Știri
Știri din categoria Petrol și gaze
Veniturile Rusiei din exporturile de petrol au urcat la 19 miliarde de dolari în martie, aproape dublu față de februarie, pe fondul scumpirii țițeiului și al creșterii volumelor exportate, într-un context în care conflictul din Iran a împins cumpărătorii să caute surse alternative, potrivit Libertatea. Suma echivalează cu aproximativ 86,5 miliarde lei.
Datele provin dintr-un raport al Agenției Internaționale pentru Energie (IEA), citat de CNN, care arată două motoare principale ale creșterii:
IEA notează că majorarea veniturilor din petrol ajută Kremlinul să acopere deficitul bugetar și să susțină eforturile de război în Ucraina, într-un moment în care energia rămâne principala sursă de valută pentru Rusia.
Raportul avertizează însă că producția ar putea întâmpina dificultăți în viitorul apropiat, din cauza infrastructurii energetice avariate. Sunt menționate daune repetate la:
Tot în martie, India și-a crescut achizițiile de țiței rusesc, după ce SUA au suspendat restricțiile pentru transporturile încărcate înainte de 5 martie, potrivit IEA.
Recomandate
Producția mondială de petrol a scăzut în martie cu 10,1 milioane barili/zi , până la 97 de milioane barili/zi, pe fondul războiului din Orientul Mijlociu, iar Agenția Internațională pentru Energie (AIE) avertizează că pierderile vor fi mai mari în aprilie, potrivit Economedia . Mișcarea are un impact economic direct: reduce oferta globală într-un moment în care fluxurile prin Strâmtoarea Ormuz sunt puternic perturbate, crescând presiunea pe prețuri și pe lanțurile de aprovizionare cu energie și produse derivate. Șoc de ofertă: Ormuz, aproape blocat, exporturi în cădere AIE leagă scăderea din martie de conflictul izbucnit pe 28 februarie, după atacurile aeriene americane și israeliene împotriva Iranului. În raportul lunar, agenția estimează că pierderile de producție din martie au depășit 360 de milioane de barili, urmând să urce la 440 de milioane de barili în aprilie. La începutul lui aprilie, blocada aproape totală impusă de Iran Strâmtorii Ormuz a redus drastic volumele care tranzitează zona: doar 3,8 milioane barili/zi de țiței, gaze naturale și produse rafinate au părăsit strâmtoarea, față de peste 20 de milioane barili/zi în februarie, înainte de ostilități. Chiar dacă Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite și Irak au deschis rute alternative pentru o parte din exporturi, diminuarea exporturilor de petrol depășește 13 milioane barili/zi, iar o parte din deficit ar urma să fie acoperită din rezerve aflate în scădere. Cererea: AIE taie prognozele pentru 2026 Pe partea de consum, AIE și-a revizuit „drastic” în jos previziunile și estimează că, în 2026, consumul global de petrol va fi în medie de 104,26 milioane barili/zi, comparativ cu 104,34 milioane barili/zi în 2025. Agenția se așteaptă acum ca cererea globală de petrol să scadă, în medie, cu 80.000 barili/zi în 2026, o schimbare majoră față de raportul din martie, care indica o creștere de 730.000 barili/zi. În trimestrul al doilea, consumul ar urma să ajungă la 102,07 milioane barili/zi, ceea ce ar însemna o diminuare estimată de 1,5 milioane barili/zi față de anul precedent, cea mai accentuată scădere de la reducerea bruscă a consumului din perioada Covid-19, potrivit AIE. „Aprilie ar trebui să fie mai rea decât martie” Directorul AIE, Fatih Birol , a avertizat la Washington că luna aprilie ar putea aduce o deteriorare suplimentară, chiar și în ipoteza găsirii unei soluții la război, deoarece în martie piața a fost încă alimentată de petroliere încărcate în Golful Persic înainte de izbucnirea conflictului, lucru care „nu se poate întâmpla acum”. „Aceasta este cea mai semnificativă criză energetică din istorie” Birol a spus că efectele se extind dincolo de petrol și gaze naturale, către alte mărfuri esențiale, inclusiv îngrășăminte, produse petrochimice și heliu. AIE este organismul principal de consiliere pe energie al celor mai dezvoltate 29 de state și a fost înființată după șocul petrolier din 1973–1974, pentru coordonarea eliberării de petrol din stocurile de rezervă. [...]
