Tag: neptun deep
Știri despre „neptun deep”
UE interzice complet importurile de gaze rusești din toamna anului 2027 - Ungaria și Slovacia s-au opus deciziei în Consiliul UE
UE va interzice complet importurile de gaze rusești din toamna lui 2027 , potrivit Profit.ro , după adoptarea unui regulament care vizează atât gazele livrate prin conducte, cât și gazul natural lichefiat (LNG, adică gaz răcit și transportat pe mare). Regulamentul urmează să fie publicat în Jurnalul Oficial al UE, va intra în vigoare a doua zi și se va aplica direct, fără transpunere în legislațiile naționale. Ungaria și Slovacia au votat împotrivă, iar Bulgaria s-a abținut. Calendarul interdicției și perioada de tranziție pentru contracte Conform actului normativ, interdicția pentru importurile de gaze rusești (prin conducte și LNG) va începe să se aplice la șase săptămâni de la intrarea în vigoare. Contractele existente vor avea o perioadă de tranziție, iar Consiliul UE arată că abordarea treptată urmărește să limiteze impactul asupra prețurilor și piețelor. Interdicția totală este programată în două etape: pentru importurile de LNG de la începutul anului 2027, iar pentru importurile de gaze naturale prin conducte din toamna anului 2027, a transmis Consiliul UE. Înainte de a autoriza intrarea importurilor de gaze în Uniune, statele membre vor verifica țara în care a fost produs gazul. Votul și miza regională: Ungaria, Slovacia și rolul Bulgariei ca nod de tranzit Ungaria și Slovacia, descrise ca fiind dependente semnificativ de livrările Gazprom , au fost singurele state care s-au opus. Bulgaria s-a abținut, într-un context în care țara este un punct nodal de tranzit pentru gaze provenite din Turcia, un hub unde ajung volume nu doar din Rusia, ci și din Azerbaidjan, precum și LNG adus pe mare din mai multe surse. În Bulgaria ajunge și LNG descărcat și regazeificat în Grecia. În acest cadru, identificarea originii gazului devine un element central al aplicării interdicției, mai ales în zonele în care fluxurile se amestecă prin rute și puncte de interconectare. Trasabilitatea „moleculei” și punctele de interconectare vizate Poziția oficială a României, exprimată în toamna lui 2025, este că susține interzicerea importurilor din Rusia, cu avertismentul că ar putea fi dificil de stabilit de unde provine fiecare „moleculă” importată și că măsura nu ar trebui să pericliteze aprovizionarea statelor membre din Europa Centrală și de Est. În anexa proiectului de regulament este inclusă o listă de puncte de interconectare pe unde se prezumă că sunt tranzitate doar gaze rusești, cu excepția cazului în care importatorul poate furniza autorităților vamale dovezi „fără echivoc” că gazele provin din altă țară și au fost, eventual, doar în tranzit prin Rusia. Printre punctele menționate se numără și interconectarea Bulgaria–Turcia Strandzha 2 – Malkoclar , parte a gazoductului TurkStream, prin care se efectuează importuri și în România, semnificative pe timp de iarnă. Neptun Deep, argument în strategia de înlocuire a gazului rusesc În argumentația Comisiei Europene de anul trecut pentru interzicerea importurilor de gaze extrase din Rusia în UE din ultima parte a lui 2027 a fost invocată și producția viitoare a României din perimetrul offshore Neptun Deep, cel mai mare din largul apelor românești ale Mării Negre, notează Profit.ro. Concesiunea, unde producția este programată să înceapă în 2027, este deținută în proporții egale de OMV Petrom și Romgaz, iar compania controlată de austriecii de la OMV are statut de operator. În logica Bruxelles -ului, intrarea în producție a unor volume noi în regiune ar trebui să susțină diversificarea și să reducă dependența de importurile rusești. Obligații pentru state și companii, sancțiuni și clauza de urgență Până la 1 martie 2026, statele UE trebuie să elaboreze planuri naționale pentru diversificarea aprovizionării cu gaze și pentru identificarea potențialelor provocări în înlocuirea gazului rusesc. În acest scop, companiile vor fi obligate să notifice autoritățile și Comisia cu privire la orice contracte de achiziție de gaze rusești rămase în vigoare. Nerespectarea regulilor poate atrage sancțiuni maxime de cel puțin 2,5 milioane de euro pentru persoane fizice și de cel puțin 40 de milioane de euro pentru companii, precum și praguri legate de cifra de afaceri (cel puțin 3,5% din cifra de afaceri anuală totală la nivel mondial a companiei sau 300% din cifra de afaceri estimată a tranzacțiilor). Regulamentul include și o clauză de urgență: în cazul unei stări de urgență declarate și dacă securitatea aprovizionării este grav amenințată într-una sau mai multe țări ale UE, Comisia poate suspenda interdicția de import pentru o perioadă de până la patru săptămâni. [...]
