Știri
Știri din categoria Petrol și gaze
Norvegia se așteaptă la venituri de peste 78 mld. dolari din petrol și gaze în 2026, iar miza imediată este cum gestionează statul acest plus de cash fără să alimenteze inflația și dobânzile interne, potrivit Economica, care citează Agerpres.
Norvegia produce aproximativ patru milioane de barili pe zi echivalent petrol, iar guvernul minoritar susține că veniturile excepționale generate de prețurile mai ridicate la petrol ar trebui direcționate către Fondul suveran de investiții – cel mai mare din lume – care are active evaluate la 2.200 miliarde de dolari.
Deși țara are excedente fiscale consistente datorită fondului, autoritățile trebuie să țină sub control cheltuielile pentru a evita o supraîncălzire a economiei, care ar împinge în sus inflația și dobânzile prin stimularea cererii interne.
În acest context, banca centrală a Norvegiei a majorat săptămâna trecută dobânda cu 25 de puncte de bază, la 4,25%, mai devreme decât anticipau analiștii, invocând inflația alimentată de creșterile salariale și costurile ridicate cu energia.
Guvernul estimează pentru acest an o cotație medie a țițeiului de 91 de dolari/baril, peste nivelul de 67 de dolari/baril prognozat în octombrie. Pentru gazele naturale, estimarea este de 14 dolari pe milion de unități termice britanice (MMBtu), față de 10,4 dolari/MMBtu anterior.
În paralel, Ministerul de Finanțe a revizuit în jos prognoza de creștere a PIB-ului non-petrolier la 1,7% în 2026, de la 2,1% în octombrie, pe fondul efectelor războiului din Iran.
Executivul a indicat că cheltuielile în numerar din fond ar urma să fie de 579 miliarde de coroane în acest an, ușor sub nivelul de 584 miliarde de coroane planificat în decembrie, semnalând o abordare mai prudentă în utilizarea veniturilor din energie.
Recomandate
Norvegia își prelungește producția offshore de petrol și gaze prin redeschiderea a trei câmpuri din Marea Nordului, închise din 1998, o mișcare menită să acopere un deficit de aprovizionare resimțit în Europa pe fondul războiului din Ucraina și al perturbărilor din Orientul Mijlociu, potrivit Antena 3 . Ministrul energiei, Terje Aasland , a indicat că Oslo nu intenționează să reducă producția offshore, ci să o susțină prin investiții, foraje noi și dezvoltarea în continuare a platformei continentale. În material este citat cu mesajul că direcția este „dezvoltarea, nu demontarea” activității offshore, în contextul în care Europa ar solicita constant volume suplimentare. Redeschiderea celor trei câmpuri – Albuskjell, Vest Ekofisk și Tommeliten Gamma – ar urma să aibă loc până la finalul lui 2028. Potrivit informațiilor prezentate, măsura este gândită să contribuie la menținerea producției de petrol și gaze la nivelul din 2025, descris ca fiind relativ stabil de aproape două decenii, și să păstreze acest nivel „în linii mari” pentru restul deceniului. Ce înseamnă operațional pentru producția Norvegiei Norvegia are 97 de câmpuri petroliere offshore, iar trei au intrat în producție anul trecut, conform articolului. Direcția Norvegiană Offshore se așteaptă la „100 și mai mult” în următorii doi ani, cu o producție de cel puțin 2 milioane de barili de petrol pe zi, cât este în prezent. În paralel, Marea Barents este descrisă drept „noua frontieră” pentru petrol și gaze, iar în perspectivă este menționată și posibilitatea extracției de minerale de pe fundul mării între nordul Norvegiei și Groenlanda, după studii preliminare ale Direcției Norvegiene Offshore care ar indica un potențial semnificativ. Miza economică și reacțiile politice Decizia a atras critici din partea organizațiilor de mediu și a opoziției, inclusiv acuzații de „greenwashing” și faptul că ar contraveni recomandărilor agenției de mediu a țării, potrivit materialului, care citează The Guardian . În același timp, articolul punctează importanța economică a sectorului pentru Norvegia și rolul său în securitatea energetică europeană. Terje Sørenes, economist-șef al Direcției Norvegiene Offshore, este citat cu ideea că obiectivul este prelungirea producției cât mai mult posibil și creșterea producției care, în prezent, ar acoperi o treime din consumul de gaze al Europei. Equinor: investiții și predictibilitate fiscală Equinor, compania energetică norvegiană în care statul deține 67%, spune că face un „efort major” pentru a-și menține producția din 2020 (1,2 milioane de barili pe zi) până în 2035. În articol se menționează că participația statului norvegian ar urma să genereze în acest an dividende de circa 2 miliarde de lire sterline (aprox. 11,7 miliarde lei). Pentru a evita declinul, Equinor ar urma să investească 6 miliarde de dolari anual până în 2035 (aprox. 27,6 miliarde lei), în foraje, dezvoltări noi și infrastructură, inclusiv conducte, conform declarațiilor citate. Un alt element invocat este stabilitatea regimului fiscal: rata de impozitare de 78% pentru companiile de petrol și gaze, menținută din anii ’70, este prezentată ca factor de predictibilitate pentru investitori și ca pilon al fondului suveran al Norvegiei, evaluat la 1.500 de miliarde de lire sterline (aprox. 8.775 miliarde lei). Ce urmează Conform declarațiilor ministrului energiei, Norvegia își asumă continuarea investițiilor și a activității de explorare, pe fondul cererii europene pentru livrări suplimentare. Calendarul concret din material indică redeschiderea celor trei câmpuri până la sfârșitul lui 2028, în timp ce direcția generală rămâne menținerea producției la niveluri ridicate cel puțin până la mijlocul deceniului următor. [...]
