Tag: inflatie
Știri despre „inflatie”
BNR menține dobânda-cheie la 6,5% – inflația rămâne ridicată, economia dă semne de stagnare, iar incertitudinile se adâncesc
Consiliul de administrație al Băncii Naționale a României a decis în ședința din 19 ianuarie 2026 menținerea dobânzii de politică monetară la 6,5% pe an , pe fondul unei inflații încă persistente și al stagnării activității economice. Potrivit BNR , măsurile vizează stabilitatea prețurilor și susținerea unei creșteri economice sustenabile, în contextul unui mix fragil de politici macroeconomice și riscuri externe tot mai accentuate. Principalele decizii anunțate: Dobânda de politică monetară rămâne la 6,50% pe an; Dobânda pentru facilitatea de creditare (Lombard): 7,50% pe an; Dobânda la facilitatea de depozit: 5,50% pe an; Ratele rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și valută rămân neschimbate. Inflația dă semne de temperare, dar rămâne problematică Rata anuală a inflației s-a redus ușor la finalul anului 2025, coborând la 9,69% în decembrie , față de 9,88% în septembrie. Totuși, inflația de bază (CORE2 ajustat) a continuat să urce, ajungând la 8,5% , din cauza costurilor salariale ridicate, a scumpirii alimentelor și a presiunilor asupra cursului valutar. Expirarea plafonării prețului la energie și majorările de taxe contribuie și ele la menținerea inflației la niveluri ridicate în prima parte a anului 2026. Economia, între contracție și stagnare După o scădere a PIB de 0,2% în trimestrul III 2025 , datele preliminare arată o stagnare a economiei în trimestrul IV , deși pe ansamblul anului creșterea anuală a PIB s-a îmbunătățit ușor la 1,7%. Vânzările cu amănuntul și producția industrială au scăzut, în timp ce construcțiile și exporturile au adus un sprijin limitat. În același timp, piața muncii se deteriorează lent , iar intențiile de angajare rămân reduse. Evoluții financiare și de credit Dobânzile interbancare și randamentele titlurilor de stat au scăzut în ultimele luni din 2025, dar rămân ridicate. Leul s-a apreciat față de dolar, dar a oscilat față de euro, reflectând incertitudinile de pe piețele internaționale și tensiunile fiscale interne. Creditarea încetinește: creșterea anuală a creditului pentru sectorul privat a coborât la 6,8% în noiembrie , iar ponderea împrumuturilor în lei a scăzut ușor, semn că firmele și populația sunt mai prudente în contextul dobânzilor încă mari și al incertitudinilor economice. Perspective pentru 2026: risc și prudență BNR estimează o descreștere lentă a inflației în primul trimestru din 2026 , însă avertizează asupra incertitudinilor mari, venite atât din plan intern – politica fiscală, reformele bugetare – cât și din plan extern, unde tensiunile geopolitice și comerciale continuă să afecteze prognozele economice. Instituția reiterează importanța utilizării fondurilor europene, în special a celor din programul Next Generation EU , pentru a susține reformele și tranziția energetică. Minuta deliberărilor va fi publicată pe 29 ianuarie, iar următoarea ședință a CA BNR va avea loc pe 17 februarie 2026. [...]
