Știri
Știri din categoria Petrol și gaze
Rusia condiționează o eventuală reluare a livrărilor de gaze către UE de existența unor volume rămase neutilizate după acoperirea altor piețe, potrivit unei declarații a purtătorului de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, relatată de Mediafax, care citează TASS și Reuters. Mesajul indică faptul că Europa nu este, în acest moment, o destinație prioritară pentru gazul rusesc, în condițiile unei cereri ridicate în alte regiuni.
Peskov a descris piața energetică drept una cu cerere mare din mai multe zone și a spus că, deși există resurse, acestea sunt direcționate în principal către destinații cu „necesitate mai crescută”.
„Există din belșug deocamdată. Dar piețele alternative sunt foarte vorace, există foarte multe cereri de aprovizionare.”
Din declarațiile citate reiese că o revenire a gazului rusesc în UE ar depinde de un context de piață favorabil Moscovei, în care exporturile către alte piețe nu absorb volumele disponibile. Practic, Rusia transmite că ar putea livra către Europa doar „la coadă”, dacă rămâne marfă după onorarea altor cereri.
Peskov a mai susținut că, indiferent de deciziile Moscovei, Europa ar avea posibilitatea să-și acopere necesarul energetic din alte surse și prin mecanisme de piață, invocând existența multor instalații de lichefiere a gazelor (GNL – gaz natural lichefiat, transportat pe mare după răcire) în Europa și Orientul Mijlociu și rolul pieței spot (piața tranzacțiilor pe termen foarte scurt).
„Există atât de multe instalații de lichefiere a gazelor, atât în Europa, cât și în Orientul Mijlociu, încât acest proces, această piață spot, funcționează ca un organism viu.”
Recomandate
Rusia oferă țărilor din sudul Asiei GNL la discount, din proiecte sancționate de SUA , potrivit Agerpres , care citează informații Bloomberg din surse apropiate dosarului. Conform relatării, gazele naturale lichefiate (GNL) ar fi fost propuse la o reducere de până la 40% față de prețurile spot de săptămâna trecută, prin intermediul unor companii puțin cunoscute, cu sediul în China și Rusia. Sursele susțin că vânzătorii ar fi indicat că pot furniza documente care să prezinte transporturile ca provenind din surse non-rusești, de exemplu din Oman sau Nigeria. Contextul este tensionarea pieței globale de GNL, după închiderea Strâmtorii Ormuz și atacurile asupra celei mai mari instalații de export de GNL din lume, amplasată în Qatar. Aceste evoluții ar fi redus livrările mondiale cu aproximativ o cincime, ceea ce a împins prețurile în sus și a forțat cumpărători din Bangladesh și India să caute alternative mai scumpe. Agerpres notează că Bangladesh, care în 2025 a importat din Qatar aproximativ 60% din necesarul său de GNL, a ajuns să cumpere pe piața spot, uneori la costuri aproape duble față de cele din contractele pe termen lung cu Qatarul. Totodată, Bangladesh și India ar fi redus alimentarea cu gaze a sectorului îngrășămintelor, pe fondul scăderii livrărilor de GNL. În paralel, Rusia și-a majorat constant exporturile de GNL din facilități sancționate de SUA, Arctic LNG 2 și Portovaya, însă majoritatea cumpărătorilor rămân reticenți din cauza riscului de represalii din partea Washingtonului. Până acum, China este menționată ca singura țară care a importat GNL rusesc vizat de sancțiuni, printr-o rețea de nave asociată așa-numitei „flote fantomă”; extinderea livrărilor către alte piețe ar ajuta Moscova să-și diversifice clienții, în condițiile în care Arctic LNG 2, care a început exporturile în 2024, a fost limitată de lipsa capacităților de transport maritim și a cumpărătorilor dispuși să accepte marfă sancționată. [...]
