Știri
Știri din categoria Petrol și gaze
Irakul mizează pe un nou zăcământ și pe rute alternative de export pentru a-și reduce vulnerabilitatea la blocajele din Strâmtoarea Ormuz, potrivit Antena 3. Ministerul irakian al Petrolului a anunțat descoperirea unui zăcământ în provincia Najaf, aproape de granița cu Arabia Saudită, într-un moment în care exporturile țării sunt sub presiune din cauza tensiunilor regionale.
Primele estimări indică faptul că una dintre zonele de explorare ar putea conține peste 8,8 miliarde de barili de țiței. Descoperirea este prezentată drept una dintre cele mai importante pentru sectorul energetic irakian din ultimii ani.
Zăcământul este legat de blocul Qurnain, situat în sud-vestul Irakului, în provincia Najaf, la aproximativ 180 km de Bagdad, de-a lungul graniței irakiano-saudite. Zona acoperă 8.773 km², iar contractul pentru dezvoltare, explorare și producție a fost semnat la 17 octombrie 2024.
Potrivit datelor comunicate de minister, forajul la sonda de explorare Shams-11 a indicat prezența unui țiței ușor, cu o capacitate inițială de producție de 3.248 barili/zi.
Anunțul a fost făcut în cadrul unei întâlniri între ministrul irakian al Petrolului, Hayan Abdul Ghani, și reprezentanți ai companiei chineze ZhenHua Oil. Părțile au discutat despre tehnici avansate de foraj pentru creșterea eficienței și accelerarea dezvoltării proiectului.
ZhenHua, prin subsidiara Qurnain Petroleum Limited, este principalul operator al lucrărilor de foraj și al studiilor seismice, în parteneriat cu partea irakiană. Compania a prezentat un „plan rapid de investiții” pentru trecerea la producția comercială cât mai curând, conform Ministerului Petrolului.
Irakul se confruntă cu presiuni asupra exporturilor pe fondul războiului din Orientul Mijlociu și al perturbărilor din Strâmtoarea Ormuz, rută esențială pentru livrările către piețele globale.
Înainte de escaladarea tensiunilor regionale, Irakul producea aproximativ 4,5 milioane barili/zi (al treilea producător din OPEC) și exporta circa 3,5 milioane barili/zi, iar aproximativ 90% din exporturi treceau prin Ormuz.
Datele oficiale citate arată o scădere abruptă a exporturilor și veniturilor:
Potrivit articolului, aceasta înseamnă o scădere de aproximativ 71% a veniturilor față de februarie.
Bagdadul lucrează și la accelerarea unui proiect strategic de conductă care să lege provincia Basra de orașul Haditha (provincia Anbar), aproape de granița cu Siria. Conducta ar urma să aibă o capacitate de export de 2,5 milioane barili/zi, în încercarea de a diversifica rutele și de a limita expunerea la blocajele din Ormuz.
Recomandate
Neptun Deep intră în faza de monetizare, cu contracte și un cadru pentru achiziții ale statului , pe măsură ce proiectul se apropie de prima producție estimată în 2027, potrivit Economedia . Miza economică imediată nu mai ține doar de investiția anunțată, ci de felul în care volumele viitoare încep să fie „prinse” în contracte și în mecanisme publice de securitate a aprovizionării. Neptun Deep este dezvoltat în parteneriat de Romgaz și OMV Petrom și vizează exploatarea zăcămintelor Domino și Pelican Sud. Investiția este estimată la aproximativ 4 miliarde de euro (aprox. 20 miliarde lei), iar producția de gaze este programată să înceapă în 2027. Progres operațional: platformă instalată, sonde și conductă către țărm „Inima” exploatării este platforma offshore Neptun Alpha, instalația unde gazele extrase din zăcămintele submarine vor fi procesate înainte de a fi trimise spre România. În iulie a fost instalată platforma de producție, etapă prezentată drept una dintre cele mai importante din derularea proiectului. OMV Petrom a comunicat că a finalizat 6 din cele 10 sonde de dezvoltare și instalarea conductei de 160 km care face legătura cu țărmul, elemente pe care compania le-a inclus și în raportarea financiară aferentă primului semestru din 2026, în contextul avansului către prima producție în 