Declinul salariilor reale continuă în România - semnal de răcire pentru consumul gospodăriilor
Salariile reale din România au scăzut pentru a cincea lună la rând , potrivit Profit.ro , un semnal relevant pentru dinamica puterii de cumpărare și, implicit, pentru consumul gospodăriilor. Informația vizează evoluția salariilor reale, adică salariile ajustate cu inflația. O scădere a acestui indicator înseamnă că, în medie, veniturile din salarii nu mai țin pasul cu creșterea prețurilor, chiar dacă salariile nominale (sumele încasate efectiv) pot continua să urce. Seria de cinci luni consecutive de scădere indică o presiune prelungită asupra bugetelor populației, cu potențiale efecte în economie, în special în sectoarele dependente de cererea internă. În mod obișnuit, consumul privat este unul dintre principalii factori care susțin creșterea economică, iar slăbirea puterii de cumpărare poate tempera acest motor. Pe scurt, de ce contează această evoluție: reduce capacitatea gospodăriilor de a menține același nivel de consum; poate schimba structura cheltuielilor, cu orientare mai mare spre bunuri esențiale; complică planificarea pentru companii din retail și servicii, care depind de cererea populației; poate influența negocierile salariale și așteptările privind inflația. În contextul începutului de an 2026, continuitatea scăderii salariilor reale rămâne un indicator de urmărit pentru a evalua dacă presiunea inflaționistă se transmite în continuare în pierdere de putere de cumpărare sau dacă veniturile reușesc să recupereze teren. Următorul reper va fi confirmarea sau inversarea trendului în datele lunare viitoare, care pot arăta dacă această perioadă de erodare a salariilor reale se prelungește sau începe să se atenueze. [...]
Cursul euro stagnează la 5,0894 lei - dolarul câștigă teren pe fondul incertitudinilor globale
Cursul euro rămâne stabil la 5,0894 lei în 16 ianuarie 2026 , însă piața valutară se confruntă cu o volatilitate crescută pe fondul tensiunilor politice interne și externe. Leul a arătat semne de slăbiciune în raport cu alte valute, iar dolarul american a înregistrat o creștere semnificativă, ajungând la 4,3816 lei , ceea ce marchează o apreciere de 1,16% față de ziua precedentă. Această apreciere a dolarului este susținută de o combinație de factori, printre care se numără declarațiile recente ale administrației americane despre stabilizarea economiei globale, dar și creșterea prețului petrolului , care a sporit apetitul pentru active considerate mai sigure. În același timp, instabilitatea regională și amenințările lansate de Rusia privind posibilitatea unui atac nuclear în Europa contribuie la menținerea unui climat de nesiguranță, reflectat în mișcările cursurilor valutare. Moneda unică europeană a rămas aproape nemișcată, pierzând doar 0,051%, iar această stagnare este pusă de analiști în legătură cu incertitudinile politice din România , inclusiv cu amânarea deciziei Curții Constituționale privind reforma pensiilor speciale. Investitorii se arată tot mai prudenți în a-și menține expunerea pe leu, mai ales în contextul în care inflația ridicată, estimată la 9,7% în 2025, a erodat randamentele depozitelor în lei , lăsând câștiguri reale negative. În schimb, francul elvețian a ajuns la 5,4663 lei (+0,02%), lira sterlină la 5,8745 lei (+0,10%), iar zlotul polonez a urcat la 1,2059 lei (+0,15%). Aurul, indicator al refugierii investitorilor în active de protecție , a crescut spectaculos cu 0,99%, ajungând la 648,80 lei gramul. Evoluții semnificative – 16 ianuarie 2026: Monedă Curs (RON) Variație (%) Euro (EUR) 5,0894 +0,01% Dolar SUA (USD) 4,3816 +0,17% Liră sterlină (GBP) 5,8745 +0,10% Franc elvețian (CHF) 5,4663 +0,02% Aur (XAU) 648,8063 +0,99% Zlot polonez (PLN) 1,2059 +0,15% Forint maghiar (HUF) 0,0132 +0,12% Perspective: Pe termen scurt, piețele vor rămâne sensibile la orice evoluții geopolitice și decizii interne majore , în special cele privind stabilitatea fiscal-bugetară. Banca Națională ar putea fi nevoită să intervină, dacă presiunea pe leu va continua. În același timp, investitorii ar trebui să urmărească nu doar cursul de schimb, ci și contextul mai larg – de la prețurile energiei, până la evoluțiile din SUA și deciziile de politică monetară ale FED și BCE. [...]
