Știri
Știri din categoria Petrol și gaze

Blocada navală a SUA în Golful Oman a blocat venituri petroliere iraniene de 4,8 mld. dolari (aprox. 22,1 mld. lei), potrivit unei evaluări a Pentagonului citate de Axios. Miza economică este centrală: Washingtonul încearcă să forțeze Teheranul să atingă rapid limita de stocare, ceea ce ar putea împinge Iranul spre oprirea unor sonde și, implicit, spre concesii la masa negocierilor.
Departamentul Apărării estimează că Iranului i-au fost „refuzate” aproape 5 miliarde de dolari din venituri din petrol de la începutul blocadei, pe 13 aprilie, presiune descrisă drept fără precedent asupra guvernului de la Teheran.
Oficiali ai Pentagonului spun că armata americană a redirecționat peste 40 de nave care au încercat să treacă de blocadă transportând petrol și alte bunuri considerate contrabandă. În total, 31 de petroliere încărcate cu 53 de milioane de barili de petrol iranian sunt „blocate în Golf”, cu o valoare de cel puțin 4,8 miliarde de dolari (aprox. 22,1 mld. lei). Două nave ar fi fost confiscate de SUA.
Pe fondul limitării capacităților de stocare la sol, Iranul ar fi început să folosească petroliere mai vechi drept depozite plutitoare. În paralel, unele nave ar alege rute „mai lungi și mai costisitoare” pentru a livra petrol către China, de teama interceptării maritime de către SUA, potrivit oficialilor citați.
Cheia campaniei de presiune, potrivit aceleiași surse, este împingerea Iranului spre saturarea capacității de stocare, ceea ce ar putea declanșa oprirea unor puțuri. Gregory Brew, analist la Eurasia Group, estimează că Iranul ar fi la „câteva săptămâni, sau poate până la o lună” de momentul în care rămâne fără spațiu de stocare.
În acest context, Pentagonul încearcă să evidențieze efectul economic al blocadei, pe fondul unor negocieri de pace care „se opresc și repornesc”, iar administrația Trump ar vedea blocada ca principal instrument de pârghie pentru a negocia încheierea războiului cu Iranul.
Samir Madani, cofondator al TankerTrackers.com, a indicat că un petrolier iranian mare, „HUGE”, ar fi arătat o posibilă metodă de evitare a interdicției: navigație aproape de coastele Pakistanului și Indiei către Strâmtoarea Malacca (Malaysia), unde țițeiul este transferat de regulă pe alte nave cu destinația China. Madani a sugerat și un posibil scenariu în care petrolierele „îmbuteliate” de blocadă ar încerca o ieșire simultană, după acumularea unor capacități suplimentare de stocare în apropierea graniței cu Pakistanul.
Joel Valdez, purtător de cuvânt interimar al Pentagonului, a susținut că blocada „funcționează în forță maximă” și produce impactul urmărit.
„Lovim devastator capacitatea regimului iranian de a finanța terorismul și destabilizarea regională. Forțele noastre armate din regiune vor continua să mențină această presiune neîntreruptă.”
