Tag: iran
Știri despre „iran”
Cererea SUA pentru predarea uraniului îmbogățit iranian și plafonarea rachetelor - condiții esențiale pentru un acord
Donald Trump spune că a dat Iranului un termen-limită nedezvăluit pentru un acord , potrivit Euronews România , într-un moment în care Washingtonul încearcă să forțeze Teheranul să accepte condiții mai dure privind programul nuclear și rachetele balistice. Președintele SUA a afirmat că termenul există, dar a refuzat să îl facă public, susținând că partea iraniană „îl știe cu certitudine”. Miza politică și de securitate a acestui „termen-limită secret” este dublă: pe de o parte, crește presiunea asupra Iranului fără a oferi un calendar verificabil public; pe de altă parte, lasă Washingtonului libertatea de a escalada sau de a negocia, în funcție de evoluții. Trump a spus că Iranul ar vrea să ajungă la o înțelegere și a condiționat implicit următorii pași de rezultatul negocierilor, fără să detalieze ce ar urma dacă termenul expiră. „Da, și ei înșiși îl știu cu certitudine”, a indicat liderul de la Casa Albă, întrebat dacă le-a dat iranienilor un termen limită. Contextul este tensionat după campania de bombardamente israeliene din iunie anul trecut, la care s-a implicat și Washingtonul cu un atac asupra instalațiilor nucleare subterane, operațiune care, potrivit relatării, nu ar fi eliminat complet programul nuclear iranian și nici stocul de uraniu îmbogățit, despre care se afirmă că ar fi fost pus la adăpost. Trump declarase anterior că speră să nu fie nevoit să atace Iranul, avertizând totodată Teheranul că „timpul se scurge”. În paralel, reiese din Axios (care citează oficiali americani) că, din perspectiva SUA, un eventual acord ar trebui să includă predarea întregului stoc de uraniu îmbogățit, plafonarea stocului de rachete cu rază lungă de acțiune și încetarea sprijinului pentru anumite grupări armate din regiune. În zona Golfului, situația rămâne tensionată, iar Statele Unite au desfășurat o flotă de război; Trump a refuzat să discute despre planuri militare, dar a subliniat amploarea prezenței navale. De partea iraniană, ministrul de externe Abbas Araghchi a spus că, în acest stadiu, nu este planificată nicio întâlnire pentru negocieri cu SUA, dar a lăsat deschisă ușa discuțiilor dacă acestea sunt „juste și echitabile”. Totuși, el a precizat că capacitățile de apărare și rachetele Iranului „nu vor face niciodată obiectul negocierilor”, ceea ce sugerează un potențial punct de blocaj exact pe una dintre temele pe care Washingtonul ar vrea să le includă în acord, în timp ce termenul-limită invocat de Trump rămâne necunoscut publicului. [...]
Gardienii Revoluției desemnați organizație teroristă de UE - Iranul avertizează cu represalii în urma acestei măsuri
Iranul avertizează că Europa „va suporta consecințele” după includerea Corpului Gardienilor Revoluției Islamice pe lista organizațiilor teroriste a Uniunii Europene , potrivit Digi24 . Mesajul ridică miza politică a deciziei UE și deschide perspectiva unei deteriorări suplimentare a relațiilor dintre Teheran și capitalele europene. Avertismentul a fost formulat vineri, 30 ianuarie 2026, de șeful puterii judiciare din Iran, Gholamhossein Mohseni Ejei, care a calificat măsura drept „fără sens” și a susținut că nu va rămâne fără răspuns. În plan politic internațional, poziționarea publică a unui oficial de rang înalt indică intenția Teheranului de a trata decizia UE ca pe un act ostil, cu potențial de a afecta canalele de dialog și cooperare. „Ei vor suporta consecinţele acestei decizii fără sens”, a reiterat el. Contextul deciziei UE este legat de acuzațiile privind rolul Corpului Gardienilor Revoluției, descris ca „armata de elită a regimului de la Teheran”, în represiunea protestelor din ianuarie. Forțele armate iraniene au reacționat deja, calificând decizia celor 27 de state membre drept „iresponsabilă” și „răuvoitoare”, ceea ce sugerează o linie comună de mesaj la vârful instituțiilor iraniene și o escaladare a retoricii în raport