Rusia condiționează o eventuală reluare a livrărilor de gaze către UE de existența unor volume rămase neutilizate după acoperirea altor piețe , potrivit unei declarații a purtătorului de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov , relatată de Mediafax , care citează TASS și Reuters. Mesajul indică faptul că Europa nu este, în acest moment, o destinație prioritară pentru gazul rusesc, în condițiile unei cereri ridicate în alte regiuni. Peskov a descris piața energetică drept una cu cerere mare din mai multe zone și a spus că, deși există resurse, acestea sunt direcționate în principal către destinații cu „necesitate mai crescută”. „Există din belșug deocamdată. Dar piețele alternative sunt foarte vorace, există foarte multe cereri de aprovizionare.” Ce înseamnă condiționarea „surplusului” pentru piața europeană Din declarațiile citate reiese că o revenire a gazului rusesc în UE ar depinde de un context de piață favorabil Moscovei, în care exporturile către alte piețe nu absorb volumele disponibile. Practic, Rusia transmite că ar putea livra către Europa doar „la coadă”, dacă rămâne marfă după onorarea altor cereri. Kremlinul: Europa se poate aproviziona și fără gaz rusesc Peskov a mai susținut că, indiferent de deciziile Moscovei, Europa ar avea posibilitatea să-și acopere necesarul energetic din alte surse și prin mecanisme de piață, invocând existența multor instalații de lichefiere a gazelor (GNL – gaz natural lichefiat , transportat pe mare după răcire) în Europa și Orientul Mijlociu și rolul pieței spot (piața tranzacțiilor pe termen foarte scurt). „Există atât de multe instalații de lichefiere a gazelor, atât în Europa, cât și în Orientul Mijlociu, încât acest proces, această piață spot, funcționează ca un organism viu.” [...]
Portul rusesc Novorossiysk a reluat parțial încărcarea de petrol și păcură , după ce atacurile cu drone au forțat oprirea operațiunilor la cel mai mare terminal petrolier din sudul Rusiei, potrivit Meduza , care citează Reuters. Reluarea este limitată la un singur cheu, semn că infrastructura rămâne vulnerabilă, cu potențial impact asupra fluxurilor de export din Marea Neagră. Reluarea încărcărilor a avut loc în seara de 9 aprilie, la terminalul Șeșharis din portul Novorossiysk. Terminalul își suspendase încărcările pe 6 aprilie, după un atac cu drone atribuit Ucrainei; în urma loviturii au izbucnit incendii la terminalul de combustibil și la unele dane. Din punct de vedere operațional, revenirea este doar parțială: încărcarea petrolului pe tancuri a fost reluată pe un singur cheu, iar pentru 10 aprilie era așteptată expedierea unei singure încărcături, cu un volum de 80.000 de tone. În context mai larg, Ucraina a intensificat în ultimele săptămâni atacurile asupra obiectivelor petroliere rusești, cu scopul de a reduce veniturile Moscovei din petrol, într-un moment în care prețurile au crescut pe fondul războiului din Orientul Mijlociu. Pentru piață, episodul indică un risc operațional persistent pe lanțul de export al Rusiei prin Marea Neagră, chiar dacă activitatea poate fi repornită rapid, dar cu capacitate redusă. [...]
Exporturile de petrol ale SUA au urcat la un record de circa patru milioane de barili pe zi pe fondul blocajelor din Strâmtoarea Hormuz , iar această reorientare a cererii globale împinge în sus atât veniturile companiilor americane, cât și prețurile la pompă, potrivit Bild . Criza din Golf a făcut ca „fiecare picătură” de petrol din afara zonei blocate să devină mai căutată, iar SUA profită prin creșterea exporturilor de țiței și gaze naturale lichefiate (GNL). Publicația notează că state din Asia, afectate puternic de noua criză a petrolului din Golf, se uită către SUA pentru alternative de aprovizionare. Ce se schimbă în piață: volum record și logistică accelerată În prezent, SUA exportă aproximativ patru milioane de barili pe zi (un baril are circa 159 litri), nivel descris drept record. În același timp, aproximativ 70 de superpetroliere de tip VLCC (Very Large Crude Carrier) sunt deja în drum pentru a încărca petrol american, conform articolului. Cât mai poate crește exportul și care sunt limitele Expertul în piața petrolului Andrew Lipow estimează că, prin utilizarea rezervelor de urgență, exporturile ar putea crește încă din aprilie de la patru la cinci milioane de barili pe zi. El avertizează însă că soluția este temporară, deoarece rezervele sunt limitate. Pentru un „boom” de durată ar fi nevoie de creșterea producției interne, proces care „durează”, iar Lipow anticipează până la finalul anului o capacitate suplimentară de producție de 300.000 de barili pe zi. Cine câștigă și cine plătește Bild indică drept beneficiari direcți marii producători americani ExxonMobil, Chevron și ConocoPhillips, pe fondul prețurilor ridicate ale țițeiului, menționate „adesea peste 100 de dolari pe baril” (aprox. 460 lei). De asemenea, ar mai câștiga traderii, companiile de logistică și operatorii portuari din Texas și Louisiana. În paralel, consumatorii resimt scumpirea carburanților: deși SUA exportă mai mult, prețul este stabilit pe piața globală, iar șoferii americani plătesc acum cu peste 1 dolar mai mult pe galon (3,785 litri) față de perioada de dinaintea războiului, potrivit aceleiași surse. „Pentru exportatorii americani poate fi un câștig. Pentru consumatori, în condițiile creșterii prețurilor, se simte cu totul altfel”, a spus Andrew Lipow, citat de Bild. [...]
