Știri
Știri din categoria Petrol și gaze

Producția mondială de petrol a scăzut în martie cu 10,1 milioane barili/zi, până la 97 de milioane barili/zi, pe fondul războiului din Orientul Mijlociu, iar Agenția Internațională pentru Energie (AIE) avertizează că pierderile vor fi mai mari în aprilie, potrivit Economedia. Mișcarea are un impact economic direct: reduce oferta globală într-un moment în care fluxurile prin Strâmtoarea Ormuz sunt puternic perturbate, crescând presiunea pe prețuri și pe lanțurile de aprovizionare cu energie și produse derivate.
AIE leagă scăderea din martie de conflictul izbucnit pe 28 februarie, după atacurile aeriene americane și israeliene împotriva Iranului. În raportul lunar, agenția estimează că pierderile de producție din martie au depășit 360 de milioane de barili, urmând să urce la 440 de milioane de barili în aprilie.
La începutul lui aprilie, blocada aproape totală impusă de Iran Strâmtorii Ormuz a redus drastic volumele care tranzitează zona: doar 3,8 milioane barili/zi de țiței, gaze naturale și produse rafinate au părăsit strâmtoarea, față de peste 20 de milioane barili/zi în februarie, înainte de ostilități. Chiar dacă Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite și Irak au deschis rute alternative pentru o parte din exporturi, diminuarea exporturilor de petrol depășește 13 milioane barili/zi, iar o parte din deficit ar urma să fie acoperită din rezerve aflate în scădere.
Pe partea de consum, AIE și-a revizuit „drastic” în jos previziunile și estimează că, în 2026, consumul global de petrol va fi în medie de 104,26 milioane barili/zi, comparativ cu 104,34 milioane barili/zi în 2025.
Agenția se așteaptă acum ca cererea globală de petrol să scadă, în medie, cu 80.000 barili/zi în 2026, o schimbare majoră față de raportul din martie, care indica o creștere de 730.000 barili/zi. În trimestrul al doilea, consumul ar urma să ajungă la 102,07 milioane barili/zi, ceea ce ar însemna o diminuare estimată de 1,5 milioane barili/zi față de anul precedent, cea mai accentuată scădere de la reducerea bruscă a consumului din perioada Covid-19, potrivit AIE.
Directorul AIE, Fatih Birol, a avertizat la Washington că luna aprilie ar putea aduce o deteriorare suplimentară, chiar și în ipoteza găsirii unei soluții la război, deoarece în martie piața a fost încă alimentată de petroliere încărcate în Golful Persic înainte de izbucnirea conflictului, lucru care „nu se poate întâmpla acum”.
„Aceasta este cea mai semnificativă criză energetică din istorie”
Birol a spus că efectele se extind dincolo de petrol și gaze naturale, către alte mărfuri esențiale, inclusiv îngrășăminte, produse petrochimice și heliu.
AIE este organismul principal de consiliere pe energie al celor mai dezvoltate 29 de state și a fost înființată după șocul petrolier din 1973–1974, pentru coordonarea eliberării de petrol din stocurile de rezervă.
Recomandate

Petrolul a coborât sub 100 de dolari pe baril pe fondul așteptărilor privind un posibil acord SUA–Iran , mișcare care ar putea reduce tensiunile din jurul Strâmtorii Ormuz și, implicit, riscul de întreruperi pe una dintre cele mai importante rute globale de transport al țițeiului, potrivit Mediafax . Scăderea cotațiilor vine în contextul în care există speranțe pentru semnarea unui acord între Statele Unite și Iran privind redeschiderea Strâmtorii Ormuz, relatează AFP, citată de publicație. Ce alimentează așteptările pieței Secretarul de stat american Marco Rubio a declarat luni că un acord ar putea fi anunțat „astăzi”. Declarația a venit după ce Donald Trump a spus că negocierile se desfășoară într-o „manieră ordonată și constructivă”, dar a avertizat că negociatorii americani au fost sfătuiți „să nu se grăbească să ajungă la un acord”. În același context, Chris Weston, șeful departamentului de cercetare de la Pepperstone, a afirmat că, potrivit rapoartelor lui Donald Trump, un memorandum de înțelegere a fost „în mare parte negociat”, iar detaliile ar urma să fie anunțate în curând. Efecte în piețe: burselor le-a crescut apetitul pentru risc Perspectiva unui acord a susținut și piețele de acțiuni. În Asia, bursa din Tokyo a crescut cu 2,9% și a depășit 65.000 de puncte pentru prima dată. În Europa, Paris și Frankfurt au înregistrat cumpărări puternice, însă pe volume reduse, în contextul sărbătorii Rusaliilor. La ce se uită investitorii mai departe Spre finalul săptămânii, investitorii vor urmări reacția Rezervei Federale a SUA și a noului său șef, Kevin Warsh, la datele-cheie privind inflația de consum și la posibilele implicații pentru dobânzi. În Europa, așteptările sunt ca o inflație mai ridicată să împingă Banca Centrală Europeană către majorări ale ratelor în următoarele săptămâni, ceea ce ar însemna costuri de împrumut mai mari, chiar dacă ritmul de creștere economică rămâne scăzut. [...]