Recomandate

Blocada navală a SUA riscă să forțeze Iranul să reducă producția de țiței în săptămânile următoare , pe fondul prăbușirii exporturilor și al epuizării rapide a capacităților de stocare, potrivit HotNews . Presiunea este vizibilă în creșterea stocurilor ținute pe nave-cisternă și în semnalele din piață că Teheranul ar putea ajunge să „închidă robinetul” nu din decizie strategică, ci din lipsă de spațiu. Exporturile sunt greu de cuantificat, deoarece unele nave își opresc sistemele de urmărire, iar forțele americane obligă petrolierele iraniene să se întoarcă. În acest context, livrările către China – principalul cumpărător – devin și mai opace. Exporturi în cădere și stocuri blocate pe mare Firma de analiză Vortexa a verificat că doar „o mână” de nave cu țiței iranian au părăsit Golful Oman între 13 și 25 aprilie, ceea ce indică o scădere de peste 80% față de o perioadă comparabilă din martie, când Iranul a exportat 23,4 milioane de barili, conform datelor LSEG. Vortexa estimează că aproximativ 4 milioane de barili au părăsit cu succes Golful Oman, dar precizează că nu poate confirma dacă vreuna dintre nave a fost interceptată. Separat, analiștii Kpler spun că nu au observat niciun petrolier iranian care să părăsească Golful Oman de la începutul blocadei americane. Pe partea operațională, TankerTrackers arată că Iranul continuă să încarce țiței în principalul centru de export de pe Insula Kharg, iar imaginile din satelit indică cel puțin 10 petroliere staționate în largul portului Chah Bahar, în Golful Oman. Riscul imediat: reducerea producției din lipsă de spațiu Comandamentul Central al armatei SUA (CENTCOM) a transmis că blocada privează Teheranul de venituri din exporturi și a indicat amploarea stocurilor blocate: „În acest moment, există 41 de petroliere cu 69 de milioane de barili de petrol pe care regimul iranian nu le poate vinde.” Iranul a pompat aproximativ 3,24 milioane de barili pe zi în februarie, circa jumătate fiind destinată rafinării interne. Totuși, Johannes Rauball (Kpler) avertizează că țara ar putea fi nevoită să înceapă reducerea producției în una-două săptămâni, din cauza capacităților limitate de stocare. Kpler estimează că depozitarea terestră este ocupată în proporție de aproximativ 60%, cu rezerve de peste 50 de milioane de barili și o capacitate totală de 86 de milioane de barili. Într-o evaluare separată, FGE NextantECA a estimat la 15 aprilie că limitarea stocării ar putea obliga Iranul să reducă producția la jumătatea lunii iunie. Efecte în piață și în economia Iranului Reducerea aprovizionării din Iran se suprapune peste blocarea efectivă a Strâmtorii Ormuz din cauza războiului, ceea ce limitează exporturile de petrol din Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Kuweit și Irak și a împins prețurile în sus – un rezultat pe care SUA au încercat să îl evite. Contractele futures pentru Brent au crescut cu aproximativ 50 de dolari pe baril de la începutul conflictului din Iran (28 februarie), alimentând scumpiri la benzină, motorină și combustibil pentru avioane. În paralel, rialul iranian a atins un minim istoric față de dolar, semnalând deteriorarea situației financiare într-o economie dependentă de petrol. În acest tablou, următoarele săptămâni devin critice: dacă exporturile rămân blocate, problema Iranului nu mai este doar vânzarea țițeiului, ci gestionarea fizică a volumelor produse – cu tăieri de producție tot mai probabile, potrivit estimărilor citate. [...]

Carburanții s-au scumpit cu circa 20 de bani pe litru în România , pe fondul unei noi runde de volatilitate pe piața petrolului, unde cotația Brent a urcat joi până la 126 de dolari/baril (aprox. 579 lei), înainte să coboare în aceeași zi la 114 dolari, potrivit Antena 3 . În București, vineri, 1 mai, un litru de benzină standard ajunge la 8,98 lei, iar motorina standard la 9,67 lei, conform aceleiași surse. GPL-ul este indicat la 4,23 lei/litru. Cât costă la pompă: standard și premium Scumpirea medie menționată este de 20 de bani față de ziua precedentă, iar majorarea se vede și la sortimentele premium: benzină standard: 8,98 lei/litru motorină standard: 9,67 lei/litru GPL: 4,23 lei/litru benzină premium: 9,4 lei/litru motorină premium: 10,35 lei/litru De ce contează: petrolul a sărit la maximul ultimilor patru ani, apoi a scăzut În spatele mișcării de preț stă saltul rapid al țițeiului Brent, care a depășit joi 126 de dolari/baril, cel mai ridicat nivel din ultimii patru ani, pe fondul unor informații potrivit cărora Donald Trump „se pregătește să atace din nou Iranul”. Ulterior, prețul a coborât la 114 dolari în cursul zilei. Antena 3 notează că țițeiul Brent a atins 126,31 dolari/baril, iar ultima dată când piața a mai văzut astfel de niveluri a fost în februarie 2022, după invazia Rusiei în Ucraina. Contextul geopolitic și factorii de piață invocați Articolul menționează două explicații pentru volatilitate: informații despre un plan pregătit de Comandamentul Central al Armatei SUA (CENTCOM) pentru „bombardamente scurte și intense” împotriva Iranului, relatate de Axios, ca încercare de a reporni negocierile cu Teheranul; apropierea termenului-limită pentru contractele „futures” (acorduri de cumpărare sau vânzare la o dată viitoare), care poate amplifica fluctuațiile de preț. Totodată, se arată că prețurile la energie au crescut pe parcursul săptămânii, în condițiile în care „negocierile de pace s-au blocat din nou”, iar Strâmtoarea Ormuz rămâne închisă. [...]