Rusia ar putea testa reacția României în zona Neptun Deep - contextul tensiunilor din Marea Neagră
Rusia ar putea organiza provocări în zona Neptun Deep , avertizează Digi24 , în contextul în care proiectul este amplasat în zona economică exclusivă a României, la circa 160 km de țărm, iar aplicabilitatea automată a Articolului 5 din NATO este discutabilă dincolo de marea teritorială. Miza este una economică și de securitate energetică: Neptun Deep este descris drept cel mai mare proiect energetic al României, cu o investiție de aproximativ 4 miliarde de euro. Potrivit articolului, proiectul ar urma să includă 10 sonde pe zăcămintele Pelican South și Domino, infrastructură submarină și o conductă de gaze către Tuzla, iar contribuțiile estimate la bugetul de stat sunt menționate la circa 20 de miliarde de euro. În același material, ministrul Energiei, Bogdan Ivan , afirmă că lucrările sunt ușor înaintea graficului și indică un orizont de începere a producției în 2027, cu o extracție anuală estimată la aproximativ 8 miliarde de metri cubi. Oficialul a subliniat și structura acționariatului: 50% Romgaz (companie deținută de statul român în proporție de 70%) și 50% OMV Petrom. Un punct sensibil ține de cadrul de securitate. Digi24 notează că șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad , a avertizat că Neptun Deep nu ar intra sub incidența Articolului 5, întrucât acesta se aplică teritoriului național și mării teritoriale (până la 12 mile marine de țărm), în timp ce proiectul este amplasat dincolo de această limită, în zona economică exclusivă, unde România are drepturi suverane asupra resurselor, dar nu aceeași garanție automată de apărare colectivă. „În condițiile în care sunt atâtea acțiuni subversive și de sabotaj în Europa, făcute de către navele aflate direct sub pavilionul Rusiei sau al unor state aliate Moscovei, nu avem nici cea mai mică garanție că Rusia nu va face același lucru și în zona economică exclusivă a țării noastre. Kremlinul poate face o provocare în zona economică exclusivă, chiar una care să ducă la încercarea articolului cinci din NATO.” Declarația îi aparține comandorului în rezervă Sandu Valentin Mateiu , și este prezentată ca un avertisment privind riscuri de sabotaj sau incidente provocate în proximitatea infrastructurii offshore. În această logică, orice incident în zona economică exclusivă ar putea testa atât capacitatea României de a-și proteja investiția, cât și modul în care aliații ar interpreta și ar răspunde unei situații care nu se încadrează clar în definiția teritorială a Articolului 5. [...]
Armata și IGSU extind pregătirea populației pentru crize și război - reziliența națională devine prioritate
Șeful Armatei Române spune că populația trebuie pregătită pentru „efort de război” , potrivit Biziday , într-o declarație făcută marți, 20 ianuarie 2026, la Comandamentul Corpului Multinațional de Sud-Est (HQ MNC-SE), în cadrul unei conferințe comune cu generalul american Alexus Grynkewich , comandantul suprem al Forțelor Aliate din Europa (SACEUR). Declarația a venit după ce Vlad Gheorghiță a fost întrebat dacă România a luat măsuri pentru a pregăti populația în eventualitatea unui conflict. Șeful Statului Major a indicat modificări legislative recente și planuri de instruire pe bază de voluntariat în Ministerul Apărării Naționale (MApN), condiționate de resursele bugetare. Modificări legislative și instruire voluntară în MApN Gheorghiță a spus că, „începând din acest an”, există o modificare a legii privind pregătirea populației pentru apărare, promulgată de președinte „acum două săptămâni”. În paralel, MApN își propune să atragă tineri voluntari pentru pregătire militară, cu continuarea programelor în funcție de buget. „Trebuie să avem o populație pregătită și pentru a susține un efort de război.” În 2026, obiectivul anunțat este pregătirea a circa 1.000-2.000 de militari, iar în anii următori ar putea exista „două, trei serii de pregătire pe an”. Potrivit șefului Armatei, capacitatea de instruire a Armatei Române este între 2.000 și 10.000 de militari pe an. Reziliență națională: de la dezastre naturale la scenarii de securitate Șeful Statului Major a legat tema pregătirii populației de conceptul de „reziliență națională”, care include, în viziunea sa, pregătirea pentru situații de criză precum incendii și cutremure, dar și pentru scenarii de securitate care ar presupune susținerea unui efort militar. În acest context, el a spus că există „foarte multe programe de pregătire”, derulate în colaborare cu Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU), fără a detalia calendarul sau conținutul acestora. Articolul 5, zona economică exclusivă și infrastructura energetică offshore Generalul Gheorghiță Vlad a reluat și o poziție exprimată anterior, potrivit căreia zona economică exclusivă a României nu este acoperită de Articolul 5 al NATO (clauza de apărare colectivă), din perspectiva activării juridice a acestuia. În același timp, a subliniat că platformele petroliere sunt „teritoriu național”, inclusiv în contextul proiectului Neptun Deep. Pe această linie, șeful Armatei a indicat nevoia de investiții în Forțele Navale Române și în „capabilitățile MAI”, argumentând că statul are obligația de a apăra infrastructura critică. Mesajul SACEUR: descurajarea Rusiei și rolul nivelului de pregătire La rândul său, generalul Alexus G. Grynkewich a declarat că Rusia ar fi fost descurajată să atace o țară membră NATO datorită nivelului de pregătire al Armatei Române. El a invocat „amenințarea rusească de-a lungul Alianței” și intențiile Moscovei de a ataca teritorii NATO, apreciind că nivelul de pregătire reprezintă „vestea bună”. Declarațiile vin într-un moment în care România își calibrează atât cadrul legislativ pentru pregătirea populației, cât și programele de instruire voluntară, pe fondul preocupărilor legate de securitatea regională și de protecția infrastructurii strategice, inclusiv în Marea Neagră. [...]
