Știri
Știri din categoria Petrol și gaze
Norvegia va reporni în 2028 producția din trei zăcăminte de gaze închise de decenii, într-o mișcare menită să susțină livrările către Europa, pe fondul cererii ridicate pentru alternative la gazul din Rusia și Orientul Mijlociu, potrivit Mediafax.
Guvernul de centru-stânga de la Oslo a anunțat că zăcămintele Albuskjell, Vest Ekofisk și Tommeliten Gamma, din Marea Nordului, vor relua producția în 2028, la circa patru decenii după ultimele extracții, conform Financial Times, citat de Mediafax.
Decizia are ca obiectiv acoperirea cererii din Germania și Marea Britanie, doi dintre cei mai mari clienți ai Norvegiei. În contextul în care Norvegia a devenit principal furnizor de gaze pentru multe state europene, repornirea unor zăcăminte vechi indică o strategie de menținere a unor volume ridicate pe termen mai lung.
Ministrul norvegian al Energiei, Terje Aasland, a legat explicit măsura de securitatea energetică europeană, pe fondul războiului din Ucraina și al conflictului din Orientul Mijlociu.
„Producția norvegiană de petrol și gaze reprezintă o contribuție importantă la securitatea energetică a Europei. Dezvoltarea unor noi zăcăminte de gaze ajută Norvegia să mențină livrări ridicate pe termen lung. Acest aspect a căpătat o importanță sporită în urma invaziei pe scară largă a Rusiei în Ucraina și a conflictului din Orientul Mijlociu.”
Anunțul a generat proteste puternice din partea ecologiștilor și a unor partide de stânga care susțin guvernul, potrivit informațiilor preluate de Mediafax. Materialul nu oferă detalii despre amploarea protestelor sau despre calendarul deciziilor administrative necesare până la reluarea efectivă a producției.
În paralel, Oslo încearcă să se poziționeze tot mai mult ca „furnizor democratic” preferat de petrol și gaze, inclusiv pentru a obține concesii de la Bruxelles în alte domenii, mai notează sursa.
Recomandate
UE condiționează o nouă eliberare de stocuri de petrol și motorină de evaluarea AIE , într-o mișcare care poate limita rapiditatea cu care statele pot tempera prețurile la carburanți în plină tensiune pe piață, potrivit G4Media . Decizia politică, descrisă de trei oficiali europeni citați de Politico , este ca eventualele retrageri suplimentare din rezerve să fie amânate până când Agenția Internațională pentru Energie (AIE) va oferi „o evaluare mai clară” a condițiilor de piață și a riscurilor pentru securitatea aprovizionării. Un diplomat a rezumat miza prin întrebarea „cât de jos putem coborî”, adică până la ce nivel pot fi reduse stocurile fără a crește vulnerabilitatea UE la o criză de aprovizionare. Contextul este un acord al Grupului celor Șapte (G7) de a pune la dispoziție 100 de milioane de barili de petrol și motorină, după ce oficiali americani au amenințat cu interzicerea exporturilor de motorină dacă nu se recurge la stocuri. Totuși, AIE ar fi indicat că această eliberare ar urma să provină din stocurile deja angajate într-un acord din luna martie, nu din aprovizionări suplimentare — ceea ce ar însemna că nu este, de fapt, o „nouă” eliberare, ci o îndeplinire a promisiunilor anterioare. De ce contează: frâna de siguranță a UE în fața scumpirii motorinei Deși prețurile motorinei sunt ridicate pe fondul atacurilor aeriene asupra infrastructurii energetice din Rusia și Orientul Mijlociu, unele state membre au avertizat că eliberarea stocurilor acum ar putea lăsa UE expusă dacă apare o întrerupere majoră a aprovizionării. În practică, condiționarea de evaluarea AIE introduce un filtru suplimentar înainte ca UE să folosească rezervele ca instrument de stabilizare a pieței. Ce stocuri mai există și ce ar însemna „noua” eliberare Potrivit informațiilor prezentate, în rândul membrilor AIE ar exista încă