O scurgere suspectă de petrol lângă insula Kharg riscă să amplifice presiunea asupra exporturilor Iranului , într-un moment în care principalul hub de livrare al țării este deja afectat de război și de blocada navală americană , potrivit Reuters . Imaginile satelitare Copernicus (Sentinel-1, Sentinel-2 și Sentinel-3) din perioada 6–8 mai arată o pată gri-albicioasă la vest de insula Kharg, cu o lungime de 8 kilometri, descrisă ca fiind „vizual consistentă cu petrolul”. Leon Moreland, cercetător la Conflict and Environment Observatory , a estimat că zona acoperită ar fi de aproximativ 45 km pătrați. De ce contează: Kharg este nodul pentru 90% din exporturile de țiței ale Iranului Kharg Island este hub-ul pentru circa 90% din exporturile de petrol ale Iranului, o parte importantă fiind destinată Chinei. În acest context, chiar și un incident a cărui cauză nu este încă stabilită poate adăuga risc operațional și incertitudine într-o zonă deja tensionată, cu potențial de efecte asupra fluxurilor de export și asupra logisticii maritime. Louis Goddard, cofondator al consultanței Data Desk (specializată pe climă și mărfuri), a apreciat că imaginile ar putea indica cea mai mare scurgere de acest tip de la începutul războiului SUA–Israel împotriva Iranului, declanșat în urmă cu 70 de zile. Ce se știe și ce rămâne neclar Cauza posibilului incident și punctul de origine nu sunt cunoscute, iar Moreland a precizat că imaginile din 8 mai nu arată indicii ale unor scurgeri active suplimentare. SUA și misiunea Iranului la ONU, la Geneva, nu au răspuns imediat solicitărilor de comentarii privind imaginile. Context operațional: blocadă navală și confruntări în Golf În paralel, Marina SUA blochează porturile Iranului pentru a împiedica intrarea și ieșirea tancurilor petroliere, iar forțele americane și iraniene s-au confruntat în Golf. Reuters notează că războiul a blocat, de asemenea, sute de nave în Golf și a produs cea mai mare perturbare a aprovizionării globale cu țiței, afectând și disponibilitatea produselor petroliere și a gazului natural lichefiat. [...]
Miniștrii Energiei din UE vor discuta săptămâna viitoare despre creșterea producției interne de gaze , o temă rar pusă pe agenda comună, în încercarea de a reduce expunerea la șocurile de preț din importuri pe fondul războiului din Iran, potrivit news.ro , care citează un document intern consultat de Reuters. UE acoperă aproximativ 80% din necesarul de gaze naturale din importuri și a fost puternic afectată de scumpirile energiei, după ce conflictul din Orientul Mijlociu a generat perturbări „fără precedent” pe piețele internaționale. În acest context, statele membre vor aborda explicit rolul resurselor interne de gaze ca posibil „mecanism colectiv” pentru stabilitatea prețurilor în Uniune, reiese din document. Discuție despre foraje, dar cu „garduri” climatice Documentul pregătitor este elaborat de Cipru , care deține președinția rotativă a UE și va conduce reuniunea. Țara are rezerve de gaze naturale offshore și propune o dezbatere despre cum pot fi stimulate resursele interne fără a compromite obiectivele climatice. Întrebarea-cheie din document vizează legătura dintre volatilitatea pieței globale a GNL (gaz natural lichefiat) și oportunitatea de a folosi mai mult producția internă pentru a tempera șocurile de preț. În același timp, textul avertizează asupra riscului de a „bloca” UE în sisteme cu emisii ridicate de carbon, care ar submina țintele climatice pe termen lung. „Pregătire și echilibru”, nu schimbarea direcției tranziției Un purtător de cuvânt al președinției cipriote a spus că demersul urmărește o analiză „pragmatică” a modului în care UE își asigură securitatea energetică și gestionează șocurile în anii următori. „Este vorba despre pregătire și echilibru, nu despre inversarea tranziției energetice.” Unii diplomați europeni au apreciat că discuția indică o deschidere mai mare în UE pentru luarea în calcul a producției interne, într-un moment în care volatilitatea externă apasă direct asupra costurilor economice. De ce contează pentru România În UE, responsabilitatea pentru resursele energetice rămâne la nivel național, nu la Bruxelles. Totuși, includerea producției interne pe agenda miniștrilor semnalează o posibilă repoziționare politică: securitatea aprovizionării și stabilitatea prețurilor capătă greutate într-un cadru în care tranziția energetică rămâne obiectiv oficial. În acest tablou, România este menționată alături de Cipru drept una dintre țările cu cele mai mari rezerve de gaze recuperabile comercial din UE, iar ambele intenționează să își crească producția internă. Contextul este și unul de ofertă în scădere în interiorul Uniunii: producția internă de gaze a UE s-a înjumătățit în ultimul deceniu, pe fondul investițiilor mai mici în explorări și al închiderii zăcământului Groningen din Olanda, decisă pentru a limita riscurile seismice care au afectat mii de clădiri. [...]