Azomureș reduce activitatea din cauza problemelor cu gazele; 600 de angajați în șomaj tehnic
Combinatul Azomureș va trimite în șomaj tehnic 600 de angajați pe fondul incertitudinii aprovizionării cu gaze naturale informează Digi24 . Această decizie vine ca urmare a lipsei unui plan clar și credibil pentru asigurarea aprovizionării pe termen lung, afectând astfel și aproximativ 1.500 de angajați ai contractorilor. Azomureș, deținută de grupul elvețian Ameropa, a încercat să mențină stabilitatea platformei industriale și a personalului său în ultimii ani, dar fără un cadru stabil de aprovizionare cu gaze, susținerea actuală a forței de muncă devine imposibilă. Compania a purtat discuții cu Romgaz pentru o posibilă achiziție a platformei de la Târgu Mureș, însă până în prezent nu a fost formulată nicio ofertă angajantă. În contextul creșterii producției de gaze naturale din proiectul offshore Neptun Deep , estimată să înceapă în 2027, Azomureș subliniază lipsa unui cadru național care să asigure că aceste resurse vor sprijini industria internă. Compania avertizează că, fără o strategie clară, România riscă să exporte gaze la prețuri mici și să importe îngrășăminte scumpe, afectând balanța comercială și securitatea alimentară. Reprezentanții Azomureș subliniază că producția internă de îngrășăminte nu mai poate fi considerată doar o activitate comercială, având în vedere obiectivele Uniunii Europene de a consolida autonomia strategică. Dependența de importuri ar putea expune agricultura la fluctuații de preț și riscuri de disponibilitate, cu impact asupra costurilor fermierilor și prețurilor alimentelor. În ciuda acestor provocări, Azomureș își menține instalațiile pregătite pentru o eventuală reluare a producției, dacă situația economică o va permite. Compania a obținut recent o nouă Autorizație Integrată de Mediu , după investiții de peste 300 de milioane de euro în ultimii zece ani. Directorul general al Azomureș, Josh Zacharias, avertizează că amânarea deciziilor pentru viitorul combinatului erodează capacitatea industrială și locurile de muncă specializate din România. [...]
Neptun Deep va transforma România în lider de producție de gaze în UE; Prima extracție în 2027
România va începe extragerea primei molecule de gaz din Marea Neagră în prima jumătate a anului 2027 , conform declarațiilor ministrului Energiei, informează Profit.ro . Proiectul Neptun Deep, dezvoltat de Romgaz și OMV Petrom, este în avans față de graficul inițial, iar extracția anuală estimată va fi de aproximativ opt miliarde metri cubi. Investiția totală în proiectul Neptun Deep se ridică la patru miliarde de euro, fiind împărțită egal între Romgaz, deținută de statul român în proporție de 70%, și OMV Petrom. Începerea forajului pentru zăcămintele Pelican Sud și Domino a fost anunțată pentru 25 martie 2025, acestea fiind situate la 160 km în largul Mării Negre. Prin acest proiect, România se va poziționa ca cel mai mare producător de gaze naturale din Uniunea Europeană, ceea ce va aduce beneficii semnificative atât consumatorilor casnici, cât și companiilor din industria petrochimică și a îngrășămintelor chimice. În august 2022, Romgaz a devenit acționarul unic al Romgaz Black Sea Limited, după achiziția de la ExxonMobil, consolidându-și astfel poziția în proiectul Neptun Deep. [...]