rezerve neutilizate suficiente pentru a acoperi angajamentul de 100 de milioane de barili în cadrul acordului din martie. Din 400 de milioane de barili promiși atunci, 325 de milioane au fost deja eliberați, iar AIE a menționat că unele țări au scos pe piață „volume mai mari decât cele promise inițial”. Ar mai rămâne, astfel, aproximativ 100 de milioane de barili care pot fi eliberați în baza acelui acord, iar noul angajament ar reprezenta o „finalizare” a înțelegerii din martie. În același timp, rămâne neclar cât din aceste cantități vor accepta să elibereze membrii AIE din afara UE, după ce Japonia ar fi exclus eliberări suplimentare. Politico a relatat, de asemenea, că Franța și Germania — care dețin unele dintre cele mai importante rezerve din Europa — ar fi sugerat că nu vor elibera deloc sau vor elibera doar cantități minime peste ce era deja angajat. Ce urmează Următorul pas depinde de concluziile AIE privind piața și riscurile pentru securitatea aprovizionării. Până atunci, poziția exprimată în reuniunea de miercuri este de amânare a oricăror retrageri viitoare, ceea ce poate reduce probabilitatea unei intervenții rapide prin stocuri dacă presiunea pe prețurile motorinei persistă. [...]
Arabia Saudită a readus la 5,8 milioane barili/zi fluxul pe conducta Est–Vest , un coridor logistic folosit pentru a ocoli Strâmtoarea Hormuz, în contextul riscurilor de securitate din regiune, potrivit Al Jazeera . Ministrul saudit al Energiei, prințul Abdulaziz bin Salman , a spus că pomparea prin conducta-cheie a ajuns la 5,8 milioane de barili pe zi (bpd), declarație făcută marți, la o discuție în cadrul GCC 2026 Forum, în Manama (Bahrain). El a susținut că reluarea utilizării conductei a început la „cinci sau șase zile” după atacul major de luna trecută. „Nu toată lumea știe că în cinci sau șase zile am început să folosim din nou conducta după atacul major care a lovit-o. (…) Și, mulțumită lui Dumnezeu, de dimineață am revenit la 5,8 milioane de barili.” Atacul la care se referă ministrul a fost pus pe seama unor lovituri cu drone, atribuite de autorități unor miliții irakiene, conform relatării. Ministerul Energiei anunțase la începutul lui septembrie că a oprit temporar conducta „ca măsură de precauție”, în timp ce echipe specializate urmau să o securizeze și să îi evalueze siguranța. De ce contează: o rută de export care ocolește Hormuz Conducta Est–Vest (cunoscută și ca Petroline) are circa 1.200 km și leagă principalele câmpuri petroliere din estul Arabiei Saudite de portul Yanbu, la Marea Roșie. Miza operațională este că permite exporturi fără tranzit prin Strâmtoarea Hormuz, care, potrivit articolului, a fost „în mare parte închisă” de la izbucnirea războiului SUA–Israel cu Iranul, la final de februarie. În acest context, Arabia Saudită a folosit conducta pentru a redirecționa aproximativ 4 milioane bpd către Yanbu, echivalentul a circa 4% din oferta globală, notează Al Jazeera. Capacitate tehnică și niveluri recente de utilizare Petroline a fost construită în 1981 și are o capacitate maximă de 7 milioane bpd. Totuși, fluxurile efective au fost mai mici în ultimele luni: în august au fost în jur de 2 milioane bpd, potrivit firmei de date și analiză Kpler, cel mai redus nivel lunar din ianuarie, pe fondul atacurilor grupării Houthi din Yemen, care au făcut mai dificilă utilizarea rutei prin Marea Roșie. Revenirea la 5,8 milioane bpd sugerează o creștere rapidă a utilizării infrastructurii după atacul din septembrie, într-un moment în care flexibilitatea rutelor de export rămâne un factor critic pentru piața petrolului. Pentru context suplimentar despre importanța conductei și despre atacul cu drone, Al Jazeera are materiale dedicate despre East-West Pipeline și despre drone strikes . [...]
