Știri
Știri din categoria Economie
Potrivit adevarul.ro, Escaladarea conflictului din Iran a provocat turbulențe pe piețele globale și temeri privind inflația, însă China a reușit să rămână relativ stabilă, datorită rezervelor energetice, diversificării surselor și expunerii reduse la capitalul străin.
Cum a devenit China imună la șocurile energetice din Orientul Mijlociu FOTO: Shutterstock
Deși este unul dintre cei mai mari importatori de petrol din lume, China a evitat un șoc major, chiar și în contextul blocajelor din strâmtoarea Ormuz. Explicația ține de o strategie construită în timp: diversificarea surselor de energie și acumularea unor rezerve masive.
Cu peste 1,2 miliarde de barili de petrol în stoc și un mix energetic care include cărbune, energie regenerabilă și GNL, economia chineză este mai puțin vulnerabilă la crizele din Golful Persic.
„O mare parte din corelația scăzută observată pe piețele sale de capital în ultimele săptămâni provine cu siguranță din faptul că, în calitate de cel mai mare importator de petrol din lume, se gândește strategic la un război de ceva vreme”, a declarat Julian Howard, strateg șef de investiții la Gam, potrivit CNBC.
Un avantaj construit după tensiunile cu SUA
Analiștii spun că această reziliență a fost accelerată după războiul comercial cu SUA din 2018. „Pe atunci, Trump a lovit China frontal, iar ceea ce s-a întâmplat de atunci este că China a început să se pregătească, iar ei au început să devină mai rezistenți și mai independenți”, a explicat Peter Boockvar.
El a adăugat: „Încercarea noastră de a le limita accesul la tehnologia noastră i-a încurajat doar să o dezvolte pe a lor”.
Obligațiunile, un refugiu stabil
În timp ce alte active considerate sigure au avut fluctuații, obligațiunile chineze au rămas stabile. Randamentul pe 10 ani s-a menținut în jur de 1,81%, în contrast cu creșterea semnificativă a randamentelor din SUA.
„Important este că principala problemă a acestei crize a fost incapacitatea țărilor de a reacționa eficient, având în vedere deficitele fiscale foarte ridicate, nivelurile datoriei și inflația la niveluri incomode”, a declarat Gustavo Medeiros.
„China se confruntă cu deflația, așa că piața sa de obligațiuni a fost mai puțin expusă decât alte piețe majore”.
În plus, dependența redusă de investitori străini limitează riscul unor retrageri masive de capital.
Un rival global și un posibil stabilizator regional
Pe termen lung, China rămâne singura țară care poate concura cu SUA în mai multe industrii-cheie, de la inteligență artificială la vehicule electrice. „Există o singură țară, și anume China, care concurează puternic cu SUA în toate industriile”, a spus Liqian Ren.
În același timp, Beijingul încearcă să își consolideze rolul în Asia, oferind sprijin în domeniul energiei. „Suntem aici pentru a oferi dezvoltare economică… și vă putem ajuta să asigurați siguranța aprovizionării cu energie… putem oferi stabilitate”, a explicat Li Shuo.
