Știri
Știri din categoria Petrol și gaze
Iran susține că Strâmtoarea Hormuz rămâne deschisă, cu excepția navelor „legate de inamici”, potrivit Reuters, care citează presa iraniană. Declarația îi aparține lui Ali Mousavi, reprezentantul Iranului la agenția maritimă a ONU și, totodată, ambasador al Teheranului în Regatul Unit.
Afirmațiile au fost preluate dintr-un interviu publicat vineri de agenția chineză Xinhua, înainte ca președintele SUA, Donald Trump, să amenințe că va viza centrale electrice iraniene dacă strâmtoarea nu va fi „complet deschisă” în 48 de ore, relatează Reuters.
În contextul războiului dintre SUA și Israel, pe de o parte, și Iran, pe de altă parte, riscul unor atacuri iraniene a redus traficul prin Strâmtoarea Hormuz, un culoar îngust prin care trece aproximativ o cincime din livrările globale de petrol și gaze naturale lichefiate (GNL). Situația alimentează temeri privind un șoc energetic la nivel global.
Mousavi a mai spus că Teheranul va continua să coopereze cu Organizația Maritimă Internațională (IMO) pentru îmbunătățirea siguranței maritime și protejarea navigatorilor în Golf. El a adăugat că navele care nu aparțin „inamicului” ar putea tranzita strâmtoarea prin coordonarea aranjamentelor de securitate și siguranță cu autoritățile iraniene.
„Diplomația rămâne prioritatea Iranului. Totuși, o încetare completă a agresiunii, precum și încrederea și siguranța reciprocă sunt mai importante”, a declarat Mousavi, atribuind „rădăcina situației actuale din Strâmtoarea Hormuz” atacurilor israeliene și americane asupra Iranului, potrivit Reuters.
Recomandate
Conflictul din Iran intră în a patra săptămână fără un sfârșit clar în vedere , potrivit NPR . Președintele Trump a declarat recent că administrația sa ia în considerare „reducerea” eforturilor militare în regiune. În același timp, armata israeliană continuă să lovească ținte din Teheran, iar atacurile cu rachete și drone iraniene au scăzut cu 90% față de începutul conflictului, conform Departamentului de Apărare al SUA. Situația petrolului iranian Administrația Trump a anunțat ridicarea temporară a sancțiunilor asupra unor cantități de petrol iranian, o decizie menită să atenueze una dintre cele mai grave perturbări ale pieței mondiale de petrol. Secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, a afirmat că această măsură ar putea adăuga rapid aproximativ 140 de milioane de barili pe piața globală, care consumă aproximativ 100 de milioane de barili pe zi. Ridicarea sancțiunilor este valabilă până pe 19 aprilie 2026. „Ne apropiem foarte mult de atingerea obiectivelor noastre, pe măsură ce considerăm reducerea eforturilor noastre militare mari în Orientul Mijlociu în ceea ce privește regimul terorist din Iran”, a scris Trump pe Truth Social. Impact asupra traficului maritim Conform Organizației Maritime Internaționale, peste 3.000 de nave sunt blocate în Orientul Mijlociu, transformând Golful Persic într-o parcare masivă pentru navele care așteaptă o soluție la blocajul aproape total al traficului prin Strâmtoarea Hormuz. Această situație a dus la o creștere de aproximativ 45% a prețurilor petrolului de la începutul războiului, prețul barilului de petrol brut depășind acum 110 dolari. Mobilizarea forțelor americane Un nou grup de pușcași marini americani este pe drum spre Golful Persic. Grupul USS Boxer, care include trei nave și mii de pușcași marini din Unitatea Expediționară Marină a 11-a, a plecat din California și va ajunge în regiune în aproximativ trei săptămâni. De asemenea, grupul USS Tripoli, cu peste 2.000 de pușcași marini, este așteptat să sosească din Japonia. Tensiuni în Siria Israelul a efectuat lovituri asupra unui centru de comandă și a unor depozite de arme din Siria, acțiuni pe care Turcia le-a numit o „escaladare periculoasă”. Israelul susține că acționează pentru a proteja minoritatea druză din sudul Siriei de guvernul sirian. Turcia, care a finanțat grupuri de miliții în Siria, a criticat aceste atacuri. Conflictul continuă să aibă implicații semnificative asupra piețelor de energie și asupra stabilității regionale, iar evoluțiile viitoare vor depinde de deciziile politice și militare ale actorilor implicați. [...]