Depozitele noi în lei au rămas la circa 5% în 2025; inflația de 9,7% a erodat câștigul real
În 2025, românii care și-au ținut economiile în depozite bancare în lei au pierdut bani în termeni reali , deoarece inflația medie de 9,7% a depășit semnificativ dobânzile plătite de bănci, care au stagnat în jur de 5%, informează Economica.net . Diferența de aproape 5 puncte procentuale a erodat puterea de cumpărare a economiilor, mai ales în cazul depozitelor cu scadențe populare de 3, 6 sau 12 luni. Pierderile reale la depozite în 2025 Conform datelor publicate de BNR pentru luna noiembrie 2025, românii care au constituit depozite bancare în ianuarie au înregistrat pierderi reale, după cum reiese din comparația directă între dobândă și inflație. Situația se prezintă astfel: Scadență depozit Dobândă medie Inflație medie Pierdere reală estimată 1 lună 5% 9,7% -4,7% 3 luni 5,1% 9,7% -4,6% 6 luni 5,2% 9,7% -4,5% 12 luni 5,3% 9,7% -4,4% Aceste scadențe sunt cele mai frecvent utilizate de români, astfel că majoritatea economiilor bancare au fost afectate. Titlurile de stat – randamente mai bune, riscuri mai mici Prin contrast, titlurile de stat emise în cadrul programelor Tezaur și Fidelis au oferit în 2025 dobânzi semnificativ mai mari . Cele mai recente ediții Tezaur, din octombrie și noiembrie, au avut un randament mediu de 7,43% , iar statul a atras în doar nouă luni peste 18 miliarde de lei , aproape dublu față de întreg anul 2023. Avantajele titlurilor de stat: Dobânzi anuale mai mari decât cele bancare Scadențe multiple: 1, 3 și 5 ani Subscriere simplă, online sau la oficiile poștale Risc scăzut, garantat de statul român Posibilitatea răscumpărării anticipate ( cu pierderea dobânzilor încasate anterior ) Dobânda se virează anual în contul investitorului și nu se capitalizează. La scadență, titularul primește valoarea nominală și ultima tranșă de dobândă. De ce nu mai sunt competitive depozitele bancare? Creșterea inflației și menținerea unor dobânzi bancare relativ scăzute au făcut ca randamentele nete din depozite să fie negative. În același timp, statul s-a văzut nevoit să ofere dobânzi mai atractive pentru a finanța deficitele bugetare tot mai mari, ceea ce a transformat titlurile de stat într-o alternativă mult mai rentabilă. Analiștii semnalează că băncile românești nu pot concura eficient cu statul , mai ales pe scadențe mai mari de un an, unde ofertele sunt rare și puțin avantajoase. În plus, încrederea populației în titlurile guvernamentale a crescut, datorită simplității procesului și a garantării sumelor. PE SCURT În 2025, diferențele dintre randamentele depozitelor bancare și dobânzile titlurilor de stat s-au accentuat, iar alegerea între cele două opțiuni de economisire a devenit tot mai clară. În timp ce cei care au mizat pe bănci au pierdut bani în termeni reali, investitorii în titluri de stat au obținut câștiguri, ceea ce explică migrarea masivă a economiilor populației către aceste instrumente guvernamentale. [...]
