active ale statului ca risc bugetar și de control strategic , folosind acest argument ca ax central al moțiunii de cenzură împotriva Guvernului condus de Ilie Bolojan , potrivit Adevărul . Documentul susține că Executivul ar pregăti „înstrăinarea” accelerată a unor companii profitabile pentru a acoperi „găurile din buget”, în paralel cu majorări de taxe și tăieri care ar fi afectat populația. Miza invocată: vânzări rapide, cu impact pe venituri și control În textul moțiunii, PSD și AUR acuză Guvernul că ar confunda reforma cu vânzarea de participații și că ar folosi pretexte precum obligațiile din PNRR și „analize exploratorii” făcute în grabă. Semnatarii susțin că ar fi vizată „cea mai amplă înstrăinare de active strategice din ultimele două decenii”, fără consultare în coaliție și fără dezbatere publică. Un punct central este mecanismul descris drept „plasare accelerată” (o vânzare rapidă de acțiuni către investitori selectați), despre care moțiunea afirmă că ar ocoli Bursa de Valori și ar duce la prețuri subevaluate, cu pierderi pentru stat și cu excluderea investitorilor români. Exemplele din moțiune: CEC Bank, energie, resurse și apărare Documentul enumeră mai multe companii și sectoare unde ar exista riscul diminuării participației statului și al pierderii dividendelor viitoare. Printre cazurile invocate: CEC Bank : moțiunea afirmă că banca este profitabilă și are rol în finanțarea economiei reale; sunt menționate un profit de „aproximativ 668 de milioane de lei”, active de „aproape 100 de miliarde de lei” și capitaluri proprii de „peste 5 miliarde de lei”, în timp ce evaluarea pentru listare ar fi „doar 5,4 miliarde de lei”. Textul mai susține că statul ar fi investit în 2025 „încă 1 miliard de lei” în bancă. Hidroelectrica și Romgaz : sunt descrise ca „piloni ai securității energetice”, care ar contribui „anual cu peste 5,4 miliarde de lei la buget”, iar vânzarea accelerată ar reduce influența statului; în cazul Romgaz se invocă riscul coborârii „sub praguri de control esențiale”. SALROM : moțiunea leagă discuția de resursele de grafit, menționând „cereri de finanțare de aproximativ 450 de milioane de euro (aprox. 2,25 miliarde lei)” și o evaluare „de aproximativ 616 milioane de lei”, considerată insuficientă în raport cu potențialul strategic. Industria de apărare : sunt menționate Romarm/Uzina Mecanică Cugir, Avioane Craiova și Romaero, cu critica că listarea unor companii din apărare ar fi nepotrivită în contextul geopolitic actual. Moțiunea mai susține că lista de companii ar fi fost introdusă „ad-hoc” în dimineața ședinței de Guvern, fără analiză și fără dezbatere în comitetul interministerial relevant, prezidat – potrivit textului – de vicepremierul Oana Gheorghiu. PNRR și deficitul: contestarea justificării oficiale Semnatarii contestă explicit argumentul PNRR, invocând „Jalonul 443” și afirmând că acesta ar viza trei companii din energie și transporturi și ar putea fi îndeplinit prin restructurare, nu prin vânzări rapide. În plus, moțiunea susține că, „conform metodologiei europene”, listarea nu ar reduce deficitul bugetar, dar ar diminua veniturile statului prin pierderea dividendelor aferente participațiilor vândute. Contextul politic și linia de atac Pe lângă componenta economică, documentul critică și discursul public al premierului, inclusiv folosirea termenului „șobolan” ca metaforă pentru companiile de stat, calificată în moțiune drept „zoomorfizare a naturii umane” și asociată cu o origine „nazistă”. În ansamblu, moțiunea își construiește cazul pe ideea că Guvernul ar lua decizii cu impact strategic fără proceduri și fără consultare, iar soluția propusă de Executiv la presiunile bugetare ar fi reducerea participațiilor statului în companii profitabile. Ce urmează Potrivit articolului, documentul „ar putea fi depus în curând”. Sursa nu oferă, în fragmentul disponibil, un calendar exact al depunerii sau al votului și nici o estimare a șanselor de trecere, astfel că rămâne neclar dacă PSD și AUR au, în acest moment, o majoritate pentru demiterea Guvernului. [...]