Norvegia va reporni în 2028 producția din trei zăcăminte de gaze închise de decenii , într-o mișcare menită să susțină livrările către Europa, pe fondul cererii ridicate pentru alternative la gazul din Rusia și Orientul Mijlociu, potrivit Mediafax . Guvernul de centru-stânga de la Oslo a anunțat că zăcămintele Albuskjell, Vest Ekofisk și Tommeliten Gamma, din Marea Nordului, vor relua producția în 2028, la circa patru decenii după ultimele extracții, conform Financial Times, citat de Mediafax. Ce se schimbă pentru piața europeană a gazelor Decizia are ca obiectiv acoperirea cererii din Germania și Marea Britanie, doi dintre cei mai mari clienți ai Norvegiei. În contextul în care Norvegia a devenit principal furnizor de gaze pentru multe state europene, repornirea unor zăcăminte vechi indică o strategie de menținere a unor volume ridicate pe termen mai lung. Ministrul norvegian al Energiei, Terje Aasland , a legat explicit măsura de securitatea energetică europeană , pe fondul războiului din Ucraina și al conflictului din Orientul Mijlociu. „Producția norvegiană de petrol și gaze reprezintă o contribuție importantă la securitatea energetică a Europei. Dezvoltarea unor noi zăcăminte de gaze ajută Norvegia să mențină livrări ridicate pe termen lung. Acest aspect a căpătat o importanță sporită în urma invaziei pe scară largă a Rusiei în Ucraina și a conflictului din Orientul Mijlociu.” Cost politic intern: proteste și tensiuni în coaliția de guvernare Anunțul a generat proteste puternice din partea ecologiștilor și a unor partide de stânga care susțin guvernul, potrivit informațiilor preluate de Mediafax. Materialul nu oferă detalii despre amploarea protestelor sau despre calendarul deciziilor administrative necesare până la reluarea efectivă a producției. În paralel, Oslo încearcă să se poziționeze tot mai mult ca „furnizor democratic” preferat de petrol și gaze, inclusiv pentru a obține concesii de la Bruxelles în alte domenii, mai notează sursa. [...]
Un blocaj prelungit al Strâmtorii Hormuz ar putea împinge petrolul spre 150 de dolari/baril , scenariu care ar reaprinde presiunea pe costurile energiei și pe inflație la nivel global, potrivit unei analize citate de Biziday . Morgan Stanley estimează că, dacă tranzitul prin Hormuz nu se reia nici în iunie, prețurile ar putea urca la 130–150 de dolari/baril până la finalul anului. Banca descrie piața drept „într-o cursă contra cronometru”, pe fondul riscului ca deficitul de ofertă să nu mai poată fi compensat. De ce nu a explodat deja prețul, deși lipsește petrol din piață Analiștii notează că războiul dintre Iran și SUA a dus deja la pierderea a aproape un miliard de barili de pe piață, însă cotațiile nu au depășit maximele din 2022 (după invazia Rusiei în Ucraina). Explicația ține de două elemente: piața a intrat în criză cu rezerve disponibile ; investitorii au pariat pe redeschiderea rapidă a Strâmtorii Hormuz. În plus, impactul a fost limitat de creșterea puternică a exporturilor de petrol ale SUA și de reducerea importurilor Chinei. Morgan Stanley spune că aceste evoluții au compensat un deficit de aprox. 9,3 milioane de barili/zi . Scenariul de bază vs. scenariul de stres Scenariul principal al băncii este redeschiderea Hormuz înainte ca SUA sau China să fie forțate să-și ajusteze semnificativ fluxurile comerciale. În acest caz, prețurile ar urma să urce spre 110 dolari/baril în trimestrul curent, apoi să coboare treptat la 100 și 90 de dolari/baril până la finalul anului. În schimb, banca avertizează că o închidere prelungită până la final de iunie sau chiar iulie ar schimba echilibrul pieței, iar Brent ar trebui să „compenseze” un dezechilibru pe care până acum l-a evitat. Efectele ar putea dura luni, chiar și după redeschidere Morgan Stanley mai atrage atenția că, și în cazul reluării rapide a traficului prin Hormuz, efectele nu s-ar disipa imediat: repornirea câmpurilor petroliere, repararea rafinăriilor și repoziționarea navelor petroliere ar dura luni. În acest interval, piața ar putea pierde încă un miliard de barili până la sfârșitul lui 2026. La începutul săptămânii, petrolul Brent a urcat cu până la 4,6% , trecând temporar de 105 dolari/baril , după ce președintele american Donald Trump a respins ultima propunere a Iranului pentru încheierea conflictului, potrivit Bloomberg . [...]
