Știri
Știri din categoria Energie
Atragerea de finanțări de 8,5 miliarde de euro (aprox. 42,3 miliarde lei) pentru proiecte energetice și un proiect major de inteligență artificială a fost principalul bilanț prezentat de fostul ministru al Energiei, Bogdan Ivan, potrivit Agerpres. Suma este invocată ca rezultat al unor contracte deja semnate și al unor noi acorduri de finanțare, cu impact direct asupra ritmului de investiții în infrastructură și tehnologii strategice.
Ivan a spus că totalul de aproximativ 8,5 miliarde de euro se împarte între finanțări pentru nuclear și infrastructura de gaze naturale, bani din Fondul pentru modernizare și un proiect denumit „AI Giga Factory”.
În detaliu, fostul ministru a indicat următoarea structură a finanțărilor:
Punctul cu potențial operațional major, în versiunea prezentată de Ivan, este proiectul „AI Giga Factory”, despre care a afirmat că ar urma să fie construit lângă reactorul nuclear de la Cernavodă și că, săptămâna trecută, a fost demarată procedura de selecție a operatorului care va gestiona proiectul.
„Va fi cea mai importantă fabrică de inteligență artificială din Europa Centrală și de Est, lucru care ne va poziționa ca o țară strategică pentru orice aliat, dar mai ales pentru Uniunea Europeană și pentru Statele Unite ale Americii.”
Ivan a mai precizat că proiectul a fost inițiat în urmă cu un an, pe când era ministru al Economiei și Digitalizării, și a fost continuat ulterior la Ministerul Energiei.
Informațiile transmise nu includ calendar, capacitate, costuri detaliate sau criterii de selecție pentru operatorul „AI Giga Factory”. În perioada următoare, relevant pentru piață va fi dacă procedura de selecție se finalizează și în ce condiții contractuale, respectiv cum se transformă acordurile invocate în investiții efective în proiectele din nuclear și gaze.
Recomandate
Ministerul Energiei spune că industria nu a primit notificări de deconectare , iar mesajele transmise către marii consumatori vizează doar un cadru procedural folosit în situații-limită, potrivit Economedia . Miza pentru companii este una operațională: evitarea panicii și a deciziilor luate pe baza unor informații eronate despre continuitatea alimentării cu energie. Ministerul afirmă că marii consumatori industriali nu au primit „notificări de limitare sau deconectare”, ci o înștiințare că se află „pe un normativ”. Conform comunicatului, doar dacă s-ar ajunge la o „situație limită”, ar urma să fie transmisă o înștiințare de limitare a consumului cu 24 de ore înainte. Ce înseamnă, de fapt, „limitarea” invocată Instituția precizează că o eventuală solicitare de reducere temporară a consumului, în anumite condiții legate de siguranța sistemului, nu echivalează cu deconectarea industriei și nici nu ar indica faptul că România „a rămas fără energie”. În explicația Ministerului, este vorba despre un instrument de echilibrare și protejare a Sistemului Energetic Național , folosit preventiv atunci când apar: vârfuri de consum; indisponibilități de energie din producția internă sau din import. Contextul: secetă, vreme extremă și acuzații de „colaps energetic” Ministerul susține că situația energetică trebuie urmărită „cu maximă atenție” și că industria trebuie protejată în fața unor factori care „perturbă sectorul energetic”, precum seceta și vremea extremă. În același timp, instituția respinge ideea că România ar fi în pragul unui „colaps energetic” și critică dezinformarea din spațiul public, cu atât mai mult cu cât ar proveni de la un fost ministru al Energiei, Bogdan Ivan (PSD). [...]