2027. Contracte și clienți: apare primul cumpărător industrial din România Pe partea comercială, Economedia notează apariția unui prim client industrial român confirmat pentru viitoarea producție: Silcotub, producător de țevi fără sudură. Informația este atribuită unui document obținut de publicație. Conform documentului, OMV Petrom a notificat încheierea a trei contracte de vânzare-cumpărare pentru gazele din proiect: două contracte cu compania germană Uniper Global Commodities SE; un contract cu Silcotub S.A. Statul își pregătește dreptul de preempțiune pentru 49,9 TWh În paralel, la final de iulie, Camera Deputaților a adoptat (for decizional) proiectul de lege care permite Administrației Naționale a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale (ANRSPS) să își asigure cadrul bugetar necesar pentru exercitarea dreptului de preempțiune asupra unei cantități de 49,9 TWh de gaze naturale din Neptun Deep. Legea urmează să meargă la promulgare. Potrivit expunerii de motive citate, oferta transmisă de OMV Petrom vizează 49,9 milioane MWh (49,9 TWh) la un preț de 48,752 euro/MWh (aprox. 243,8 lei/MWh). De ce contează economic Pe termen scurt, combinația dintre progresul de execuție (platformă, sonde, conductă) și pașii de comercializare (contracte, clienți, preempțiune pentru stat) mută proiectul din zona de plan în zona de implementare cu efecte potențiale în piață: securizarea unor volume viitoare și conturarea modului în care acestea ar putea ajunge atât la industrie, cât și în mecanismele publice de rezervă. În plan politic și economic, premierul interimar Ilie Bolojan a legat proiectul de stabilitatea prețurilor și de relansarea unor ramuri industriale, inclusiv producția internă de îngrășăminte prin repornirea combinatului Azomureș, precum și de reducerea dependenței de importuri. [...]
Scumpirea rapidă a motorinei a șters aproape imediat efectul reducerii temporare a accizei , după ce MOL și Rompetrol au majorat marți, 18 august, prețul cu 14 bani pe litru, la 10,19 lei/l, pe fondul unei mișcări similare făcute cu o zi înainte de Petrom și OMV , potrivit Economedia . Ieftinirea generată de scăderea accizei cu 20% s-a văzut la pompă duminică, 16 august, dar „a rezistat” doar o zi, în condițiile în care majorările au venit luni și marți. În paralel, datele indică la Rompetrol o ieftinire de 1 ban pe litru la benzină. Cum au evoluat prețurile la pompă (16–18 august) În intervalul 16–18 august, modificările au fost concentrate pe motorină: Petrom : motorină 9,99 lei/l (16 aug.) → 10,14 lei/l (17 aug., +0,15) → 10,14 lei/l (18 aug., neschimbat); benzină 18 aug.: 9,51 lei/l OMV : motorină 10,05 lei/l → 10,20 lei/l (+0,15) → 10,20 lei/l (neschimbat); benzină: 9,57 lei/l MOL : motorină 10,05 lei/l → 10,05 lei/l (neschimbat) → 10,19 lei/l (+0,14); benzină: 9,57 lei/l Rompetrol : motorină 10,05 lei/l → 10,05 lei/l (neschimbat) → 10,19 lei/l (+0,14); benzină: 9,54 lei/l Lukoil : motorină 10,35 lei/l (nicio schimbare în perioada analizată); benzină: 9,57 lei/l Socar : motorină 9,99–10,01 lei/l (nicio schimbare); benzină: 9,51–9,55 lei/l De ce contează: măsura fiscală e temporară, dar prețul rămâne volatil Ministerul Finanțelor a activat mecanismul de ajustare dinamică a accizei după creșteri puternice ale cotațiilor internaționale la motorină. Potrivit ministrului Finanțelor, Alexandru Nazare, în a doua jumătate a lunii august cotațiile Platts pentru motorină au crescut cu 34,13%, în timp ce prețul mediu al motorinei standard la pompă a urcat cu 23,01%, ceea ce a dus la reducerea temporară cu 20% a accizei . În perioada 16–31 august 2026 , acciza pentru motorina standard este de 2.243,43 lei/1.000 de litri , urmând să fie reevaluată în funcție de evoluția pieței. Dincolo de șoferi, motorina rămâne un cost major pentru transportatori, distribuție și agricultură, astfel că oscilațiile rapide de preț pot menține presiunea pe costurile operaționale ale companiilor. [...]
