Știri
Știri din categoria Petrol și gaze
Repornirea rafinăriei Petrotel depinde de contracte pentru țiței nerusesc, după ce autoritățile americane au transmis o scrisoare de conformitate care permite reluarea activității, potrivit Economedia. Fostul ministru al Energiei, Bogdan Ivan, spune că rafinăria ar urma să funcționeze cu petrol „compatibil” provenit din alte surse decât Federația Rusă.
Ivan a declarat pentru Agerpres că, în baza scrisorii primite din partea autorităților SUA, Petrotel-Lukoil „ar trebui să înceapă să opereze”, însă repornirea efectivă vine după pași operaționali: probe, decizia finală și semnarea contractelor de furnizare pentru țițeiul potrivit instalațiilor rafinăriei. În acel moment, susține el, ar urma să apară „primele molecule de combustibil”.
Fostul ministru afirmă că nu va fi importat petrol din Federația Rusă și indică drept alternative:
„100% nu se va importa petrol din Federația Rusă.”
Tot el susține că decizia de repornire nu ar fi fost luată fără garanția existenței unor furnizori de țiței compatibil.
Bogdan Ivan a mai spus că, la 14 aprilie, a primit „confirmare oficială” de la Guvernul SUA pentru o derogare de la sancțiunile împotriva Lukoil, astfel încât România să poată reporni rafinăria Petrotel-Lukoil, iar prin acest mecanism unitatea „în 45 de zile va putea să funcționeze din nou”.
În context mai larg, materialul notează că Administrația Trump a extins până la 29 octombrie termenul limită pentru ca Lukoil să își vândă benzinăriile din străinătate, potrivit unui comunicat al Trezoreriei SUA citat de Reuters. Lukoil a fost inclusă pe lista entităților sancționate de SUA în octombrie 2025, iar OFAC (structură a Trezoreriei SUA) a indicat anterior că banii din vânzarea activelor ar trebui plasați într-un cont sub jurisdicția SUA și înghețați până la ridicarea sancțiunilor.
Recomandate
Limitarea administrativă a scumpirilor la pompă a produs efectul invers , iar în Germania „ regula celor 12 ore ” a fost urmată de creșteri ale marjelor și de un tipar de prețuri mai nefavorabil pentru șoferi, potrivit G4Media . Măsura a intrat în vigoare la 1 aprilie și permite stațiilor de alimentare să majoreze prețurile o singură dată pe zi, la ora 12:00. În loc să ducă la ieftiniri, prețul benzinei a crescut, arată concluziile cercetătorilor de la Centrul de Cercetare Economică Europeană din Mannheim și de la Institutul de Economie Competitivă din Düsseldorf. Ce arată datele din primele săptămâni Conform studiului citat, în primele două săptămâni de la introducerea regulii, marja de profit la benzină a crescut, în medie, cu 6 cenți pe litru față de cele două săptămâni anterioare, ceea ce a generat profituri suplimentare pentru industria petrolieră. Autoarea studiului, Leona Jung, spune că pachetul de măsuri „nu a dus, deocamdată, la scăderea nivelului prețurilor”. Cercetătorii mai observă că prețurile cresc acum „în mod sistematic” de la prânz până seara, ceea ce schimbă și comportamentul de alimentare. Efect operațional: se schimbă „ora bună” pentru alimentare Potrivit agenției dpa, după introducerea noii reguli, cel mai bun moment pentru alimentare a devenit cu puțin timp înainte de ora 12:00. Înainte de această schimbare, era mai avantajos să alimentezi seara. Ce urmează: reducere temporară de taxe la carburanți Începând cu 1 mai, autoritățile germane intenționează să reducă temporar taxa pe benzină și motorină cu aproximativ 17 cenți pe litru până la sfârșitul lunii iunie, cu scopul de a compensa parțial creșterea prețurilor. Contextul rămâne tensionat: de la începutul războiului din Iran, la sfârșitul lunii februarie, prețurile la combustibili au crescut brusc în Germania și, deși a existat o scădere temporară, ele sunt încă mult peste nivelurile de dinainte de război. Ministrul-președinte al landului Mecklenburg-Pomerania de Vest, Manuela Schwesig (SPD), a cerut prelungirea reducerii la combustibil dacă prețurile nu scad, argumentând că o limită de două luni „nu poate fi o soluție pe termen lung”. [...]