Risc operațional major pentru industrie: deconectările de la rețea pot opri producția și contractele – avertizează Bogdan Ivan , potrivit Mediafax , susținând că primele notificări de limitare a consumului de energie electrică au ajuns deja la companii. Fostul ministru al Energiei afirmă, într-o postare pe Facebook, că „criza a ajuns la poarta fabricilor”, într-un moment în care industria este deja afectată de taxe, costuri ridicate și incertitudine. În acest context, el cere premierului Ilie Bolojan să intervină pentru a evita oprirea producției. Ce spune Bogdan Ivan că se întâmplă în industrie Ivan susține că marile companii au început să primească notificări de la distribuitorii de energie electrică privind deconectarea de la Sistemul Energetic Național, pe fondul crizei energetice. În argumentația sa, fostul ministru insistă asupra efectului imediat al întreruperilor asupra fluxurilor de producție și a obligațiilor comerciale, afirmând că o fabrică „nu se oprește ca un bec”, iar tăierea energiei înseamnă oprirea producției, blocarea contractelor și pierderi care se pot transfera rapid în presiune pe salarii. De ce contează pentru economie: competitivitate și risc de pierderi în lanț Potrivit lui Ivan, reducerea consumului industriei pentru a menține sistemul energetic funcțional nu ar fi o soluție, ci o măsură care ar lovi direct competitivitatea companiilor românești. El susține că nu poți cere industriei să fie competitivă, în timp ce planează riscul ca „mâine s-ar putea să nu aibă energie”. Ivan afirmă că deconectări de câteva ore, repetate pe parcursul mai multor zile, ar putea transforma companii profitabile în companii falimentare și ar putea duce la concedieri masive, menționând „zeci de mii de oameni” ca ordin de mărime al riscului invocat. Ce solicită Guvernului: activarea mecanismului european de solidaritate Fostul ministru îi cere premierului și ministrului Energiei să activeze „mecanismul european de solidaritate”, pe care îl descrie ca drept al României în calitate de stat membru al Uniunii Europene, pentru a limita pierderile pe care le-ar suferi companiile în cazul deconectărilor. În materialul Mediafax sunt indicate și reacții separate: o critică din partea premierului Ilie Bolojan la adresa mesajului lui Bogdan Ivan și o dezmințire a Ministerului Energiei privind „deconectarea sau limitarea consumatorilor industriali”, însă articolul de față redă în principal acuzațiile și solicitările formulate de Ivan. [...]
Debitul foarte scăzut al Dunării menține presiunea pe producția de energie , în condițiile în care fluviul rămâne la circa 1.400 m³/s în weekend și este așteptat să scadă în continuare până la 21 august, potrivit Economica . În aval de Porțile de Fier, debitele vor fi relativ staționare, cu excepția primelor zile din intervalul 14–21 august, când sunt prognozate scăderi ușoare pe sectorul Giurgiu–Tulcea. Efect direct: oprirea reactoarelor de la Cernavodă și deficit de producție Debitele Dunării, ajunse la cele mai mici valori din istorie, au dus la închiderea celor două reactoare ale Centralei de la Cernavodă , care asigurau aproximativ 20% din energia dispecerizabilă (energia care poate fi pornită/oprită la comandă pentru echilibrarea sistemului). Cum acoperă sistemul deficitul: eolian, cărbune, hidro și importuri Ministerul Energiei a indicat, în repetate rânduri, că Sistemul Electroenergetic Național are resurse pentru acoperirea deficitului rezultat din oprirea Unității 2 de la Cernavodă, inclusiv: producția eoliană; Grupul energetic Rovinari 4; producția hidro. Pe lângă acestea, sistemul dispune de o capacitate transfrontalieră de aproximativ 4.000 MW, care permite importuri de energie electrică. Ministerul a mai precizat că operatorii de transport și sistem din Europa cunosc situația de criză energetică regională și se coordonează pentru menținerea securității alimentării cu energie electrică în sistemele afectate de condițiile meteorologice. Recomandarea autorităților: consum responsabil în orele de vârf În acest context, autoritățile au menținut apelul la un consum responsabil, în special în intervalul 19:00–23:00, pentru a reduce presiunea asupra sistemului în orele de vârf. [...]
Guvernul spune că poate acoperi rapid lipsa a circa 650 MW de la Cernavodă, dar pune pe masă o investiție hidrotehnică pentru a reduce riscul repetării opririlor cauzate de seceta pe Dunăre , potrivit HotNews . Premierul interimar Ilie Bolojan a declarat vineri dimineață că „nu există riscuri pentru alimentarea cu energie la nivel național”, la o zi după oprirea controlată a Unității 2 de la Cernavodă, pe fondul scăderii debitului Dunării. Pe termen scurt, Bolojan a spus că energia nucleară lipsă – „circa 650 MW”, adică „aproape 10% din totalul consumului la nivel național” – este compensată printr-un mix de producție hidro, eoliană, pe cărbune și importuri, în coordonare cu Dispecerul Energetic Național. În același mesaj, premierul a precizat