Importurile UE de GNL rusesc au crescut, iar nota de plată s-a umflat odată cu scumpirea gazului , pe fondul blocajelor din Orientul Mijlociu, care au împins Europa să absoarbă aproape toată producția proiectului Yamal. Potrivit antena3.ro , livrările din Yamal către UE au urcat cu 17% în primul trimestru, până la 5 milioane de tone, iar statele membre ar fi cheltuit estimativ 2,88 miliarde de euro (aprox. 14,3 miliarde lei) pentru acest volum. Creșterea vine în contextul în care aprovizionarea cu gaz natural lichefiat (GNL) din Qatar s-a blocat după deteriorarea infrastructurii energetice din Orientul Mijlociu și pe fondul controlului Iranului asupra strâmtorii Ormuz, un punct-cheie pentru transporturile energetice. În acest cadru, proiectul Yamal ar fi beneficiat de scumpirea gazelor legată de criza regională. Europa a preluat aproape toate încărcăturile Yamal Yamal reprezintă „marea majoritate” a importurilor de GNL rusesc în UE, iar datele citate arată o concentrare și mai mare a fluxurilor către piața europeană: UE a preluat 69 din 71 de încărcături în primele trei luni ale anului, adică 97%; în martie au ajuns 25 de încărcături, mai multe decât în ianuarie și februarie la un loc; în aceeași perioadă din 2025, UE absorbea 87% din 68 de încărcături, restul mergând spre Asia. Scăderea livrărilor către Asia este pusă parțial pe seama unei interdicții UE intrate în vigoare anul trecut, care blochează transferul de GNL rusesc între nave și limitează utilizarea porturilor europene pentru încărcături destinate țărilor din afara UE. În plus, cererea asiatică pentru GNL rusesc ar fi fost „relativ scăzută” înainte de criza din Iran. Prețurile au urcat, iar costurile estimate au crescut Estimarea de 2,88 miliarde de euro pentru primul trimestru este legată de scumpirea gazelor din martie. Prețurile europene au fost în medie de aproximativ 52,87 euro/MWh în martie, față de 35 euro/MWh în ianuarie și februarie. În paralel, din cele 5 milioane de tone livrate în Europa în trimestru, 1,8 milioane de tone au fost livrate în martie. Un reprezentant al organizației Urgewald, citat în material, susține că aceste volume ar indica lipsa unei intenții a cumpărătorilor europeni de a opri achizițiile de GNL rusesc. Ce urmează: interdicția din 2027 rămâne pe masă În pofida presiunilor din piață, Bruxelles-ul ar fi arătat „puțină dorință” de a revizui interdicția planificată asupra importurilor de GNL din Rusia, care ar urma să intre în vigoare în ianuarie 2027. O interdicție pentru importuri pe baza contractelor pe termen scurt este deja în vigoare. Comisarul european pentru energie, Dan Jørgensen, a apărat luna trecută viitoarea interdicție, avertizând că ar fi „o greșeală” repetarea dependenței de gazul rusesc din perioada de dinaintea invaziei la scară largă a Ucrainei din 2022. În același timp, datele citate sugerează că, dacă interdicția va fi aplicată, Yamal ar putea avea dificultăți în a găsi cumpărători alternativi, pe fondul unei dependențe ridicate de piața europeană. Separat, datele Comisiei Europene pentru 2026 indică faptul că peste două treimi din GNL-ul importat de UE până acum provine din SUA, în timp ce nivelurile medii de stocare a gazelor în bloc rămân sub mediile normale înaintea sezonului de realimentare din vară. [...]
Rusia spune că nu va „abandona” Cuba și promite sprijin energetic , potrivit Reuters , care citează declarații ale viceministrului rus de externe Serghei Riabkov după discuții la Havana. Riabkov a afirmat că Moscova intenționează să ajute insula comunistă să gestioneze problemele din energie pe care le leagă de embargoul impus de Statele Unite și a susținut că sprijinul va depăși livrarea mare de petrol trimisă luna trecută. Oficialul a mai spus că Rusia nu are intenția de a renunța la interesele sale în emisfera vestică, indiferent de poziția Washingtonului. „Nu putem trăda Cuba. Asta este exclus. Nu o putem lăsa singură.” În același context, Riabkov a indicat că este „prea devreme” pentru a detalia pașii următori, dar a adăugat că livrările nu se vor limita la încărcătura adusă de petrolierul Anatoly Kolodkin. Potrivit Reuters, nava sub pavilion rusesc, aflată sub sancțiuni americane, a ajuns în Cuba luna trecută cu aproximativ 700.000 de barili de țiței rusesc, prima livrare mare de țiței după ce Washingtonul a acționat pentru a reduce alimentarea insulei cu combustibil. Statele Unite au spus că au permis livrarea din motive umanitare, mai notează Reuters. Pe fundal, Rusia încearcă să refacă legăturile strânse cu Cuba din perioada sovietică și a cerut SUA să nu „blocheze” insula, în timp ce ministrul cubanez de externe Bruno Rodriguez s-a întâlnit în februarie, la Moscova, cu președintele Vladimir Putin și cu ministrul rus de externe Serghei Lavrov. [...]