Războiul din Iran riscă să accelereze structural tranziția energetică și să taie din cererea viitoare de petrol , pe fondul unei reevaluări a riscului geopolitic asociat combustibililor fosili, potrivit Economica , care citează o analiză OilPrice și declarații ale șefului Agenției Internaționale a Energiei (IEA), Fatih Birol . În timp ce criza împinge cotația Brent peste 105 dolari pe baril (aprox. 483 lei), Birol susține că „scăderea încrederii în securitatea combustibililor fosili este permanentă”. Miza, dincolo de prețul de moment, este schimbarea de strategie: țările expuse la perturbări în Strâmtoarea Ormuz ar urma să își recalibreze cât risc sunt dispuse să accepte în sistemele energetice. De ce contează: riscul geopolitic devine argument economic împotriva petrolului Birol afirmă că percepția asupra „riscului și fiabilității” se va modifica, iar guvernele își vor revizui strategiile energetice, cu efect direct asupra piețelor de petrol. În această logică, șocul de securitate funcționează ca un catalizator pentru investiții și politici care reduc dependența de importuri și de rute vulnerabile. „Va exista un impuls semnificativ pentru regenerabile și energia nucleară și o orientare suplimentară către un viitor mai electrificat.” În evaluarea sa, această repoziționare ar „afecta piețele principale pentru petrol” și ar produce „consecințe permanente pentru piețele globale de energie”. Implicații pentru investiții: avertisment privind extinderea producției Birol a criticat și planurile Regatului Unit legate de o campanie de foraj în Marea Nordului, argumentând că nu ar aduce beneficii imediate. Potrivit acestuia, nu ar furniza cantități semnificative de petrol și gaze timp de mulți ani și „nu ar face nicio diferență semnificativă în această criză”, cu excepția proiectelor de tip „tie-back” (racordări la infrastructura existentă). Mesajul transmis este că o expansiune a extracției „s-ar putea să nu aibă sens din punct de vedere comercial”, în condițiile în care cererea viitoare ar putea fi erodată de accelerarea electrificării și de orientarea către regenerabile și nuclear. Contextul pieței: semnale de penurie, nu de cerere în scădere În paralel, materialul notează că JPMorgan consideră că prețurile ar trebui să urce și mai mult pentru a forța o „distrugere” suplimentară a cererii (adică reducerea consumului prin prețuri foarte ridicate). Totodată, Goldman Sachs estimează că producția de petrol din Golf a scăzut cu 57% față de nivelurile de dinainte de război — un indicator de penurie de ofertă, nu o dovadă că cererea de combustibili fosili este deja în retragere. Birol descrie criza drept „mai mare decât toate cele mai mari crize combinate” și critică faptul că economia globală a ajuns „ostatică” unei strâmtori de circa 50 km, referire la Strâmtoarea Ormuz. [...]
Un atac cu drone a lovit peste noapte infrastructură energetică și chimică din Rusia, inclusiv rafinăria Slavneft‑YANOS din Iaroslavl, unde a izbucnit un incendiu , într-un episod care poate afecta operațional producția și distribuția de carburanți în regiunea centrală a țării, potrivit Kyiv Post . Ținta din Iaroslavl a fost rafinăria Slavneft‑YANOS, descrisă ca fiind între primele cinci rafinării ale Rusiei după volumul de procesare și un furnizor important de combustibil pentru regiunile centrale. Publicația notează că unitatea este controlată de Rosneft și Gazprom, iar atacul a provocat un incendiu la instalație. În paralel, un alt atac cu dronă în regiunea Volgograd a avariat o conductă de acid sulfuric de înaltă presiune la complexul de azot Apatit. Guvernatorul regiunii, Georgiy Filimonov, a declarat că incidentul nu a declanșat un incendiu, însă cinci angajați au suferit arsuri chimice și au fost spitalizați. Au fost raportate și alte activități ale dronelor în regiunea Tambov, cu explozii semnalate în apropierea orașului Michurinsk, în cadrul aceluiași val nocturn de atacuri. Context: presiune pe rafinării și pe infrastructura industrială Kyiv Post plasează atacurile în seria operațiunilor ucrainene cu rază lungă, menite să degradeze infrastructura industrială care susține financiar efortul de război al Moscovei. În acest context, publicația amintește că, pe 22 aprilie, rafinăriile Tuapse și Novokuibîșevsk (deținute de Rosneft) ar fi fost nevoite să își suspende operațiunile după lovituri repetate cu drone. Pentru Tuapse, sursa indică o capacitate de procesare de 12 milioane de tone metrice anual și menționează avarii și incendii, inclusiv deteriorarea infrastructurii portuare, pe fondul unor scurgeri de produse petroliere în zonele din jur. Ce urmărește Kievul și ce semnal transmite Șeful Centrului pentru Combaterea Dezinformării din cadrul Consiliului Național de Securitate și Apărare al Ucrainei , Andrii Kovalenko, a confirmat lovitura din Iaroslavl și a publicat imagini, potrivit materialului. Separat, Kyrylo Budanov, prezentat de publicație drept șef al Biroului Prezidențial al Ucrainei, a susținut că atacurile asupra huburilor de export și industriale din Rusia sunt importante pentru „consolidarea poziției Ucrainei în negocierile în curs”. Materialul notează și existența unor îngrijorări raportate în rândul unor aliați globali privind prețurile la energie, însă indică faptul că Ucraina își menține direcția de a lovi fluxurile de venituri industriale ale Rusiei, inclusiv prin extinderea țintelor de la terminale petroliere către infrastructură chimică din interiorul teritoriului rus. [...]