că a notificat Comisia Europeană privind situația de criză și a indicat o capacitate transfrontalieră de import de aproximativ 4.000 MW. Miza: infrastructură pe Dunăre pentru a evita opriri similare Dincolo de măsurile de echilibrare pe termen scurt, Bolojan a legat episodul de la Cernavodă de o problemă structurală: dependența funcționării reactoarelor de condițiile hidrologice. El a afirmat că situația este „consecința secetei din bazinul Dunării”, dar și rezultatul „multor ani” de „lipsă de viziune, decizii proaste și fuga de răspundere”. În acest context, premierul a indicat drept exemplu lucrările „proiectate și avizate” pentru creșterea debitului Dunării spre Cernavodă, despre care susține că au fost amânate, iar dacă ar fi fost prioritizate „am fi avut centrala nucleară în funcțiune”. Proiectul „Bala 2”: grup interministerial și țintă de 3 ani Bolojan a anunțat că a semnat decizia de constituire a unui grup interministerial pentru deblocarea proiectului „Bala 2”, destinat asigurării debitului necesar funcționării unităților de la Cernavodă. Proiectul include: lucrări hidrotehnice; lucrări de dragare; lucrări pentru siguranța navigației. Conform datelor din proiect, investiția ar permite creșterea nivelului apei pe Dunărea Veche cu „peste un metru” și „aproape o dublare a debitului”. Premierul a mai spus că studiul de fezabilitate a început în urmă cu 10 ani, iar din 2024 proiectul are toate avizele și aprobările, inclusiv hotărârea de guvern privind indicatorii, însă „Ministerul Transporturilor nu l-a considerat prioritar și nu l-a finanțat”. Licitația pentru proiectare și execuție ar urma să fie organizată de Administrația Fluvială de la Galați. „Realist, în 3 ani, am putea finaliza lucrările”, a afirmat Bolojan, susținând că astfel ar fi asigurată apa de răcire atât pentru reactoarele 1 și 2, cât și pentru reactoarele 3 și 4. Context: oprirea controlată a Unității 2 a fost anunțată anterior de HotNews, într-un material separat despre situația de la Cernavodă, disponibil aici . [...]
Nuclearelectrica negociază cumpărarea a 300 de tone de uraniu din Niger, o mișcare care ar putea securiza materia primă pentru programul nuclear de la Cernavodă, dar care riscă să fie blocată de un arbitraj internațional. Potrivit G4Media , compania de stat s-a poziționat pentru a cumpăra aproximativ o treime dintr-un stoc de „yellowcake” (concentrat de uraniu) blocat din 2025 pe aeroportul din Niamey. Demersul ar fi avansat în primăvara acestui an și a fost dezvăluit inițial de Jeune Afrique și platforma MDMG Sahel, care susțin că au consultat documente oficiale, informație preluată de Rador. Ce vrea să cumpere România și cât ar costa Conform surselor citate, directorul general al Nuclearelectrica, Cosmin Ghiță, a transmis pe 13 aprilie 2026 o scrisoare de intenție autorităților din Niger pentru achiziția a 300 de tone de concentrat de uraniu, dintr-un stoc total de peste 1.000 de tone depozitat în containere lângă pista aeroportului din Niamey. Junta militară ar fi răspuns favorabil pe 20 aprilie 2026, prin ministrul Minelor, colonelul Ousmane Abarchi, care a invitat o delegație română la discuții, în logica „diversificării partenerilor”. Ulterior, în perioada 11–15 mai 2026, o echipă tehnică din România – cu reprezentanți ai fabricii de procesare a uraniului FPCU Feldioara (subordonată Nuclearelectrica) – s-a deplasat în Niger pentru a confirma interesul, iar valoarea tranzacției este estimată la aproximativ 40 de milioane de dolari (aprox. 180 de milioane de lei), notează publicația. De ce contează: combustibil pentru Cernavodă, dar și o miză geopolitică Miza este prezentată ca dublă. Pe plan intern, România ar urmări să-și securizeze sursele de materie primă pentru FPCU Feldioara, în contextul proiectelor de extindere a capacităților nucleare de la Cernavodă (Unitățile 3 și 4) și al retehnologizării Unității 1. Pe plan extern, tranzacția ar fi privită favorabil de partenerii occidentali, pe fondul temerilor din SUA și UE că regimul militar din Niger ar putea vinde stocul către Federația Rusă (prin Rosatom) sau către Iran. În această logică, o vânzare către un stat membru UE și NATO ar aduce lichidități Nigerului fără escaladarea unei crize diplomatice globale. Obstacolul major: disputa juridică legată de Orano Tranzacția ar putea însă să se lovească de „complicații juridice de proporții”. Uraniul provine din minele din Arlit (Somaïr) și este revendicat de grupul francez Orano, ale cărui active ar fi fost blocate de junta militară după lovitura de stat. G4Media scrie că Orano a obținut în septembrie 2025 o decizie favorabilă la Centrul Internațional pentru Reglementarea Diferendelor Relative la Investiții (CIRDI), care interzice Nigerului să înstrăineze stocul fără acordul companiei. Acest arbitraj este indicat drept principalul obstacol care poate bloca sau contesta în instanță semnarea contractului final dintre Nuclearelectrica și guvernul din Niger. [...]