Prețurile petrolului au crescut semnificativ, atingând 110 dolari pe baril, după atacurile asupra unui zăcământ de gaze crucial din Iran , informează Mediafax . Această creștere a prețurilor vine în contextul unor tensiuni crescânde în regiunea Golfului Persic, care amplifică riscurile pentru aprovizionarea globală cu petrol. Impactul tensiunilor din Golful Persic După amenințările Iranului de a ataca instalațiile petroliere din Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite și Qatar, prețul țițeiului Brent a crescut cu peste 6%. Garda Revoluționară Islamică a Iranului a declarat că aceste instalații sunt ținte „legitime și prioritare”. Închiderea Strâmtorii Hormuz, un punct crucial pentru transportul a aproximativ o cincime din petrolul mondial, a provocat perturbări semnificative în aprovizionare. Statele din Golful Persic se confruntă cu dificultăți în exportul de țiței și gaze naturale, deoarece navele sunt blocate, iar rezervoarele de stocare sunt aproape pline. Această situație forțează companiile petroliere să reducă producția și să ia în considerare închiderea completă a unor instalații. Măsuri și reacții internaționale Administrația Trump a încercat să atenueze creșterea prețurilor prin suspendarea temporară a Legii Jones, care interzice navelor străine să transporte petrol și gaze între porturile americane. De asemenea, a emis o derogare care permite firmelor americane să facă afaceri cu compania petrolieră de stat a Venezuelei, Petróleos de Venezuela (PDVSA). Aceste măsuri, însă, au avut un impact limitat asupra piețelor. Industria maritimă americană a protestat împotriva derogării de la Legea Jones, avertizând că ar putea fi ilegală și ar putea afecta lucrătorii și companiile americane. American Maritime Partnership a declarat: „Această derogare nu va reduce prețurile la benzină. Impactul potențial maxim al transportului maritim intern asupra costului benzinei la nivel național este de mai puțin de un cent pe galon”. Previziuni și perspective Analiștii de la Citi anticipează că prețurile petrolului Brent ar putea urca până la 120 de dolari în următoarele zile, ceea ce ar putea împinge costul mediu al unui galon de benzină la pompă peste 4 dolari. În plus, analiștii prevăd perturbări mai lungi și mai acute ale prețurilor petrolului, în contextul în care nu există semne de redeschidere a Strâmtorii Hormuz. În încercarea de a stabiliza piețele, SUA și alte guverne au convenit să elibereze 415 milioane de barili de petrol din rezervele de urgență. Cu toate acestea, aceste măsuri nu au reușit să oprească creșterea prețurilor petrolului, iar tensiunile din Golful Persic continuă să fie un factor determinant pentru volatilitatea pieței. [...]
Livrările de gaze din Iran către Irak au fost reluate la un nivel de 5 milioane de metri cubi pe zi, după întreruperea provocată de atacul asupra zăcământului South Pars, potrivit Reuters , care citează Ministerul irakian al Electricității prin agenția de presă de stat. Fluxurile fuseseră oprite după ce Israel a atacat miercuri principalul zăcământ de gaze al Iranului, South Pars. Reluarea vine în contextul escaladării conflictului dintre SUA și Israel, pe de o parte, și Iran, pe de altă parte, menționat în relatarea Reuters. Volumul actual, de 5 milioane de metri cubi pe zi, este mult sub nivelul contractual de 50 de milioane de metri cubi pe zi. Oficiali irakieni au spus că livrările ar urma să crească treptat, însă nu au indicat un calendar și nici nu au oferit detalii despre amploarea pagubelor la instalațiile iraniene. După reluarea livrărilor, rețeaua națională a Irakului a înregistrat „stabilitate” a producției la 14.000 de megawați, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului Electricității, Ahmed Moussa, citat de agenția de presă de stat. Pentru Irak, revenirea parțială a gazului importat contează direct pentru alimentarea centralelor și pentru reducerea riscului de scădere a producției de electricitate. [...]
Prețul țițeiului Brent a urcat la 112 dolari pe baril pe fondul escaladării conflictului din Orientul Mijlociu și al extinderii atacurilor Iranului asupra infrastructurii energetice din Golf, potrivit Mediafax . Mișcarea a fost vizibilă joi, la deschiderea piețelor asiatice. În același timp, țițeiul american West Texas Intermediate (WTI) a urcat la 98,95 dolari pe baril, pe fondul temerilor legate de întreruperi de producție și de transport în regiunea Golfului. Conform OilPrice , Brent a crescut cu 4,27% până la 112,00 dolari, iar WTI a avansat cu 2,73% până la 98,95 dolari. Creșterea vine după ce Iranul a atacat infrastructura energetică din Orientul Mijlociu, ca represalii pentru atacuri anterioare asupra câmpului său de gaze South Pars. Qatarul a confirmat că atacurile cu rachete iraniene au provocat „daune extinse” în jurul complexului industrial Ras Laffan, descris drept cea mai mare instalație de gaze naturale lichefiate (GNL, adică gaz răcit până devine lichid pentru a fi transportat) din lume și un punct important pentru aprovizionarea globală cu gaze. În paralel, Emiratele Arabe Unite au suspendat operațiunile la instalația de gaze Habshan după incidente legate de rachete, iar resturile proiectilelor interceptate ar fi afectat și alte infrastructuri energetice, inclusiv câmpul petrolier Bab. Mediafax mai notează că Arabia Saudită, Kuweit, Irak și Bahrain continuă să fie ținte, iar Arabia Saudită a raportat interceptarea a 19 drone în Provincia de Est și a patru rachete lansate spre Riad. Indicator / element Detaliu din relatare Brent 112,00 dolari/baril (+4,27%) WTI 98,95 dolari/baril (+2,73%) Momentul reacției pieței Joi, la deschiderea piețelor asiatice Țintă menționată în Qatar Zona complexului Ras Laffan, cu „daune extinse” Măsură în EAU Suspendarea operațiunilor la instalația de gaze Habshan Risc pe transport maritim Navă la est de Strâmtoarea Ormuz, incendiu după un „proiectil necunoscut” (raport al agenției de securitate maritimă a Regatului Unit) Pe lângă impactul asupra producției, presiunea se vede și în zona transportului maritim: agenția de securitate maritimă a Regatului Unit a raportat că o navă aflată la est de Strâmtoarea Ormuz a luat foc după ce a fost lovită de un „proiectil necunoscut”. În ansamblu, atacurile și avertismentele de evacuare pentru instalații energetice sunt prezentate ca parte a unei strategii de a lovi infrastructura energetică a Golfului, cu efect direct asupra prețurilor petrolului și gazelor. [...]