Arabia Saudită repoziționează prețurile petrolului pe regiuni , reducând semnificativ tarifele pentru Asia și scumpind livrările către Europa de Nord, pe fondul costurilor de transport încă ridicate și al rutelor afectate de tensiunile din Golf, potrivit Focus . Documentul de preț publicat luni, 5 octombrie, arată că prețurile pentru livrările din noiembrie către Asia au coborât „surprinzător” la un minim al ultimilor șase ani, conform Reuters, în timp ce pentru nord-vestul Europei și zona Mediteranei au fost majorate. Mișcarea vine într-un context în care traficul prin Strâmtoarea Hormuz rămâne restricționat, dar statele din Golf și-au crescut exporturile, ajungând la aproximativ 80% din nivelul de dinaintea crizei. Ce s-a schimbat în prețurile Saudi Aramco Pentru piața asiatică, Arabia Saudită a redus prețurile oficiale de vânzare (OSP – „Official Selling Price”, adică prețul de referință stabilit de producător pentru clienți) la mai multe sortimente: „Arab Light” pentru Asia: minus 3 dolari/baril față de luna anterioară, ajungând cu 5 dolari/baril sub media cotațiilor pentru țițeiurile Oman și Dubai. Reuters notează că este cel mai mare discount lunar din iunie 2020. „Arab Medium” și „Arab Heavy” pentru Asia: minus 5 dolari/baril. Pentru nord-vestul Europei, OSP-urile cresc cu 3 dolari/baril la toate sortimentele. Pentru cumpărătorii din SUA, nu sunt așteptate modificări de preț. De ce contează: costurile de transport împing diferențierea regională Publicația indică drept factor major creșterea puternică a tarifelor de transport maritim, în condițiile în care rutele sunt mai complicate și mai scumpe. Analiștii Lloyd’s List au observat salturi abrupte ale unor indici de transport: indicele Suezmax pe ruta SUA–Europa a urcat cu 150% într-o săptămână, iar cel West Africa–Europa cu 145%. În paralel, Arabia Saudită a recurs în ultimele luni la transbordări „navă-la-navă” în afara Strâmtorii Hormuz și la transport printr-o conductă către portul Yanbu de la Marea Roșie, pentru a menține fluxurile de export. Măsurile funcționează, dar sunt descrise ca fiind costisitoare și, pe alocuri, complicate. Implicații pentru Europa: scumpire directă, dar și efecte indirecte Pentru Europa, scumpirea țițeiului saudit înseamnă presiune suplimentară pe costurile de aprovizionare pentru rafinării, chiar dacă Arabia Saudită rămâne un furnizor relativ mic pentru Uniunea Europeană (sub 7%), mult în urma SUA (14,6%) și Norvegiei (12,8%), conform datelor citate. În același timp, ieftinirea pentru Asia poate reduce competiția asiatică pentru alte surse de pe piața globală, ceea ce ar putea tempera presiunea asupra unor fluxuri alternative către Europa — însă efectul depinde de evoluția transportului și a tensiunilor din regiune. [...]