Chiar și cu Strâmtoarea Ormuz redeschisă, prețul petrolului ar putea rămâne ridicat luni întregi , din cauza blocajelor logistice, a reluării lente a producției și a costurilor suplimentare din lanțul de aprovizionare, potrivit unei analize preluate de Antena 3 . Scenariul discutat pornește de la ipoteza unui acord de pace SUA–Iran și a redeschiderii strâmtorii, însă concluzia este că o revenire rapidă la prețurile de dinaintea războiului este puțin probabilă „nu prea curând” și „aproape sigur nu anul ăsta”. Blocajul operațional: de la „deblocare” la trafic normal, până la trei luni Primul efect al redeschiderii ar fi un „coșmar logistic”, pe fondul aglomerării din zonă. În prezent, în Strâmtoarea Ormuz sunt blocate 166 de tancuri petroliere, iar deblocarea efectivă a căii navigabile ar urma să dureze. Cele 166 de nave transportă în total circa 170 de milioane de barili de petrol. După ce vor trece strâmtoarea, va trebui creat spațiu pentru alte nave, goale, care să intre în Golful Persic pentru încărcare. Revenirea la tranzitul obișnuit, de dinaintea războiului, ar putea dura până la trei luni, conform analizei citate. De ce nu revine imediat oferta: rezerve, repornirea sondelor și reparații Analiza descrie o succesiune de pași care împing în timp normalizarea pieței: consumarea rezervelor : navele comerciale ar încărca mai întâi petrolul stocat în depozite de producători în perioada crizei; repornirea producției : multe sonde din Orientul Mijlociu au fost închise, iar reluarea nu se face „ca la apăsarea unui buton”; producția ar trebui reluată treptat pentru a evita depresurizarea zăcămintelor, ceea ce ar putea impune foraje noi și reparații costisitoare; este menționată și nevoia de reechilibrare a apei și gazelor injectate în sonde, plus coordonare între exploatări apropiate; reparații de infrastructură : rafinării și producători de petrol și gaze ar fi fost afectați de război, iar unele reparații ar putea dura chiar ani, potrivit companiilor petroliere citate în material. În paralel, în Orientul Mijlociu ar fi fost sistată producția a 12 milioane de barili pe zi de țiței și 3 milioane de barili pe zi de produse rafinate , în special în Arabia Saudită și Irak, ceea ce indică amploarea revenirii necesare pentru a readuce volumele în circuitul comercial. Prețul: pragul de 94 dolari/baril și scenariul JPMorgan În material se arată că fluctuațiile recente nu au coborât prețul barilului sub 94 de dolari , iar Brent (reperul internațional) este „puțin peste 100 de dolari”. Pe termen scurt, sunt menționate mișcări de piață atribuite de BBC speranțelor privind un acord: în Asia, Brent a scăzut cu 5,5% până la 97,90 dolari/baril , iar petrolul tranzacționat în SUA a coborât cu 5,8% până la 90,99 dolari/baril . Analiștii JPMorgan, care se așteaptă ca strâmtoarea să se redeschidă la începutul lui iunie, ar anticipa un preț în jur de 97 de dolari/baril până la finalul anului. În același context, este menționat că un nivel de circa 60 de dolari/baril ar fi asociat cu un preț de 3 dolari/galon pe piața americană, scenariu pe care analiștii nu îl văd posibil mai devreme de 2032. Un alt element de incertitudine: comercianții ar urmări dacă redeschiderea nu vine și cu o posibilă „taxă” impusă de Iran navelor care intră în Golful Persic, ceea ce ar putea menține costurile de transport la un nivel ridicat. [...]