Scumpirea petrolului peste 120 de dolari/baril reaprinde riscul de șoc pe energie , pe fondul impasului din conflictul cu Iranul și al discuțiilor din SUA despre opțiuni militare, potrivit HotNews . Brent a trecut de 120 de dolari pe baril, după opt zile consecutive de creșteri, atingând un maxim al ultimilor patru ani, conform datelor citate de publicație de la OilPrice. Mișcarea reflectă, în evaluarea pieței, adâncirea impasului din războiul din Iran. Un factor care a amplificat îngrijorările investitorilor este respingerea de către președintele SUA, Donald Trump , a planului iranian, potrivit declarațiilor sale pentru Axios. Trump a susținut că Iranul s-a apropiat de poziția Washingtonului, „dar nu suficient”. Ce opțiuni ia în calcul Washingtonul Axios mai scrie că Trump urmează să primească joi o informare de la comandantul CENTCOM, amiralul Brad Cooper, privind noi planuri pentru o potențială acțiune militară în Iran. În acest context, Trump ar lua în considerare reluarea operațiunilor militare fie pentru a încerca să depășească blocajul din negocieri, fie pentru a da o „lovitură finală” înainte de a pune capăt războiului. Cele trei scenarii menționate în material sunt: un val „scurt și puternic” de atacuri asupra Iranului, care „probabil” ar include infrastructură, cu scopul de a forța ieșirea din impasul negocierilor; preluarea unei părți din Strâmtoarea Hormuz pentru a o redeschide transportului maritim comercial, o operațiune care ar putea include forțe terestre; o operațiune a forțelor speciale pentru a securiza stocul de uraniu puternic îmbogățit al Iranului, scenariu discutat și în trecut. De ce contează pentru economie Trecerea Brent peste pragul de 120 de dolari/baril indică o creștere a „primei de risc” geopolitic în preț, într-un moment în care piața încearcă să evalueze dacă tensiunile se pot transforma într-o perturbare directă a fluxurilor de petrol și a rutelor maritime, în special în zona Strâmtorii Hormuz. În lipsa unor detalii suplimentare în sursă despre calendar sau probabilități, rămâne neclar ce opțiune ar putea fi aleasă și în ce interval. [...]