Blocul Național Sindical cere o analiză în CSAT a impactului bugetar și în facturi al achiziției de gaze la 48,752 euro/MWh , după ce statul român a legiferat cumpărarea, în perioada 2027–2034, a 49,9 milioane MWh (49,9 TWh) de gaze din proiectul Neptun Deep la acest preț, potrivit Economedia . Confederația sindicală i-a solicitat președintelui Nicușor Dan să inițieze în Consiliul Suprem de Apărare a Țării o dezbatere privind securitatea energetică, în care să fie implicate instituțiile cu atribuții în domeniu, inclusiv Ministerul Energiei, Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) și Consiliul Concurenței. Ce prevede decizia: volum, perioadă, cost total BNS arată că președintele a promulgat Legea nr. 171/2026 privind unele măsuri bugetare, care vizează achiziția a 49,9 milioane MWh de gaze naturale prin proiectul Neptun Deep, „în valoare totală de peste 2,4 miliarde de euro (aprox. 12,2 miliarde lei)”. Conform actului normativ, în intervalul 2027–2034 statul român va cumpăra gaze la 48,752 euro/MWh de la OMV Petrom, în baza dreptului de preempțiune aferent exploatării din perimetrul Neptun Deep. În scrisoarea deschisă, BNS subliniază că România ar avea în perimetrul offshore aproximativ 100 de miliarde de metri cubi de gaze, din care jumătate se află în exploatarea Romgaz, și susține că decizia poate avea efecte pe termen lung asupra bugetului, facturilor și competitivității economiei. De ce spune BNS că riscul e dublu: pierderi bugetare sau scumpiri în lanț Confederația descrie două scenarii cu efecte majore: Dacă prețul pieței libere va fi sub 48,752 euro/MWh , statul ar cumpăra mai scump decât piața și ar putea fi nevoit să valorifice ulterior gazul într-un context de preț mai mic, diferența putând deveni o pierdere suportată, în final, din bani publici. Dacă prețul se transferă în economie , costul suplimentar ar ajunge în prețurile plătite de consumatori și în costurile industriei. BNS compară prețul din lege cu alte repere menționate în analiză: 48,752 euro/MWh ar echivala cu circa 256 lei/MWh, peste nivelul prețului reglementat de 120 lei/MWh aplicat în prezent producătorilor interni pentru gazele destinate consumatorilor casnici și producătorilor de energie termică. De asemenea, sindicatele indică o comparație cu „un preț de 22,8 euro/MWh (preț reglementat acum pentru populație)”, raportat la care ar rezulta o creștere de 113%. În ceea ce privește energia electrică produsă pe gaze, BNS susține că majorarea costului combustibilului se transmite în prețul energiei: pentru 1 MWh de electricitate s-ar consuma 2,5 MWh de gaze, ceea ce ar duce la un cost de „peste 120 de euro” pentru 1 MWh de energie electrică, iar la consumatorul final prețul ar putea depăși 180 euro/MWh după adăugarea tarifelor și taxelor menționate (transport, distribuție, accize, TVA și certificate de emisii de carbon). Totodată, analiza invocă o creștere de peste 100% a facturilor la căldură pentru populația racordată la sistemele centralizate, pe motiv că gazele ar intra în centralele pe cogenerare la un preț dublu față de cel existent. Ce întrebări pune BNS și ce urmează BNS cere ca autoritățile să prezinte analize de impact privind efectele asupra facturilor la gaze și energie electrică, asupra inflației, competitivității industriei și asupra bugetului de stat, precum și măsuri pentru a evita scumpiri în facturi. Între întrebările punctuale adresate se află: care va fi impactul prețului de 48,752 euro/MWh asupra facturii finale a consumatorilor casnici în 2027–2034; ce se întâmplă cu bugetul de stat și cu prețul energiei electrice dacă prețul de piață al gazului va fi sub cel din lege; care este pierderea potențială pentru stat și impactul asupra investițiilor; de ce România ar cumpăra gaze de la OMV Petrom, în condițiile în care Romgaz (companie de stat) deține jumătate din gazele ce vor fi exploatate în Neptun Deep; de ce a fost ales prețul de 48,752 euro/MWh, în condițiile în care BNS menționează estimări pentru 2027 la bursa TTF din Olanda de 45 euro/MWh. Solicitarea către CSAT vizează, în esență, o evaluare instituțională a unei decizii cu efecte bugetare și de preț pe termen lung; în material nu este precizat dacă Administrația Prezidențială a răspuns sau dacă o astfel de dezbatere a fost programată. [...]