Iranul pregătește taxe pentru „serviciile de navigație” în Strâmtoarea Ormuz , o măsură care poate ridica costurile de operare pentru transportatori și, indirect, presiunea pe prețurile energiei , potrivit Economica , care citează o declarație a purtătorului de cuvânt al Ministerului de Externe iranian. Esmail Baghaei a spus, într-o conferință de presă săptămânală, că „serviciile furnizate”, respectiv serviciile de navigație și măsurile necesare pentru protecția mediului în Strâmtoarea Ormuz, Golful Persic și Marea Oman „necesită colectarea anumitor taxe”, relatează Agerpres. „Serviciile furnizate şi anume serviciile de navigaţie, precum şi măsurile necesare pentru protejarea mediului în Strâmtoarea Ormuz, în Golful Persic şi în Marea Oman necesită colectarea anumitor taxe.” Ce înseamnă pentru companii: costuri suplimentare, dar fără „taxă de tranzit” (deocamdată) Din declarațiile oficialului iranian reiese că Teheranul încearcă să justifice introducerea unor taxe ca plată pentru servicii și pentru măsuri de mediu, nu ca o taxă aplicată simplului tranzit prin strâmtoare. Baghaei a precizat că inițiativa „nu înseamnă” că Iranul urmărește să perceapă o taxă de tranzit în Strâmtoarea Ormuz, potrivit aceleiași relatări. Detalii despre nivelul taxelor, calendar sau modul de aplicare nu apar în informațiile publicate. [...]

Emiratele Arabe Unite accelerează o rută de export care ocolește Strâmtoarea Ormuz , după ce blocada impusă de Iran a perturbat masiv fluxurile energetice: o nouă conductă petrolieră este realizată „aproape în proporţie de 50%” și ar urma să devină operațională în 2027, potrivit News . Anunțul a fost făcut de Sultan Ahmed Al Jaber , directorul general al ADNOC, care a legat proiectul de vulnerabilitatea rutelor actuale de transport al energiei, în condițiile în care „prea mult din energia lumii trece prin prea puţine puncte vulnerabile”. Ce se schimbă operațional pentru exporturile ADNOC Noua conductă va dubla capacitatea de export a ADNOC prin portul Fujairah, situat la Golful Oman, în afara Strâmtorii Ormuz. Proiectul a fost accelerat după izbucnirea conflictului cu Iranul, pe fondul crizei energetice globale provocate de războiul din Orientul Mijlociu. În paralel, Emiratele Arabe Unite au reușit să redirecționeze o parte din exporturi printr-o conductă deja existentă către Fujairah, cu o capacitate maximă de 1,8 milioane de barili pe zi, conform informațiilor citate. Dimensiunea perturbării: pierderi de volum și un orizont lung de revenire Iranul a blocat Strâmtoarea Ormuz încă din martie, afectând exporturile de petrol și gaze ale statelor arabe din Golf. ADNOC califică situația drept „cea mai gravă perturbare energetică din istorie”, iar Al Jaber a indicat o pierdere de peste un miliard de barili de petrol, la care s-ar adăuga aproape 100 de milioane de barili în fiecare săptămână în care blocada continuă. Șeful ADNOC a avertizat că, chiar dacă războiul s-ar încheia imediat, ar fi nevoie de cel puțin patru luni pentru ca fluxurile petroliere să revină la 80% din nivelul normal, iar normalizarea completă ar putea avea loc abia în 2027. Context geopolitic și efectul asupra rutei Ormuz Blocada a fost instituită după atacurile aeriene lansate de Statele Unite și Israel împotriva Iranului la finalul lunii februarie. În acest context, secretarul american al Energiei, Chris Wright, a spus că importanța strategică a Strâmtorii Ormuz ar urma să scadă după război, pe măsură ce statele din Golf dezvoltă rute alternative. „Aceasta este o carte pe care Iranul o poate juca o singură dată. Vor exista şi alte rute pentru exportul energiei din Golful Persic”, a afirmat Wright. [...]