Recomandate
Daniel Dăianu avertizează că România poate evita recesiunea doar „cu noroc” , potrivit Antena 3 CNN . Președintele Consiliului Fiscal a făcut declarațiile vineri, 3 aprilie 2026, într-o intervenție la postul TV, pe fondul scumpirilor în lanț pe care le leagă de războiul din Iran. În acest context, Dăianu le-a recomandat populației să își reducă cheltuielile și să prioritizeze strict necesarul, argumentând că șocul energetic și efectele asupra prețurilor ar putea persista. El a invocat inclusiv riscul unor măsuri excepționale, precum raționalizarea energiei, și a menționat presiuni suplimentare asupra prețurilor alimentelor, pe fondul unei crize a costului vieții resimțite atât în Europa, cât și în SUA. „Trebuie să avem noroc, să nu intrăm în recesiune. Se poate intra. Opinia mea este că nu va fi o recesiune adâncă.” Dăianu a mai spus că România pornește cu vulnerabilități fiscale, menționând deficite ridicate și lipsa „spațiului fiscal” (marja bugetară care permite statului să cheltuiască sau să reducă taxe fără să agraveze dezechilibrele). În opinia sa, o abatere de la consolidarea fiscală ar putea avea consecințe severe, deoarece piețele ar penaliza România. Pe partea de prețuri, președintele Consiliului Fiscal anticipează un nou val de inflație („puseu inflaționist”), dar apreciază că procesul de dezinflație nu va fi oprit. Totodată, el nu vede un scenariu în care România să nu se mai poată împrumuta și nici riscul unui faliment în Uniunea Europeană, chiar dacă menționează creșteri ale randamentelor obligațiunilor statelor din UE. În același timp, avertizează că o scădere a consumului, deși afectează economia, poate deveni inevitabilă pentru gospodării, care ar trebui să își „definească” mai bine prioritățile de cheltuire. [...]
România a depășit multe economii din regiune , susține Banca Transilvania , într-un rezumat al intervenției CEO-ului Ömer Tetik la conferința „Romania Government Roundtable: South-East Europe's Next Leap Forward – Ziua III”, din seria Economist Impact, într-un panel despre peisajul financiar european. Potrivit sursei, discuțiile au vizat reziliența sectorului financiar al României și consolidarea prosperității naționale, iar mesajul central al lui Tetik a fost că, în pofida „provocărilor din jurul nostru”, există în continuare spațiu pentru credite noi, investiții și proiecte noi. „Întrebarea esențială este: ce putem face?” În intervenția sa, CEO-ul Băncii Transilvania a indicat câteva avantaje pe care le consideră strategice: România este „pe punctul de a deveni independentă energetic”, este „un lider în producția de cereale și porumb”, cu o creștere de „aproape 30% anul acesta”, și are, „la nivel european”, acces la resurse de apă, pe care le descrie drept un avantaj rar. Tetik a legat aceste atuuri și de poziția logistică a României, în perspectiva unei eventuale reconstrucții a Ucrainei, argumentând că țara ar urma să joace un rol de tranzit și furnizor de resurse și servicii. În acest context, el a pledat pentru schimbarea modului în care România discută cu investitorii străini, pe fondul unei percepții publice oscilante privind investițiile externe. În paralel, el a susținut că există semne de dinamism în mediul privat, inclusiv prin investiții ale companiilor românești în afara țării, și a invocat ca exemplu prezența a „trei modele auto românești aflate în top 10 al celor mai vândute mașini din Europa”. Totodată, a avertizat că o auto-critică excesivă poate alimenta o „poveste negativă” care ajunge să influențeze și investitorii. Pe partea de vulnerabilități macroeconomice, Tetik a spus că „deficitele bugetare și inflația ridicată acumulate în decenii nu pot fi rezolvate peste noapte”, dar a remarcat că, în spațiul public, sectorul privat vorbește frecvent despre planuri de creștere și investiții pe termen mediu și lung. În sprijinul ideii de convergență economică, el a indicat că România a ajuns la „aproape 80% din media europeană a PIB-ului pe cap de locuitor (PPS)”, adăugând că, din perspectiva competitivității, țara „a depășit multe alte economii din regiune, fie ele membre sau nu ale Uniunii Europene”. În final, Tetik a menționat obiectivul aderării la OECD și a pus accent pe cerințele recurente ale investitorilor: „stabilitate, predictibilitate și planuri pe termen mediu și lung”, exprimând speranța consolidării cadrului actual prezentat și de ministrul Alexandru Nazare. [...]