Conform Al Jazeera , Qatar și Arabia Saudită au fost ținta unor atacuri asupra facilităților lor energetice, provocate de Iran. Aceste evenimente au loc în contextul unui conflict mai amplu între Iran și Israel, după ce Israelul a atacat câmpul de gaze South Pars din Iran. Președintele iranian Pezeshkian a avertizat asupra unor consecințe incontrolabile care ar putea afecta întreaga lume. În urma atacurilor, Qatar a decis să expulzeze atașații de securitate și militari iranieni, după ce rachetele iraniene au cauzat „pagube extinse” la principala sa facilitate de gaze de la Ras Laffan. De asemenea, Emiratele Arabe Unite au închis facilitățile de gaze Habshan din Abu Dhabi, ca măsură de precauție în urma unui atac similar. Arabia Saudită a raportat că două dintre rafinăriile sale au fost atacate, iar oficialii de la Riyadh au declarat că „puțina încredere care mai exista în Iran a fost complet distrusă”. Aceste atacuri subliniază tensiunile crescânde din regiune și riscurile asociate pentru infrastructura energetică vitală. Situația rămâne tensionată, iar comunitatea internațională urmărește cu atenție evoluțiile, având în vedere potențialul de escaladare a conflictului și impactul asupra piețelor energetice globale. [...]
Donald Trump ameninţă cu noi atacuri asupra principalului terminal petrolier al Iranului , pe fondul intensificării conflictului din regiune. Preşedintele SUA a declarat că insula Kharg – nodul principal al exporturilor petroliere iraniene – ar putea fi lovită din nou de forţele americane, după ce atacuri recente ar fi distrus o parte importantă a infrastructurii de acolo. Declaraţia a fost făcută într-un interviu acordat postului CBS News , în contextul în care războiul dintre SUA şi Iran a intrat în a treia săptămână. Trump a afirmat că operaţiunile militare americane au „demolat în întregime” zone ale insulei Kharg şi a sugerat că noi lovituri ar putea urma, într-o escaladare a conflictului. Insula Kharg este cel mai important terminal petrolier al Iranului, punctul prin care trece o mare parte din exporturile de petrol ale ţării. Atacurile asupra acestei infrastructuri pot afecta direct aprovizionarea globală cu energie şi pot amplifica tensiunile pe pieţele petroliere. În paralel, Trump a făcut apel la statele aliate să trimită nave militare pentru a proteja traficul în Strâmtoarea Ormuz , una dintre cele mai importante rute maritime pentru transportul petrolului. Aproximativ o cincime din exporturile mondiale de petrol tranzitează această zonă. Situaţia din strâmtoare rămâne extrem de tensionată, după ce Iranul a ameninţat că va bloca traficul maritim. Liderul suprem al Iranului, ayatollahul Mojtaba Khamenei, a declarat că trecerea ar trebui să rămână închisă, iar ministrul de externe Abbas Araghchi a avertizat că Teheranul va răspunde oricărui atac asupra instalaţiilor energetice iraniene. Conflictul a început deja să afecteze pieţele energetice globale. Preţurile petrolului şi ale energiei au crescut rapid, iar perturbarea fluxurilor prin Strâmtoarea Ormuz este considerată una dintre cele mai serioase ameninţări pentru economia mondială din ultimii ani. În acelaşi timp, eforturile diplomatice par să stagneze. Deşi unele state din Orientul Mijlociu au încercat să medieze negocieri pentru reducerea tensiunilor, administraţia americană nu a dat semnale că ar fi dispusă să oprească operaţiunile militare în acest moment. [...]