Ucraina a vizat un depozit petrolier-cheie care alimentează trei aeroporturi din Moscova în cadrul unui atac nocturn masiv cu drone asupra capitalei ruse și a regiunii înconjurătoare, potrivit Kyiv Post . Ținta indicată de presa de investigație rusă Astra ar fi o infrastructură critică pentru aprovizionarea cu carburanți a aviației civile, ceea ce ridică miza operațională și economică a loviturilor asupra lanțului de combustibili din zona Moscovei. Atacul a avut loc în noaptea de 5 spre 6 octombrie. Primarul Moscovei, Serghei Sobianin, a declarat că 650 de drone au fost lansate spre Moscova între seara de 5 octombrie și dimineața de 6 octombrie, iar apărarea antiaeriană rusă susține că a distrus majoritatea înainte să ajungă în oraș, inclusiv 105 drone „pe abordările” către Moscova. Guvernatorul regiunii Moscova, Andrei Vorobiov, a spus că 185 de drone au fost interceptate peste noapte și că au fost avariate peste 10 locuințe private în Istra, satul Lobanovo și localitatea Radumlya. Vorobiov a mai afirmat că șase persoane au fost rănite și că a existat un deces. Ținta: un depozit care alimentează aeroporturile Vnukovo, Domodedovo și Sheremetyevo Unul dintre obiectivele aparent vizate a fost stația Volodarskaya Line Production and Dispatch Station (LPDS), descrisă de Astra drept cel mai mare depozit de petrol din regiunea Moscovei. Instalația este operată de Transneft eprodukt, parte a companiei de stat Transneft (operator de conducte petroliere). Conform informațiilor citate, unitatea poate gestiona până la 3 milioane de tone metrice de produse petroliere pe an, inclusiv benzină, combustibil de aviație și motorină. Carburantul din această facilitate ar alimenta cele trei aeroporturi majore ale Moscovei: Vnukovo Domodedovo Sheremetyevo Context: intensificarea loviturilor asupra infrastructurii petroliere ruse Publicația notează că atacul raportat vine la câteva zile după o altă lovitură ucraineană asupra unei facilități Transneft. Pe 2 octombrie, forțele ucrainene ar fi lovit Samara LPDS din regiunea Samara, descrisă de presa rusă drept cel mai mare hub petrolier al Rusiei; după atac ar fi izbucnit un incendiu. Tot pe 2 octombrie, vicepremierul rus Aleksandr Novak a declarat că patru rafinării rusești au fost atacate peste noapte, fără a le identifica. Novak a mai spus că autoritățile și companiile petroliere au întărit securitatea în jurul rafinăriilor și iau în calcul măsuri suplimentare de sprijin pentru sectorul de procesare a petrolului, inclusiv prelungirea termenelor pentru proiecte de modernizare planificate. În ansamblu, atacurile sunt prezentate ca parte a unei strategii ucrainene de a lovi infrastructura petrolieră a Rusiei, o sursă importantă de venituri pentru Moscova și un element critic al sistemului de aprovizionare cu combustibili. Reacții externe: Trump leagă atacurile de prețul benzinei În plan politic, Kyiv Post relatează că președintele SUA, Donald Trump, a pus din nou creșterea prețurilor la benzină pe seama loviturilor ucrainene asupra rafinăriilor rusești, susținând că perturbările asociate războiului cu Iranul nu mai sunt factorul principal. Trump a mai invocat și închideri de rafinării în state conduse de democrați, în contextul apropierii alegerilor parlamentare de la jumătatea mandatului din SUA. Ce rămâne neclar din informațiile disponibile este amploarea pagubelor la instalația din regiunea Moscovei și dacă aprovizionarea cu combustibil pentru aeroporturi a fost afectată efectiv; materialul indică ținta și capacitățile, dar nu confirmă impactul operațional imediat. [...]
Incidentul cu drona din apropierea platformei Pescăruș ridică din nou problema riscurilor operaționale în Marea Neagră , deși, potrivit HotNews , exploatarea OMV Petrom nu a fost afectată și funcționează normal. Nava turcească „Royad Mammadov”, încărcată cu cereale, a fost lovită luni de o dronă în largul Mării Negre, la aproximativ 8 mile marine (circa 14,8 km) de platforma petrolieră Pescăruș. În urma atacului, doi marinari au murit, iar alți 11 membri ai echipajului au fost răniți. Ce este platforma Pescăruș și unde se află Pescăruș este o platformă marină de extracție a petrolului și gazelor naturale care aparține OMV Petrom. Este amplasată în perimetrul Istria din Marea Neagră, la aproximativ 20 de mile marine (circa 37 km) de țărmul României și este operată în apele de mică adâncime. Zăcământul petrolier Pescăruș a fost descoperit în 1999 de Petrom (companie ulterior privatizată și preluată parțial de OMV), fiind la acel moment cea mai importantă descoperire de petrol din platforma continentală a Mării Negre din ultimele două decenii. Ce spune OMV Petrom despre impactul asupra operațiunilor Reprezentanții OMV Petrom, contactați de HotNews, au transmis că incidentul a avut loc la distanță de platformă și nu a afectat operațiunile sau siguranța personalului. „Incidentul s-a produs la distanță de platforma Pescaruș și nu a afectat în niciun fel operațiunile sau siguranța personalului. Platforma funcționează normal”. Declarația companiei este detaliată într-o reacție separată, publicată de HotNews, disponibilă aici . [...]