Rusia și China au blocat în Consiliul de Securitate al ONU o rezoluție privind Strâmtoarea Ormuz , potrivit Adevărul . Cele două state au folosit dreptul de veto marți, 7 aprilie, împotriva unui text care cerea deblocarea coridorului și încuraja escortarea militară a navelor comerciale care tranzitează una dintre cele mai importante rute pentru comerțul global cu petrol și gaze. Rezoluția a fost prezentată de Arabia Saudită, Bahrain, Emiratele Arabe Unite, Iordania, Kuweit și Qatar. Documentul solicita coordonarea unor măsuri „defensive” și „proporționale” cu situația, inclusiv escortarea navelor comerciale și încetarea atacurilor iraniene asupra acestora. Rezoluția solicita „coordonarea măsurilor cu caracter defensiv și proporționale cu circumstanțele” actuale, inclusiv escortarea navelor comerciale și încetarea atacurilor iraniene asupra acestora. China și Rusia, membri permanenți ai Consiliului de Securitate, au votat împotrivă, în timp ce rezoluția a strâns 11 voturi pentru și două abțineri, conform aceleiași surse. Votul lasă fără sprijinul ONU un demers care viza securizarea tranzitului prin Ormuz, într-un moment de tensiune regională ridicată. Contextul este legat de escaladarea militară din regiune: Iranul ar permite acum doar trecerea selectivă a navelor prin Strâmtoarea Ormuz, ca represalii după războiul declanșat de SUA și Israel. Prin acest coridor este transportat aproximativ 20% din petrolul mondial, iar perturbarea traficului a afectat puternic fluxurile energetice. Blocajul, survenit după loviturile israeliano-americane asupra Iranului din 28 februarie, a dus la creșteri accentuate ale prețurilor la hidrocarburi, cu efecte economice mai largi. Adevărul notează că impactul se vede și în alte piețe: prețurile gazului natural lichefiat au urcat în Asia, iar costurile combustibilului pentru aviație și ale unor resurse precum heliul sunt, de asemenea, în creștere; în lipsa unei soluții rapide, evoluțiile ar putea alimenta inflația globală și frâna creșterea economică. În plus, potrivit analistului Marko Papic, pierderile actuale de aprovizionare ar fi de aproximativ 5% din oferta globală de petrol, deficit care s-ar putea dubla până la jumătatea lunii aprilie pe măsură ce se epuizează rezervele temporare. Producătorii din Orientul Mijlociu ar fi fost nevoiți să reducă extracția din cauza limitărilor de stocare și transport, iar reluarea producției la nivel maxim ar putea dura luni după încheierea conflictului. [...]
Rusia ar încasa miliarde în plus din petrol și gaze pe fondul scumpirii materiilor prime după închiderea Strâmtorii Ormuz, potrivit Mediafax , care citează Camera de Comerț Exterior Germano-Rusă. Organizația susține că Rusia este „marele câștigător” al noului război din Orientul Mijlociu, afirmație făcută pentru dpa de Matthias Schepp, președintele Camerei de Comerț Exterior Germano-Ruse. În evaluarea acesteia, profitul Rusiei din exporturile de petrol, gaze și îngrășăminte ar depăși 10 miliarde de euro pe lună. Explicația invocată este creșterea prețurilor globale la materiile prime, în timp ce Rusia ar continua să exporte folosind rute alternative. Schepp a spus, la Moscova, că situația ar putea aduce Rusiei „un câștig neașteptat la o scară istorică”. În același context, prețul petrolului Brent a urcat la începutul săptămânii la peste 111 dolari pe baril, cu aproape 40 de dolari mai mult decât înainte de izbucnirea războiului. Camera de Comerț Exterior Germano-Rusă amintește că bugetul Rusiei depinde semnificativ de vânzările de petrol și este construit pe o estimare de 59 de dolari pe baril. La nivelurile actuale ale prețurilor, Moscova ar putea obține aproximativ 50 de miliarde de dolari venituri suplimentare pe an doar din petrol și gaze, mai arată organizația. Potrivit acesteia, Rusia folosește încasările din vânzarea materiilor prime pentru a-și finanța războiul din Ucraina. [...]