Irakul mizează pe un nou zăcământ și pe rute alternative de export pentru a-și reduce vulnerabilitatea la blocajele din Strâmtoarea Ormuz , potrivit Antena 3 . Ministerul irakian al Petrolului a anunțat descoperirea unui zăcământ în provincia Najaf, aproape de granița cu Arabia Saudită, într-un moment în care exporturile țării sunt sub presiune din cauza tensiunilor regionale. Primele estimări indică faptul că una dintre zonele de explorare ar putea conține peste 8,8 miliarde de barili de țiței. Descoperirea este prezentată drept una dintre cele mai importante pentru sectorul energetic irakian din ultimii ani. Ce se știe despre zăcământ și proiectul Qurnain Zăcământul este legat de blocul Qurnain, situat în sud-vestul Irakului, în provincia Najaf, la aproximativ 180 km de Bagdad, de-a lungul graniței irakiano-saudite. Zona acoperă 8.773 km² , iar contractul pentru dezvoltare, explorare și producție a fost semnat la 17 octombrie 2024 . Potrivit datelor comunicate de minister, forajul la sonda de explorare Shams-11 a indicat prezența unui țiței ușor , cu o capacitate inițială de producție de 3.248 barili/zi . Rolul companiei chineze și accelerarea investițiilor Anunțul a fost făcut în cadrul unei întâlniri între ministrul irakian al Petrolului, Hayan Abdul Ghani , și reprezentanți ai companiei chineze ZhenHua Oil . Părțile au discutat despre tehnici avansate de foraj pentru creșterea eficienței și accelerarea dezvoltării proiectului. ZhenHua, prin subsidiara Qurnain Petroleum Limited , este principalul operator al lucrărilor de foraj și al studiilor seismice, în parteneriat cu partea irakiană. Compania a prezentat un „plan rapid de investiții” pentru trecerea la producția comercială cât mai curând, conform Ministerului Petrolului. De ce contează: exporturile Irakului au fost lovite, iar Ormuz rămâne un risc major Irakul se confruntă cu presiuni asupra exporturilor pe fondul războiului din Orientul Mijlociu și al perturbărilor din Strâmtoarea Ormuz , rută esențială pentru livrările către piețele globale. Înainte de escaladarea tensiunilor regionale, Irakul producea aproximativ 4,5 milioane barili/zi (al treilea producător din OPEC) și exporta circa 3,5 milioane barili/zi , iar aproximativ 90% din exporturi treceau prin Ormuz. Datele oficiale citate arată o scădere abruptă a exporturilor și veniturilor: martie: 18,6 milioane barili exportați, venituri de 1,96 miliarde dolari (aprox. 8,8 miliarde lei ) / 1,77 miliarde euro (aprox. 8,9 miliarde lei ) februarie: peste 99 milioane barili exportați, venituri de 6,81 miliarde dolari (aprox. 30,6 miliarde lei ) / 6,15 miliarde euro (aprox. 31,0 miliarde lei ) Potrivit articolului, aceasta înseamnă o scădere de aproximativ 71% a veniturilor față de februarie. Ce urmează: o conductă internă pentru exporturi mai puțin dependente de Ormuz Bagdadul lucrează și la accelerarea unui proiect strategic de conductă care să lege provincia Basra de orașul Haditha (provincia Anbar), aproape de granița cu Siria. Conducta ar urma să aibă o capacitate de export de 2,5 milioane barili/zi , în încercarea de a diversifica rutele și de a limita expunerea la blocajele din Ormuz. [...]