Cursul euro se menține la 5,0897 lei; leul rămâne stabil pe fondul incertitudinilor economice
La data de 14 ianuarie 2026, cursul oficial BNR indică o valoare de 5,0897 lei pentru un euro , menținându-se stabil față de zilele anterioare și confirmând tendința de platou pe care leul o urmează de la începutul lunii. Informațiile curente arată o ușoară volatilitate în zona euro, dar fără schimbări semnificative pentru moneda națională. În același timp, dolarul american înregistrează o creștere de 0,01%, ajungând la 4,3658 lei, în contextul unor semnale privind înăsprirea politicii monetare a Rezervei Federale. În acest climat, deciziile autorităților române privind cheltuielile bugetare și politicile fiscale devin tot mai relevante pentru evoluțiile valutare din perioada următoare. Ultima ședință BNR din 13 ianuarie a indicat o scădere ușoară pentru moneda europeană (5,0896 lei/euro), cu -0,035% față de săptămâna precedentă. Printre factorii interni care ar putea influența o eventuală apreciere a leului se numără anunțul Ministerului Dezvoltării privind reducerea cheltuielilor publice, ceea ce ar putea contribui la stabilitatea fiscală și ar întări încrederea investitorilor în politica economică românească. Pe de altă parte, impozitarea mai strictă a proprietăților și terenurilor, anunțată recent, poate genera tensiuni sociale pe termen scurt. Pe fondul acestor măsuri, inflația rămâne o preocupare majoră: în decembrie 2025, rata anuală a ajuns la 9,7%, conform datelor Institutului Național de Statistică. Scumpirile continue la energie și alimente mențin presiunea asupra leului și întăresc argumentele în favoarea unei politici monetare restrictive din partea BNR. Această combinație între inflație ridicată și măsuri fiscale severe creează o situație cu potențial de instabilitate pe piața valutară. Pentru investitori și companii care operează în mai multe valute, diferențele de curs devin importante. De exemplu, aurul a ajuns la 650,611 lei/gram, în creștere cu 0,42% față de ziua precedentă, semn că piața reacționează prin migrarea capitalului către active considerate de refugiu în perioade de incertitudine economică. Lira sterlină (5,8752 lei), francul elvețian (5,4532 lei) și zlotul polonez (1,2082 lei) înregistrează la rândul lor ușoare creșteri, reflectând o tendință regională de întărire a monedelor străine în raport cu leul. Cursuri valutare BNR la 14 ianuarie 2026 Monedă Curs (lei) Variație zilnică Euro (EUR) 5,0897 0,00% Dolar SUA (USD) 4,3658 +0,01% Liră sterlină (GBP) 5,8752 +0,16% Franc elvețian (CHF) 5,4532 +0,21% Aur (XAU/gram) 650,6110 +0,42% Pe termen scurt, analiștii consideră că moneda națională ar putea rămâne stabilă, însă riscurile nu sunt neglijabile. Protestele împotriva noilor taxe, combinate cu inflația persistentă, pot genera o presiune suplimentară pe cursul de schimb. Totodată, implementarea eficientă a măsurilor fiscale anunțate ar putea aduce un efect de calmare în piețe și o eventuală întărire a leului. Rămâne de văzut în ce măsură BNR va decide să mențină actuala direcție a politicii monetare sau va opta pentru ajustări în funcție de dinamica economică internă și internațională. [...]
Dacă investeai în aur în 2005, azi erai cu 13 ori mai bogat
Valoarea aurului a crescut de peste 13 ori în ultimii 21 de ani, devenind unul dintre cele mai profitabile plasamente accesibile publicului larg , potrivit unei analize realizate de redacția noastră pe baza datelor oficiale publicate de Banca Națională a României. Dacă în ianuarie 2005 prețul unui gram de aur era în jur de 40–50 de lei, la data de 9 ianuarie 2026 acesta a atins un nou maxim istoric: 627,89 lei/gram . Această evoluție înseamnă un randament cuprins între +1.156% și +1.470% , echivalentul unei multiplicări de peste 13 ori a sumei investite, în funcție de momentul exact al achiziției. Practic, cine a cumpărat aur în urmă cu două decenii și a păstrat investiția, ar fi obținut următoarele rezultate: Sumă investită în 2005 Valoare estimativă în 2026 Randament aproximativ 5.000 lei ~70.000 lei +1.300% 10.000 lei ~140.000 lei +1.300% 50.000 lei ~700.000 lei +1.300% În paralel, leul s-a depreciat față de euro în aceeași perioadă într-un ritm semnificativ mai lent: cursul valutar a trecut de la aproximativ 3,8 lei/euro în 2005 la 5,08 lei/euro în 2026, ceea ce reprezintă un avans de +33,7% . Diferența de randament este uriașă, iar aurul se dovedește a fi nu doar o formă de conservare a valorii, ci și o investiție remarcabilă în sine. Creșterea prețului aurului a fost determinată de o serie de factori globali, printre care inflația persistentă, crizele financiare succesive, incertitudinile geopolitice și scăderea încrederii în monedele fiat. În plus, dobânzile reale negative și achizițiile masive de aur realizate de băncile centrale au susținut cotațiile pe termen lung. Această analiză nu este un îndemn la speculație, ci o invitație la reflecție: Ce am fi făcut altfel dacă am fi privit banii dintr-o perspectivă pe termen lung? Cât valorează astăzi o decizie aparent banală luată în urmă cu 20 de ani? [...]