Întâlnirea de la Cotroceni cu noul CEO OMV vine pe fondul presiunii din piața energiei și al mizei Neptun Deep . Potrivit Euronews , președintele Nicușor Dan se întâlnește luni dimineață, la Palatul Cotroceni , cu o delegație a grupului OMV condusă de Emma Delaney, noul director general al companiei, înainte ca șeful statului să înceapă consultările cu partidele pentru formarea noului Guvern. Întâlnirea are loc într-un moment sensibil pentru consumatori și pentru politica energetică: în ultimele zile, prețurile carburanților au depășit pragul de 10 lei pe litru în toate marile rețele de benzinării din România, după o nouă majorare, notează publicația. Administrația Prezidențială nu a anunțat, deocamdată, temele concrete ale discuției. Totuși, contextul energetic și relația României cu grupul OMV fac întâlnirea relevantă, în special prin prisma proiectului Neptun Deep din Marea Neagră, dezvoltat de OMV Petrom împreună cu Romgaz. Neptun Deep, proiectul strategic care intră în „linie dreaptă” Conform celor mai recente informații publicate de OMV și OMV Petrom, primele gaze din Neptun Deep sunt așteptate să intre în Sistemul Național de Transport în prima jumătate a anului 2027. Compania estimează o producție la platou de aproximativ 8 miliarde de metri cubi pe an, iar investiția totală este estimată la circa 4 miliarde de euro (aprox. 20 miliarde lei). În ultimele luni, proiectul a avansat, inclusiv prin instalarea platformei offshore de producție Neptun Alpha, iar lucrările de dezvoltare continuă. Neptun Deep este deținut în proporții egale de OMV Petrom și Romgaz (50%-50%), zăcământul fiind în sectorul românesc al Mării Negre, la aproximativ 160 de kilometri de țărm. Proiectul presupune forarea a zece sonde și construirea infrastructurii pentru transportul gazelor către țărm și apoi în sistemul național. Pentru România, exploatarea gazelor din Neptun Deep este considerată strategică în contextul securității energetice regionale, iar odată cu intrarea în producție țara ar urma să devină un producător important de gaze în regiune. Cine este Emma Delaney și de ce contează schimbarea de leadership Emma Delaney a devenit CEO al OMV la 1 septembrie 2026, după încheierea mandatului lui Alfred Stern, fiind prima femeie care ocupă această funcție în istoria companiei austriece. Irlandeza are o experiență de aproximativ trei decenii în industrie și a ocupat anterior funcții de conducere în cadrul BP, inclusiv vicepreședinte executiv pentru divizia Customers and Products și membră a comitetului executiv. OMV a anunțat că mandatul lui Delaney este de trei ani, cu posibilitatea prelungirii cu încă doi ani, prin acordul ambelor părți. Context politic: întâlnirea, înainte de consultările pentru noul Guvern Discuția de la Cotroceni este programată în aceeași dimineață în care președintele începe consultările cu partidele politice pentru desemnarea premierului și formarea noului Guvern. Până la acest moment, nu există o listă publică a subiectelor care vor fi abordate în întâlnirea cu delegația OMV, potrivit agendei prezidențiale citate de Euronews. [...]