Reducerea accizei rămâne singura pârghie directă a statului asupra prețurilor la carburanți , în condițiile în care restul factorilor – de la aprovizionarea cu țiței până la costurile de transport și asigurare – sunt determinați de riscuri geopolitice și logistice, a spus premierul interimar Ilie Bolojan , potrivit Economedia . Declarația a fost făcută la Timișoara, unde Bolojan a fost întrebat despre scumpirea carburanților. El a indicat două elemente: mecanismul de reducere a accizei (taxa inclusă în prețul la pompă) și componenta de aprovizionare cu țiței și motorină, pe care statul „nu poate fi influența”. De ce se scumpesc carburanții: riscuri și costuri în lanț Bolojan a legat creșterea prețurilor de evoluții externe, menționând „problemele din Golf” și războiul Rusiei împotriva Ucrainei, pe fondul cărora companiile „își iau măsuri de protecție”. „Astăzi, ca efect al războiului, există nave care au fost atacate cu drone (în Marea Neagră – n.r.), deci asta înseamnă riscuri pentru transportatori, asta înseamnă costuri de asigurare în plus, asta înseamnă costuri de transport în plus şi toate, într-o formă sau alta, se regăsesc în ritmul de aprovizionare.” În acest context, mesajul premierului interimar este că presiunea pe prețuri vine din costuri suplimentare care se transmit pe lanțul de aprovizionare, nu dintr-o decizie internă ce ar putea fi „corectată” administrativ. Implicația economică: presiune pe inflație și spațiu limitat de intervenție Bolojan a mai spus că scumpirea combustibililor are efect direct asupra inflației din România, ceea ce amplifică miza economică a evoluției prețurilor la pompă. Totodată, el a amintit că au existat probleme cu transportul de carburanți pe calea ferată către vestul țării, dar care „s-au rezolvat în ultimele zile”, sugerând că blocajele logistice interne pot apărea, însă nu sunt principala cauză a scumpirilor. „Oricât ne-am dori, nu avem cum să controlăm lucruri care nu pot fi controlate de noi. Nu este doar la noi această situaţie.” [...]
Traficul prin Strâmtoarea Hormuz a coborât aproape de zero , amplificând riscul de șoc pe lanțul global de aprovizionare cu țiței chiar înainte de expirarea armistițiului SUA–Iran, potrivit Ziarul Financiar . În weekend, doar cinci nave de marfă au traversat strâmtoarea sâmbătă, iar duminică nu a fost înregistrată nicio traversare, pe fondul blocajului negocierilor dintre Washington și Teheran. Datele Kpler citate de Reuters arată o ruptură abruptă față de săptămâna anterioară, când 31 de nave trecuseră prin aceeași rută în același interval. Scăderea vine după ce traficul atinsese deja săptămâna trecută cel mai redus nivel din ultimele trei luni, cu o medie zilnică de aproximativ 13 nave, mult sub nivelul de dinaintea războiului. De ce contează: o rută care susținea circa o cincime din petrolul mondial Înainte de izbucnirea conflictului, prin Strâmtoarea Hormuz treceau în medie aproximativ 130 de nave pe zi. În prezent, traficul este cu aproximativ 90% sub nivelul de dinaintea războiului început la 28 februarie. Miza economică este ridicată: ruta transporta înainte de conflict aproximativ o cincime din petrolul mondial, astfel că o întrerupere prelungită ar crește presiunea pe piețele energetice și, implicit, pe inflația globală. Blocaj diplomatic și condiții pentru reluarea traficului Reducerea traficului are loc în timp ce acordul de încetare a focului dintre SUA și Iran ajunge la termenul de expirare de 60 de zile. Cele două părți nu au ajuns la un acord permanent, iar Iranul susține că nici nu consideră că există un armistițiu propriu-zis care să poată fi prelungit. Ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi, a declarat că nu au loc negocieri directe între cele două țări. Qatarul și Pakistanul transmit mesaje între părți și mențin contacte cu Teheranul, însă, potrivit informațiilor din articol, acest lucru nu echivalează cu negocieri oficiale. În paralel, Iranul condiționează reluarea traficului prin strâmtoare de concesii din partea SUA, în timp ce Washingtonul insistă asupra redeschiderii rutei. Efecte operaționale: rute ocolite, identificare oprită, monitorizare mai dificilă În acest context, transportatorii maritimi evită ruta sau operează doar în condiții considerate suficient de sigure. O parte dintre navele care au traversat recent strâmtoarea au folosit rutele aflate sub control iranian, iar unele nave și-au oprit sistemele de identificare, ceea ce complică monitorizarea traficului. Petrolul nu a „explodat” încă, dar piața rămâne sensibilă Deși traficul maritim s-a prăbușit, prețul petrolului nu a avut luni o creștere abruptă, investitorii evaluând în continuare posibilitatea reluării negocierilor și a redeschiderii rutei. Brent a urcat cu aproximativ 0,3%, la 88,79 dolari (aprox. 401 lei) pe baril, în timp ce West Texas Intermediate a scăzut cu circa 0,3%, la 82,16 dolari (aprox. 371 lei). Analiștii citați în articol consideră că o creștere mult mai puternică ar necesita o întrerupere și mai severă a fluxurilor de țiței prin Hormuz sau o blocare simultană a Strâmtorii Bab el-Mandeb, o altă rută strategică pentru comerțul mondial. [...]