Statele Unite nu vor prelungi scutirile care permiteau cumpărarea de petrol iranian și rus aflat deja pe mare , o decizie cu potențial de a strânge oferta pentru unele piețe și de a pune presiune pe țările mai vulnerabile la șocuri energetice, potrivit The Jerusalem Post , care citează declarațiile secretarului Trezoreriei, Scott Bessent , pentru Associated Press. Bessent a spus că Washingtonul nu intenționează să mai extindă aceste derogări („waivers”) – o politică ce permitea achiziția de produse petroliere din țări sancționate dacă încărcăturile erau deja în tranzit. În cazul Iranului, oficialul american a legat decizia de „blocada” impusă de SUA și a susținut că „nu iese petrol”, anticipând că, în „două, trei zile”, Iranul ar putea fi nevoit să înceapă să închidă producția, ceea ce „ar fi foarte rău pentru sondele lor”. Ce erau scutirile și de ce au fost acordate Potrivit Associated Press, scutirile au fost introduse pentru a reduce presiunea asupra piețelor globale de energie, în contextul războiului Rusia–Ucraina și al războiului SUA–Iran. Publicația notează că: scutirea pentru Rusia a fost emisă în martie 2026 și prelungită pe 18 aprilie; scutirea pentru Iran a fost emisă la scurt timp după intrarea în vigoare a blocadei SUA asupra Iranului. Bessent a recunoscut, conform aceleiași relatări, că neprelungirea scutirilor poate avea consecințe, în special pentru „țările vulnerabile și sărace”. El a descris solicitările venite din partea acestora, invocând discuții purtate săptămâna trecută la reuniuni ale Băncii Mondiale și FMI. Semnalul pentru piață: presiune mai mare pe lanțul iranian de export În paralel, Trezoreria SUA a anunțat miercuri intensificarea presiunii asupra infrastructurii de transport a petrolului iranian, prin noi sancțiuni care vizează entități din rețeaua magnatului iranian al transportului de petrol Mohammad Hossein Shamkhani, potrivit materialului. Rețeaua fusese sancționată anterior în iulie 2025, când au fost impuse 115 sancțiuni, conform unui comunicat al Trezoreriei citat în articol. În același pachet, SUA au sancționat și: pe Seyed Naiemaei Badroddin Moosavi, descris ca cetățean iranian și finanțator Hezbollah; trei companii legate de o schemă de spălare de bani ce ar fi implicat schimburi de aur venezuelean pentru petrol iranian. Pentru Rusia, Bessent a indicat că nu se așteaptă la o nouă prelungire și a afirmat că „petrolul rusesc aflat pe apă a fost, în mare parte, absorbit”. [...]
Exporturile rusești de petrol au scăzut în martie și aprilie, iar Rusia a fost împinsă să reducă producția , pe fondul loviturilor ucrainene asupra porturilor și rafinăriilor, într-un moment în care prețul țițeiului a urcat peste 100 de dolari/baril, potrivit unei analize Al Jazeera . Miza economică este directă: diminuarea capacității de export limitează încasările Moscovei chiar când piața ar fi putut aduce venituri excepționale. Președintele Ucrainei, Volodîmîr Zelenski, a susținut că în martie pierderile de venituri ale Rusiei din petrol, cauzate de „capabilitățile cu rază lungă” ale Ucrainei, au fost „de cel puțin 2,3 miliarde de dolari (aprox. 10,6 miliarde lei)” și că acțiunile continuă în aprilie. Scăderi la transbordare și produse rafinate, în pofida relaxării sancțiunilor SUA Serviciul de informații externe al Ucrainei, citând S&P Global Platts, a indicat că transbordările de petrol ale Rusiei au scăzut în martie cu 300.000 de barili pe zi, iar exporturile de produse rafinate cu 200.000 de barili pe zi. Contextul de piață a fost influențat de decizia SUA de a suspenda sancțiunile pe petrolul rusesc la începutul lui martie, după ce Iran a închis Strâmtoarea Hormuz pentru transportul maritim, ca reacție la lovituri americane și israeliene, pentru a reduce presiunea asupra prețurilor globale. Pe 13 aprilie, Washingtonul a prelungit derogarea până la 16 mai. Totuși, potrivit relatărilor citate, această relaxare nu pare să fi ajutat semnificativ Rusia, iar aprilie ar putea fi mai slabă decât martie. Ziarul rus de business Kommersant a relatat că exporturile au coborât la „cele mai mici niveluri din vara lui 2024” și ar putea ajunge, până la finalul lunii, la cel mai redus nivel din 2023. Efect operațional: reduceri de producție și blocaje logistice Slăbirea exporturilor a forțat Rusia să reducă producția de țiței cu 300.000–400.000 de barili pe zi, potrivit unui calcul Reuters, care menționează și confirmarea evaluării de către cinci surse. Pe teren, Ucraina a continuat loviturile asupra infrastructurii energetice. Statul Major ucrainean a anunțat atacuri asupra cheiurilor de încărcare și rafinăriei din portul Tuapse (Marea Neagră), iar oficiali ucraineni au publicat imagini cu noi lovituri, care ar fi provocat incendii. Surse citate de Reuters au spus că rafinăria ar fi fost nevoită să oprească operațiunile deoarece expedierea produselor rafinate a devenit imposibilă. Au fost raportate și atacuri asupra rafinăriilor din Sizran și Novokuibîșevsk (la aproximativ 1.000 km de granița ucraineană), precum și asupra rafinăriei Samara și a rafinăriei Gorki din Nijni Novgorod (aprox. 500 km de graniță), potrivit lui Andrii Kovalenko, șeful Centrului ucrainean pentru Combaterea Dezinformării; materialele geolocalizate ar fi confirmat incendii la unele dintre aceste obiective. De ce contează: presiune pe bugetul Rusiei într-un an cu deficit Șeful informațiilor militare suedeze, Thomas Nilsson, a declarat pentru Financial Times că Rusia ar avea nevoie ca petrolul să rămână peste 100 de dolari/baril tot restul anului doar pentru a acoperi deficitul bugetar din acest an, fără a rezolva alte vulnerabilități economice acumulate în patru ani de război. În paralel, după lovituri repetate asupra porturilor baltice Ust-Luga și Primorsk, guvernatorul regiunii Leningrad, Alexandr Drozdenko, a spus că Sankt Petersburg a devenit o „regiune de linia întâi” și a anunțat intenția de a recruta rezerviști pentru grupuri mobile de foc, amplasate lângă facilități industriale, pentru a doborî drone. [...]
Blocarea Strâmtorii Ormuz a scos din piață 13 milioane de barili de petrol pe zi , iar șocul de ofertă riscă să se traducă rapid în inflație mai mare și frânarea creșterii economice, potrivit Antena 3 , care citează declarațiile directorului Agenției Internaționale pentru Energie (AIE), Fatih Birol , pentru CNBC. Birol spune că, de la blocarea strâmtorii – pe fondul atacurilor lansate de SUA și Israel împotriva Iranului – „s-au pierdut 13 milioane de barili de petrol pe zi” și că există „perturbări majore” și la alte materii prime vitale, conflictul devenind „cea mai mare amenințare la adresa securității energetice din istorie”. De ce contează: un șoc pe o rută care muta 20 de milioane de barili pe zi Înainte de război, prin Strâmtoarea Ormuz erau transportate zilnic, în medie, 20 de milioane de barili de petrol și produse petroliere. În prezent, strâmtoarea se află sub o „blocadă dublă”, în condițiile în care nici Iranul, nici SUA nu permit navelor să intre sau să iasă, potrivit informațiilor citate. AIE avertizează că închiderea unuia dintre cele mai critice puncte de tranzit pentru petrol va avea efecte în lanț: va afecta creșterea economică globală; va alimenta inflația; ar putea duce la raționalizarea energiei. Europa, expusă prin combustibilul pentru avioane Un risc imediat menționat de AIE este o penurie de combustibil pentru avioane în Europa. Birol afirmă că Europa își asigură aproximativ 75% din acest combustibil din rafinării din Orientul Mijlociu, iar fluxul este „practic redus acum la zero”. În acest context, Europa încearcă să aducă volume din SUA și Nigeria, însă Birol avertizează că, dacă importurile suplimentare nu se materializează, „vom avea dificultăți”. Ce măsuri sunt pe masă: rezervele de urgență, doar un pansament Pentru a atenua impactul asupra aprovizionării globale, AIE (care are 32 de state membre) a convenit în martie eliberarea a 400 de milioane de barili de petrol din rezervele de urgență. Birol a spus la începutul lunii aprilie că o a doua tranșă ar putea fi luată în calcul, dar ar oferi doar o ușurare temporară. „Acest lucru ajută doar la reducerea impactului, nu va fi un remediu. Soluția este redeschiderea Strâmtorii Ormuz.” În paralel, Birol îndeamnă guvernele să-și consolideze reziliența energetică prin surse alternative, inclusiv energia nucleară, și prin tehnologii mai eficiente, precum vehiculele electrice. [...]