SUA prelungește până la 30 mai fereastra de vânzare forțată a activelor internaționale Lukoil , menținând presiunea sancțiunilor, dar oferind cumpărătorilor mai mult timp să închidă tranzacțiile, potrivit Antena 3 . Decizia vine după ce administrația Trump a extins termenul-limită de la 1 mai la 30 mai, conform unui comunicat publicat pe site-ul Trezoreriei SUA. Miza este una de reglementare, cu efect direct asupra fluxurilor financiare: Oficiul pentru Controlul Activelor Străine (OFAC) a precizat anterior că banii obținuți din orice vânzare a activelor Lukoil trebuie depuși într-un cont aflat sub jurisdicția SUA, iar fondurile rămân înghețate până la ridicarea sancțiunilor împotriva companiei. Ce se schimbă acum și de ce contează Prelungirea termenului indică faptul că procesul de „ieșire” a Lukoil din activele din afara Rusiei rămâne în derulare și, cel puțin deocamdată, nu se închide la data inițială. În același timp, extinderea păstrează cadrul de constrângere: vânzarea este împinsă înainte, dar în condiții care limitează accesul companiei la lichiditățile rezultate. Potrivit informațiilor transmise de Reuters și preluate de Agerpres, SUA au prelungit de cinci ori termenul limită pentru vânzarea activelor internaționale ale grupului rus, după includerea Lukoil pe lista entităților sancționate în octombrie 2025. Dimensiunea financiară a presiunii În material sunt menționate atât evaluarea activelor vizate, cât și deteriorarea rezultatelor financiare ale companiei, pe fondul sancțiunilor: activele internaționale ale Lukoil sunt estimate la 22 miliarde de dolari (aprox. 99 miliarde lei ); Lukoil a raportat pierderi nete de 1.059 miliarde de ruble (12,386 miliarde de dolari, aprox. 56 miliarde lei) anul trecut, conform standardelor financiare internaționale; în 2024, compania înregistrase profit net de 851,5 miliarde de ruble (9,959 miliarde de dolari, aprox. 45 miliarde lei); veniturile au scăzut la 3.767 miliarde de ruble (44,057 miliarde de dolari, aprox. 200 miliarde lei), de la 4.420 miliarde de ruble (51,695 miliarde de dolari, aprox. 235 miliarde lei) în 2024. Ce urmează Noul termen-limită este 30 mai . Până atunci, companiile interesate de activele internaționale ale Lukoil au la dispoziție o perioadă suplimentară pentru a finaliza acordurile, în condițiile impuse de regimul de sancțiuni și de mecanismul de înghețare a fondurilor rezultate din vânzări. [...]

Atacurile ucrainene asupra porturilor petroliere din regiunea Leningrad pun sub presiune exporturile de țiței ale Rusiei , într-o zonă-cheie la Marea Baltică, cu efecte directe asupra veniturilor Kremlinului și asupra fluxurilor logistice, potrivit Adevărul . Guvernatorul regiunii Leningrad, Alexander Drozdenko , i-a spus lui Dmitri Medvedev, într-un briefing televizat din 30 aprilie, că „Leningrad nu mai este doar o regiune de graniță, ci și o regiune din prima linie”, invocând intensificarea atacurilor ucrainene din martie și prima jumătate a lunii aprilie. Oficialul rus a susținut că țintele ar indica un interes pentru „instalațiile complexului de combustibil și energie” și infrastructura portuară, în ideea de a provoca pagube. De ce contează: Ust-Luga și Primorsk sunt noduri critice pentru exportul rusesc Autoritățile ruse afirmă că Ucraina și-a intensificat loviturile asupra infrastructurii petroliere din regiune, vizând în special terminalele din porturile Ust-Luga și Primorsk. Deși regiunea Leningrad nu se învecinează cu Ucraina, poziționarea în vestul Rusiei și accesul la Marea Baltică o fac o țintă strategică, pe fondul dezvoltării capabilităților de lovire la distanță ale Kievului. În material sunt menționate avarii repetate după primul atac din 22 martie: rezervoare de combustibil, câteva petroliere și elemente ale infrastructurii portuare. Porturile au o greutate economică majoră pentru Rusia: Ust-Luga este descris ca unul dintre cele mai mari porturi la Marea Baltică și un nod important pentru exportul de țiței și produse petroliere; Primorsk ar gestiona anual circa 60 de milioane de tone de petrol și este prezentat drept principalul hub de export petrolier al Rusiei în regiune. Indicatori de intensitate și efecte asupra capacității de export Drozdenko a mai afirmat că, în primele trei luni ale anului 2026, apărarea antiaeriană rusă ar fi doborât 343 de drone deasupra regiunii Leningrad. În ceea ce privește impactul mai larg asupra exporturilor, articolul citează o estimare Reuters din 25 martie, potrivit căreia atacurile cu drone, avarierea conductelor și capturarea unor petroliere ar fi dus la blocarea a aproximativ 40% din capacitatea de export de petrol a Rusiei , descrisă ca cea mai gravă perturbare a aprovizionării cu petrol din istoria modernă a țării. Ce susține Kievul: scăderi ale exporturilor prin porturi-cheie Separat, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat (potrivit Kyiv Post, citat în articol) că atacurile cu rază lungă afectează tot mai puternic infrastructura de export petrolier a Rusiei. Conform unui raport prezentat de șeful Serviciului de Informații Externe al Ucrainei, Oleh Luhovskyi, ar fi fost înregistrate scăderi ale volumelor de export: Primorsk : -13% Novorossiysk : -38% Ust-Luga : -43% Zelenski a mai spus că datele interne ale Rusiei ar putea subestima amploarea reală a pierderilor și a indicat că Ucraina va continua operațiunile menite să reducă veniturile Rusiei din petrol și volumele de export. [...]