România are ca obiectiv strategic aderarea la OCDE, iar următorul pas va fi adoptarea euro , după echilibrarea economiei și reducerea deficitului fiscal, potrivit Agerpres . Declarațiile au fost făcute joi de guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, la o conferință despre riscuri și oportunități în sistemul financiar românesc. Isărescu a spus că aderarea la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) este deja „în faza finală” și a descris procesul ca pe un proiect care a schimbat România prin îndeplinirea unor „jaloane”, din care ar mai fi rămas „încă câteva” de bifat. „Noi avem un proiect de țară [...] dominat de intrarea României în OCDE [...] acest proiect de țară este în curs de finalizare și vom intra într-un alt proiect de țară [...] adoptarea euro.” Guvernatorul BNR a condiționat trecerea la următorul obiectiv – adoptarea monedei euro – de încheierea etapei OCDE, de echilibrarea economiei și de ieșirea din „dificultatea” generată de „deficitul fiscal major”, pe care l-a descris ca fiind greu de corectat în contextul așteptărilor sociale pentru un nivel de trai mai bun. În același timp, Isărescu a insistat că îndeplinirea criteriilor nominale pentru adoptarea euro trebuie făcută „în mod sustenabil” (adică menținută în timp, nu doar atinsă temporar), avertizând că diferențele de dezvoltare dintre București și restul țării complică procesul. El a amintit că, în trecut, criteriile ar fi fost îndeplinite, dar ulterior evoluțiile de politici și presiunile sociale au schimbat traiectoria, iar proiectul adoptării euro „trebuie însă bine pregătit”. Conferința „Riscuri și oportunități în sistemul financiar românesc” a fost organizată de Banca Națională a României și Academia de Studii Economice din București, mai notează Agerpres. Potrivit guvernatorului, viitorul sistemului financiar românesc depinde în bună măsură de capacitatea de a investi încă de acum în educație, performanță și parteneriate solide. [...]
65% dintre investitorii români nu au încredere în economia locală , potrivit Ziarul Financiar , care citează cel mai recent sondaj trimestrial eToro Retail Investor Beat, realizat în primul trimestru din 2026. Deși neîncrederea s-a redus ușor față de finalul lui 2025 (de la 70% la 65%), nivelul rămâne ridicat, iar percepția privind riscurile pentru portofolii s-a deteriorat. Publicația notează că reducerea deficitului bugetar la 7,65% din PIB în 2025 (metodologia cash), de la 8,67% în 2024, ar putea explica o parte din îmbunătățirea marginală a sentimentului. În același timp, investitorii indică în continuare creșterea lentă și inflația ridicată ca factori de presiune, pe fondul faptului că România are cea mai mare inflație din UE. În plus, respondenții se așteaptă la noi scumpiri alimentate de tensiunile geopolitice, inclusiv prin efectul asupra prețului petrolului, care se reflectă în costurile de la pompă. Sondajul arată și o erodare a încrederii în veniturile personale și nivelul de trai: 66% dintre investitorii români se declarau încrezători în nivelul lor de trai în T1 2026, față de 70% la finalul lui 2025. Pe grupe de vârstă, încrederea în nivelul de trai diferă semnificativ, iar siguranța locului de muncă a rămas la 74%, neschimbată față de trimestrul anterior. În paralel cu pesimismul macro, investitorii rămân optimiști în privința propriilor plasamente: 82% se declară încrezători în portofoliile lor, în pofida incertitudinilor din piețe și a lipsei de încredere în perspectivele economiei globale (52%). La nivel de alocare și intenții, respondenții au indicat următoarele: 73% păstrează numerar (inclusiv în conturi de economii) 51% dețin criptoactive 50% dețin acțiuni locale 43% dețin obligațiuni românești 37% dețin acțiuni străine Sectoare vizate pentru creșterea investițiilor: tehnologie (19%), energie (17%), servicii financiare (16%), imobiliare (7%), utilități (7%) În ceea ce privește riscurile percepute pentru portofolii, inflația rămâne principala preocupare (25%), urmată de o posibilă recesiune globală (24%), starea economiei românești (20%) și un conflict internațional (15%). Sondajul a fost realizat între 12 și 27 februarie 2026 de compania de cercetare Opinium, pe un eșantion de 11.000 de investitori individuali din 13 țări, inclusiv România (600 de respondenți), iar rezultatele reflectă percepțiile din momentul colectării datelor, nu recomandări de investiții. [...]