Donald Trump încearcă să transforme blocada Iranului într-un argument comercial pentru exporturile americane de petrol , susținând că statele afectate de blocarea Strâmtorii Hormuz — în special China — ar trebui să cumpere mai mult țiței din SUA, potrivit Axios . Miza economică este însă limitată de capacitatea fizică a SUA de a crește rapid exporturile și de faptul că tipurile de țiței nu sunt perfect substituibile. Trump a spus la Fox, în emisiunea „Sunday Morning Futures”, că „China își poate trimite navele la noi” și a susținut într-o postare pe rețele sociale că „nave goale care transportă petrol din multe națiuni se îndreaptă toate către Statele Unite ca să încarce petrol”. Ce poate livra, de fapt, SUA Statele Unite sunt deja printre cei mai mari exportatori de țiței din lume, dar nu au capacitatea de a înlocui fluxurile uriașe care trec, în mod normal, prin Strâmtoarea Hormuz. Un alt obstacol este calitatea țițeiului: rafinăriile din regiuni diferite folosesc tipuri diferite, iar SUA exportă în principal sortimente ușoare. Axios notează că exporturile americane de țiței oscilează, în general, între 3,5 și 4,5 milioane barili/zi. În ianuarie (ultima lună cu date federale solide) au fost 3,9 milioane barili/zi, iar datele săptămânale preliminare indicau 4,2 milioane barili în săptămâna din 3 aprilie. Dimensiunea șocului din Hormuz și de ce nu poate fi „acoperit” rapid Războiul cu Iranul a oprit circa 20 milioane barili/zi de țiței și produse petroliere care trec de regulă prin Strâmtoarea Hormuz, rută care gestionează aproximativ o cincime din comerțul global cu petrol, potrivit sursei. Doar o fracțiune ar fi înlocuită prin volumele care pot ajunge pe piață via conducta est–vest a Arabiei Saudite către Marea Roșie. În plus, producătorii din Golful Persic, fără rute alternative de export, și-ar fi redus producția cu 8–10 milioane barili/zi, potrivit unor estimări citate de Axios. Unde se vede elasticitatea: produse petroliere, nu țiței Pe segmentul produselor petroliere (benzină, motorină, combustibil de aviație), exporturile SUA au crescut în general de ani de zile. Datele săptămânale ale Energy Information Administration arată un vârf nou de 7,9 milioane barili/zi în săptămâna din 27 martie, deși Axios avertizează că aceste serii „rapide” sunt notoriu de zgomotoase, iar cifrele mai robuste vin cu întârziere. Mason Hamilton, cercetător la American Petroleum Institute, a scris pe X că, deși cifrele săptămânale sunt volatile, „mai multe surse au raportat creșterea exporturilor de produse americane către Asia, Africa și alte zone” și că fluxurile comerciale au devenit „din ce în ce mai atipice”, cu relatări despre benzină din Coasta Golfului SUA către Australia și combustibil de aviație de pe Coasta de Est către Europa. Ce urmează: investiții în infrastructură, dar pe termen lung Axios arată că această criză ar putea stimula investiții noi în proiecte de infrastructură pe Coasta Golfului, care ar extinde capacitatea de export a SUA pe termen mai lung. Concluzia: exporturile americane pot ajuta la atenuarea deficitului global de ofertă, dar, în parametrii actuali, „nu sunt nici pe departe o soluție” la șocul de aprovizionare generat de blocarea Hormuz. [...]