Loviturile ucrainene cu rază lungă au generat pierderi de cel puțin 7 miliarde de dolari (aprox. 32,2 miliarde lei) în sectorul petrolier al Rusiei de la începutul anului , potrivit unei evaluări prezentate de președintele Volodîmîr Zelenski , citat de Kyiv Post . Miza economică invocată de Kiev este reducerea producției și a capacității de rafinare prin creșterea timpilor de oprire la instalații energetice-cheie. Zelenski a afirmat, într-un mesaj publicat pe Telegram, că operațiunile Ucrainei au atins în aprilie „un nou nivel” ca rază, intensitate și impact asupra infrastructurii energetice ruse. Potrivit acestuia, pierderile provin din lovituri directe, perturbări și întârzieri ale livrărilor care afectează producția și rafinarea petrolului. Președintele ucrainean a atribuit aceste operațiuni Forțelor de Apărare ale Ucrainei, Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU) și altor agenții de informații și a spus că Ucraina intenționează să își extindă în continuare capabilitățile de lovire la distanță, pregătind „decizii suplimentare” în acest sens. Ținte recente: rafinării și conducte, inclusiv la 1.500 km de graniță În ultimele zile, Ucraina a intensificat atacurile asupra infrastructurii petroliere ruse, inclusiv în zone aflate adânc pe teritoriul Rusiei. Publicația notează că miercuri drone ucrainene au lovit obiective din Orsk și Perm, vizând o rafinărie și o instalație importantă de conducte. Rafinăria din Orsk, situată la aproximativ 1.500 km de granița Ucrainei, este descrisă ca fiind printre cele mai mari din Rusia, cu o capacitate anuală de procesare de 5-6 milioane de tone. În Perm, explozii au fost raportate pentru a doua zi consecutiv, iar autoritățile ruse au confirmat un incident industrial care a implicat eliberarea unor substanțe periculoase. Surse ucrainene au susținut că o lovitură ulterioară a provocat un incendiu la o rafinărie majoră operată de Lukoil , în timp ce Rusia a recunoscut ulterior avarii la infrastructura principală de procesare a petrolului. Tuapse, lovit din nou: a patra oară în două săptămâni Separat, Ucraina ar fi lovit vineri dimineață terminalul petrolier Tuapse, acesta fiind al patrulea atac în două săptămâni. Autoritățile ruse au raportat un incendiu, iar oficiali ucraineni au spus că loviturile au redus capacitatea de producție a rafinăriei. Instalația din Tuapse este prezentată ca una dintre cele mai mari din Rusia, cu o capacitate de procesare de până la 12 milioane de tone anual, și ar fi suferit întreruperi repetate în urma atacurilor recente. Datele privind pierderile de 7 miliarde de dolari sunt prezentate ca estimare a lui Zelenski; articolul nu indică o verificare independentă a acestei evaluări. [...]