ONU avertizează că leul e prea puternic; România riscă dezechilibre comerciale în 2026
Leul românesc este supraevaluat cu aproximativ 10% , conform unei analize realizate de ONU în cadrul raportului „Situația economică mondială și perspectivele pentru 2026”, ceea ce înseamnă că România are în prezent o competitivitate scăzută la export. Estimarea se bazează pe calculul ratei reale efective de schimb (REER), un indicator care evaluează valoarea monedei naționale în raport cu cele ale principalilor parteneri comerciali, ținând cont de diferențele de inflație. Cu alte cuvinte, deși cursul de schimb standard indică o paritate de 1 euro = 5,08 lei, REER arată că leul este cu circa 10% mai puternic decât ar fi justificat de fundamentele economice , ceea ce afectează prețurile relative ale mărfurilor și serviciilor românești pe piețele internaționale. Evoluția REER, inflației și PIB-ului în România (2017–2027) An Inflația (%) Creștere PIB (%) Rata reală efectivă de schimb (REER) 2017 1,1 3,7 99,1 2018 4,1 6,1 101,2 2019 3,9 3,9 100,8 2020 2,3 -3,7 101,3 2021 4,1 5,5 101,6 2022 12,0 4,0 102,9 2023 9,7 2,4 106,8 2024 5,8 0,8 109,5 2025 7,1 1,0 110,0 2026* 6,1 1,9 110,0 2027* 4,3 2,1 110,0 *Estimări pentru 2026–2027 | Sursa: ONU Din tabelul de mai sus se observă că REER a urcat constant începând cu 2021 , atingând valoarea de 110 în 2025 și rămânând la acest nivel în 2026 și 2027 . Aceasta indică o apreciere reală a leului cu peste 10% față de anul de bază 2012, folosit în calculul indicatorului. Această tendință are implicații clare: Exporturile românești devin mai puțin competitive : costă mai mult în termeni relativi pentru partenerii externi. Importurile sunt stimulate , deoarece produsele străine devin mai accesibile pe piața internă. Balanța comercială riscă să se deterioreze , pe fondul unui dezechilibru între cererea externă și cea internă. Situația este agravată de nivelurile relativ ridicate ale inflației în ultimii ani, cum ar fi 9,7% în 2023 și 7,1% în 2025, ceea ce a erodat și mai mult competitivitatea economică externă a României. Divergențe între estimările ONU și BNR Potrivit ONU, inflația în România va coborî la 6,1% în 2026, în timp ce BNR prognozează o inflație de doar 3,7%. Această diferență de aproape 2,5 puncte procentuale arată prudența ONU în a estima o stabilizare rapidă a prețurilor. De asemenea, dacă se confirmă scenariul ONU, presiunea asupra leului și dezechilibrele externe ar putea persista. În concluzie, datele arată clar că supraevaluarea monedei naționale nu este doar o constatare punctuală, ci o tendință consolidată în ultimii ani , cu implicații directe asupra economiei reale. Politicile fiscale și monetare vor trebui ajustate pentru a corecta acest dezechilibru și pentru a proteja competitivitatea României în contextul unei economii globale în decelerare. [...]