Motorina se ieftinește cu 68 de bani pe litru de la miezul nopții , ca efect al reducerii accizei la carburanți, potrivit Mediafax . Măsura are un impact direct de cost pentru transport și pentru șoferi, însă efectul final depinde de cât din reducere este transferat efectiv în prețul de la pompă. Anunțul a fost făcut sâmbătă de fostul ministru al Energiei Bogdan Ivan , care a susținut că noul nivel al accizei va produce o scădere imediată a prețului motorinei. „Din această noapte, de la ora 24:00, motorina se ieftinește cu 68 de bani pe litru, acciza la carburanți scade, iar efectul se vede imediat la pompă” Ce înseamnă pentru consumatori, în termeni simpli Publicația notează că, strict aritmetic, o reducere de 68 de bani pe litru ar însemna o economie de 34 de lei la alimentarea unui rezervor de 50 de litri, dacă diminuarea este transferată integral în prețul de la pompă. Contextul invocat și ce urmează Bogdan Ivan a prezentat reducerea ca răspuns la creșterea costului vieții, pe fondul scumpirilor la carburanți, energie și gaze, și a afirmat că măsura ar fi rezultatul demersurilor făcute împreună cu echipa PSD. El a mai spus că ieftinirea motorinei ar urma să fie continuată cu alte măsuri pentru limitarea efectelor scumpirilor. În același mesaj, Ivan a inclus și un atac politic la adresa lui Ilie Bolojan , pe care l-a acuzat că le-ar fi cerut românilor să suporte creșterile de prețuri și să facă economii. [...]
Atacurile asupra a trei petroliere ADNOC în Strâmtoarea Ormuz cresc riscul de întreruperi pe una dintre cele mai importante rute ale petrolului , cu potențial de presiune asupra cotațiilor internaționale și, implicit, asupra costurilor energetice în Europa, potrivit Mediafax . Trei nave aparținând companiei de stat Adnoc (Emiratele Arabe Unite) au fost atacate într-un interval de 24 de ore în timp ce încercau să traverseze Strâmtoarea Ormuz. Două dintre petroliere au fost atacate joi seară, iar al treilea vineri seară. Conform informațiilor disponibile, nici Adnoc, nici autoritățile nu au raportat victime sau pagube în urma incidentelor, relatează publicația La Tribune. Ministerul de Externe al Emiratelor Arabe Unite a condamnat atacurile și le-a atribuit Iranului, susținând că folosirea strâmtorii pentru presiuni economice asupra altor state reprezintă un act de „piraterie” al Gardienilor Revoluției iranieni. Abu Dhabi consideră incidentele o amenințare directă pentru stabilitatea regională și securitatea energetică globală. „Țara își va apăra dreptul la libertatea navigației și la utilizarea strâmtorii în conformitate cu dreptul internațional”, a transmis Anwar Gargash , consilier al președintelui Emiratelor, potrivit informațiilor citate. De ce contează pentru piața petrolului Miza depășește regiunea Golfului: înaintea actualului război din Orientul Mijlociu, aproximativ o cincime din petrolul mondial tranzita Strâmtoarea Ormuz, pasajul maritim care leagă Golful Persic de Oceanul Indian. O perturbare a traficului pe această rută poate împinge în sus cotațiile internaționale ale petrolului și ale produselor petroliere, cu efecte inclusiv asupra statelor europene. Context: blocajul din Ormuz și condițiile Iranului Potrivit informațiilor citate de La Tribune, strâmtoarea este blocată de Iran de la izbucnirea războiului din Orientul Mijlociu, la sfârșitul lunii februarie, în timp ce Statele Unite au instituit o blocadă asupra porturilor iraniene. În acest context, Teheranul condiționează redeschiderea Strâmtorii Ormuz de îndeplinirea unor cerințe politice. Un înalt oficial iranian a cerut, săptămâna trecută, între altele, încetarea războiului și a operațiunilor împotriva Iranului și aliaților săi din Liban, teritoriile palestiniene, Yemen și Irak, precum și ridicarea blocadei navale impuse de SUA, potrivit declarațiilor preluate de agenția iraniană Tasnim. Atacurile asupra petrolierelelor ADNOC amplifică astfel riscurile operaționale pe una dintre arterele strategice ale comerțului energetic mondial, într-un moment în care conflictul dintre Statele Unite și Iran continuă să apese asupra pieței petrolului. [...]