Plafonarea adaosului comercial la alimentele de bază va fi prelungită până la 30 iunie 2026 , după ce argumentele miniștrilor PSD au fost acceptate în coaliția de guvernare, informează Antena 3 CNN . Anunțul a fost făcut de liderul PSD, Sorin Grindeanu , care susține că măsura este necesară pentru protejarea puterii de cumpărare, mai ales în contextul apropierii sărbătorilor pascale. Potrivit acestuia, Guvernul urmează să adopte o ordonanță de urgență pentru prelungirea mecanismului care limitează adaosurile comerciale la alimentele de bază. Măsura a fost justificată prin nevoia de a tempera creșterea prețurilor și de a menține accesul populației la produse esențiale. În paralel, PSD insistă și pentru reducerea accizei la carburanți, propunând un sistem flexibil, adaptat evoluției prețurilor de pe piață. Liderul social-democrat afirmă că acest mecanism ar trebui să ducă la scăderi clare ale prețurilor, însă calculele finale sunt așteptate de la Ministerul Finanțelor. Principalele măsuri discutate în coaliție: prelungirea plafonării adaosului comercial la alimente de bază până la 30 iunie 2026 adoptarea unei ordonanțe de urgență în acest sens propunerea unui mecanism flexibil pentru reducerea accizei la carburanți Grindeanu a subliniat că evoluțiile economice și contextul internațional vor influența deciziile viitoare, inclusiv în funcție de nivelul inflației. El a precizat că va monitoriza aplicarea acestor măsuri, iar miniștrii PSD vor veni cu noi propuneri dacă situația o va impune. Deși măsura este prezentată ca un sprijin pentru populație, impactul real asupra prețurilor și bugetului rămâne dependent de evoluțiile economice din perioada următoare. [...]
Ungaria a depășit România la rezervele de aur, pentru prima dată în istoria modernă , potrivit Economedia , care citează cotidianul financiar maghiar Vilaggazdasag, prin Agerpres. Conform informațiilor prezentate, rezervele de aur ale României sunt la aproximativ 103,6 tone și ar fi rămas la acest nivel de mai mulți ani, în timp ce Ungaria a ajuns la un record de 110 tone, după ce Banca Națională a Ungariei (MNB) a urmat o strategie de achiziții de aur. Un element distinct este legat de depozitarea aurului: 60% din aurul României (aproximativ 60 de tone) se află în seifurile Băncii Angliei din Londra, în timp ce Ungaria pune accent pe „prezența fizică” și pe disponibilitatea strategică a rezervelor. Evoluția rezervelor Ungariei este descrisă ca fiind volatilă istoric, cu o accelerare puternică în ultimii ani. În articol sunt menționate câteva repere: 1924: MNB deține rezerve de aur încă de la înființare. Sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial: evacuarea a aproximativ 30 de tone în Austria, urmată de returnarea aurului după război. După schimbarea de regim: reducerea rezervelor până la un minim de aproximativ 3,1 tone. 2018: majorarea de peste zece ori, până la 31,5 tone. 2021: creșterea la 94,5 tone. 2024: decizia de majorare de la 94,5 tone la 110 tone. Ca efect al achizițiilor recente, cantitatea de aur pe cap de locuitor în Ungaria ar fi crescut de la 0,32 uncii la 0,37 uncii, ceea ce, potrivit sursei citate, plasează Ungaria pe primul loc în Europa Centrală și de Est la acest indicator. Contextul mai larg este unul global: în 2025, cererea mondială de aur ar fi depășit 5.000 de tone, iar băncile centrale au cumpărat în total aproximativ 860 de tone, peste media deceniului anterior. În clasamentul rezervelor, Statele Unite sunt menționate cu peste 8.100 de tone, urmate de Germania (3.350 de tone), apoi Italia și Franța (ambele cu peste 2.400 de tone), iar Polonia este indicată drept cel mai mare cumpărător în 2025, cu peste 80 de tone. [...]