România a obținut o derogare de la sancțiunile SUA care permite repornirea rafinăriei Petrotel și, dacă planul se confirmă, ar putea adăuga rapid producție internă de carburanți într-un moment în care stabilitatea aprovizionării contează direct în prețuri, potrivit Antena 3 . Ministrul Energiei, Bogdan Ivan , a declarat de la Washington că România a primit „confirmarea oficială” din partea Guvernului american pentru derogarea de la sancțiunile împotriva Lukoil, astfel încât rafinăria Petrotel să poată fi repornită. În evaluarea sa, unitatea ar urma să redevină operațională în aproximativ 45 de zile. Ce se schimbă pe piața carburanților Ivan susține că reluarea activității Petrotel ar avea un impact „major” asupra pieței, prin revenirea în producție a unor volume care ar include motorină, benzină și kerosen pentru consumul intern. În declarațiile ministrului, rafinăria ar urma să asigure „21% din producția României”, pe care o descrie ca element de stabilizare a pieței de carburanți. Derogare rară și condiția „fără petrol rusesc” Ministrul afirmă că România ar fi a doua țară care obține o astfel de derogare, după Germania. Totodată, Ivan a spus că repornirea rafinăriei nu va implica petrol rusesc și nici plăți către Rusia: „Vreau să fiu foarte clar, niciun gram de petrol rusesc nu va ajunge în România și niciun leu nu va ajunge în Rusia. Ne asigurăm că toate tranzacțiile vor fi clare și nu vor avea legătură cu Rusia”. La ce să se aștepte consumatorii În același context, ministrul a avansat ideea unor prețuri mai stabile și chiar mai mici la pompă, afirmând: „Vom avea prețuri mai mici decât în întreaga regiune”. Afirmația rămâne, deocamdată, o estimare politică: materialul nu oferă detalii despre mecanismul de formare a prețului, costurile de aprovizionare sau condițiile comerciale care ar susține o ieftinire efectivă. Ivan a legat repornirea Petrotel de reluarea activității la Petromidia Năvodari , prezentând cumulul ca un avantaj pentru reducerea dependenței de importuri și pentru acoperirea consumului intern de carburanți și combustibil de aviație. [...]
Cotațiile petrolului au scăzut marți, pe fondul semnalelor de reluare a negocierilor SUA–Iran , reducând temporar prima de risc geopolitic care împinsese prețurile peste 100 de dolari/baril cu o zi înainte, potrivit Antena 3 , care citează BBC. Brent, reperul global, a coborât cu 3,8% până la 95,54 dolari pe baril (aprox. 440 lei), iar West Texas Intermediate (WTI), referința din SUA, a scăzut cu 6,1%, la 92,85 dolari pe baril (aprox. 427 lei). Mișcarea vine după o sesiune volatilă: luni, prețurile urcaseră la peste 100 de dolari/baril, înainte să revină în jos, în contextul ordinului președintelui american Donald Trump de a bloca porturile Iranului, după eșecul negocierilor din weekend. Ulterior, Trump a spus că Teheranul a contactat Washingtonul în legătură cu un posibil acord. „Vă pot spune că am fost contactați de cealaltă parte. Ar dori foarte mult să încheie o înțelegere.” De ce s-au calmat piețele În paralel, New York Times a relatat că Iranul ar fi propus suspendarea îmbogățirii uraniului pentru până la cinci ani, ofertă respinsă de SUA, care ar fi cerut 20 de ani. Potrivit aceluiași articol, cele două părți au făcut schimb de propuneri în discuții desfășurate în Pakistan, dar rămân departe de un acord. Totuși, perspectiva unei „a doua runde” de discuții față în față a fost interpretată ca un semnal de dezescaladare. Lindsay James, strateg de investiții la Quilter, a spus că piața a reacționat la „licăriri de speranță” privind disponibilitatea ambelor părți de a ajunge la un acord durabil. James a mai indicat două elemente care ar fi ajutat la calmarea cotațiilor: sugestia că Iranul nu ar testa blocada americană, preferând întreruperea transporturilor pentru a evita o confruntare militară; semne că mai multe petroliere sancționate „păreau să fi trecut prin Strâmtoarea Ormuz ” mai devreme, dar s-au întors ulterior. Ce urmăresc investitorii în continuare Jiajia Yang, profesor asociat la Universitatea James Cook din Australia, a spus că declarațiile lui Trump ar putea fi văzute ca un „semn al unei posibile dezescaladări” și a adăugat că o parte din scădere poate reflecta și o corecție pe termen scurt după creșterea de luni. În perioada următoare, atenția piețelor rămâne pe decizia Teheranului privind amânarea planurilor nucleare, o mișcare care, potrivit lui Yang, ar „reduce semnificativ tensiunile”. [...]