Declarațiile lui Donald Trump despre „fazele finale” ale negocierilor SUA–Iran au tras în jos cotațiile petrolului , iar WTI a coborât sub 100 de dolari/baril, pe fondul așteptărilor că tensiunile din Golf s-ar putea reduce, potrivit news.ro . Contractele futures pentru petrolul american WTI au scăzut cu peste 6%, până la 97,74 dolari pe baril (aprox. 449 lei), în timp ce Brent a pierdut aproape 6%, ajungând la 104,62 dolari pe baril (aprox. 481 lei). Mișcarea vine după ce Trump le-a spus reporterilor că administrația SUA se află în „fazele finale” ale negocierilor cu Iranul. La începutul săptămânii, președintele american anunțase că a renunțat la reluarea atacurilor militare împotriva Iranului pentru a acorda mai mult timp diplomației, la solicitarea aliaților arabi din Golf. Piețele au reacționat la perspectiva unei detensionări, după luni de volatilitate alimentată de războiul dintre SUA și Iran. Totuși, CNBC (citat de news.ro) notează că Trump a mai făcut declarații optimiste despre apropierea unui acord, urmate ulterior de noi escaladări între Washington și Teheran, ceea ce menține un grad ridicat de incertitudine în preț. De ce rămâne riscul ridicat: Strâmtoarea Ormuz Contextul imediat este blocajul dintre cele două state, după ce Teheranul a blocat Strâmtoarea Ormuz, iar Washingtonul a instituit blocade asupra porturilor iraniene. Ormuz este una dintre cele mai importante rute globale pentru transportul petrolului și gazelor naturale, astfel că orice întrerupere prelungită poate avea efecte rapide asupra prețurilor. Scenarii de preț: între 80 și aproape 200 de dolari/baril Citigroup a avertizat că piața subestimează riscul unei întreruperi de durată a fluxurilor prin Ormuz și estimează că Brent ar putea urca spre 120 de dolari/baril pe termen scurt. Wood Mackenzie indică un interval mult mai larg: într-un scenariu extrem, cu Ormuz închisă până la finalul anului, prețurile ar putea ajunge aproape de 200 de dolari/baril ; dacă se ajunge rapid la un acord și traficul prin Ormuz este reluat până în iunie, Brent ar putea coborî spre 80 de dolari/baril până la finalul lui 2026. Pentru companii și consumatori, mesajul pieței este că o singură schimbare de așteptări privind Ormuz poate muta rapid prețul petrolului, iar direcția rămâne dependentă de evoluția negocierilor și de situația din teren. [...]

Europa riscă lipsuri fizice de petrol în următoarele săptămâni , pe fondul scăderii accelerate a stocurilor globale și al tensiunilor de aprovizionare legate de Orientul Mijlociu, potrivit Libertatea . Miza imediată este una operațională: nu doar prețul, ci disponibilitatea efectivă a țițeiului și a produselor petroliere ar putea deveni o problemă pentru piața europeană. Analiștii citați în material avertizează că Europa ar putea resimți lipsuri până la finalul lunii mai, într-un moment în care „prețurile actuale nu reflectă gravitatea situației”. Jeff Currie, președintele executiv al platformei Abaxx Commodity Exchange, a declarat pentru CNBC că „lipsurile de petrol ar putea lovi Europa în orice zi” și că problema centrală este accesul la resursă, nu nivelul cotațiilor. De ce se strâng stocurile și ce amplifică presiunea Pe partea de cerere, apropierea sezonului de vacanțe și sărbători în SUA și Marea Britanie este văzută ca un factor care poate împinge consumul de combustibili în sus, adăugând presiune pe o piață deja tensionată. Agenția Internațională a Energiei a confirmat, potrivit articolului, că ritmul de scădere al stocurilor globale de petrol este unul record. Strâmtoarea Ormuz : riscul de blocaj și efectul de întârziere Un element critic rămâne Strâmtoarea Ormuz, rută-cheie pentru transporturile de petrol. Conform unei analize Société Générale citate de Libertatea, chiar și dacă strâmtoarea s-ar redeschide la începutul lunii iunie, ar fi necesare „cel puțin 52 de zile” pentru revenirea la o aprovizionare normală, din cauza etapelor de transport, descărcare și rafinare. În acest interval, analiștii avertizează că „milioane de barili pe zi” ar putea rămâne indisponibili, ceea ce ar accelera scăderea stocurilor deja reduse. Prețurile urcă, iar scenariile de risc merg până în 2027 În paralel, cotațiile sunt în creștere pe fondul blocajului negocierilor dintre Washington și Teheran. Luni, Brent a ajuns la aproximativ 110,7 dolari pe baril (aprox. 510 lei), iar WTI a depășit 106,8 dolari pe baril (aprox. 490 lei), conform datelor din articol. Specialiștii citați avertizează că, dacă traficul prin Strâmtoarea Ormuz rămâne blocat până la finalul lunii iunie, prețurile ar putea urca la 150 de dolari pe baril (aprox. 690 lei), iar piața ar putea rămâne tensionată până în 2027. Într-un semnal separat de vulnerabilitate pe lanțul de aprovizionare, materialul amintește că, încă de la jumătatea lunii aprilie, experții avertizau că Europa ar putea rămâne fără combustibil pentru avioane, iar UE ar avea rezerve pentru aproximativ cinci luni dacă problemele de aprovizionare persistă. [...]