cu Europa. Din perspectiva consecințelor politice internaționale, declarațiile iraniene conturează câteva direcții de tensiune pe axa UE–Iran, așa cum reies din relatările și formulările citate în material: contestarea explicită a legitimității deciziei UE, prezentată de Teheran ca „fără sens” și „ostilă”; amenințarea cu un răspuns, fără detalii despre natura măsurilor („nu va rămâne fără răspuns”); încercarea de a plasa decizia UE în registrul unei alinieri geopolitice, armata iraniană susținând că ar fi fost luată „prin supunere oarbă” față de politicile SUA și ale Israelului; amplificarea presiunii diplomatice prin asocierea deciziei UE cu evoluțiile interne din Iran, pe fondul acuzațiilor privind represiunea protestelor. În același timp, materialul notează dimensiunea violențelor din ianuarie, invocând bilanțuri ale organizațiilor neguvernamentale, inclusiv un nou bilanț al Human Rights Activists News Agency (HRANA), cu sediul în SUA, care indică 6.373 de persoane ucise, 11.018 grav rănite și 42.486 arestate. În plan extern, aceste cifre rămân un element central al presiunii politice asupra Teheranului și un factor care poate menține UE pe o linie dură, chiar și în condițiile amenințărilor cu represalii. [...]
Noile sancțiuni UE asupra Iranului pot izola economic și politic Teheranul pe termen mediu
UE a adoptat noi sancțiuni împotriva Iranului potrivit AGERPRES , care citează diplomați europeni și Reuters. Decizia a fost luată joi, 29 ianuarie 2026, la Bruxelles, în cadrul Consiliului Afaceri Externe. Ce vizează noile sancțiuni și de ce contează Măsurile adoptate vizează „entități și indivizi” implicați în reprimarea violentă a manifestațiilor antiguvernamentale din Iran, dar și în sprijinul acordat Rusiei de către Teheran, conform informațiilor transmise de diplomați europeni. Din perspectiva UE, pachetul de sancțiuni are o dublă miză: răspuns la acuzațiile privind încălcări ale drepturilor omului în Iran și semnal politic legat de rolul Iranului în contextul războiului din Ucraina, prin sprijinul acordat Moscovei. Garda Revoluționară, posibil pe lista UE a organizațiilor teroriste În paralel cu sancțiunile, miniștrii europeni de externe ar urma să ajungă la un acord politic pentru includerea Gărzii Revoluționare iraniene (IRGC) pe lista UE a organizațiilor teroriste. O astfel de decizie ar plasa IRGC în aceeași categorie cu Stat Islamic și Al-Qaeda, notează AGERPRES. Textul subliniază că măsura ar marca „o schimbare simbolică” în abordarea UE față de conducerea Iranului, după o perioadă în care unele state membre au fost reticente față de acest pas. Poziții în interiorul UE și reacția anticipată a Teheranului Printre statele menționate ca fiind mult timp rezervate se numără Franța, însă Parisul a anunțat miercuri că este pregătit să susțină o decizie privind includerea IRGC pe lista organizațiilor teroriste. Ministrul francez de externe Jean-Noël Barrot a argumentat public această poziție. „Reprimarea revoltei pașnice a poporului iranian nu poate rămâne fără răspuns”, a scris ministrul francez de externe Jean-Noël Barrot pe platforma X. Pe de altă parte, Teheranul a avertizat deja asupra unor „consecințe distructive” dacă UE ar decide includerea Gărzii Revoluționare pe lista organizațiilor teroriste, mai arată AGERPRES. Acuzațiile privind reprimarea protestelor și pașii următori Brațul ideologic al republicii islamice este acuzat de organizațiile pentru drepturile omului de reprimarea sângeroasă a manifestațiilor antiguvernamentale declanșate în Iran pe 28 decembrie, potrivit relatării. În acest context, șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a indicat înaintea reuniunii CAE așteptarea unei decizii privind listarea IRGC. În forma prezentată de AGERPRES, următorul element-cheie este „acordul politic” la nivelul miniștrilor: dacă acesta se concretizează, includerea IRGC pe lista UE a organizațiilor teroriste ar deveni una dintre cele mai vizibile înăspriri ale poziției europene față de Iran din ultimii ani. Sancțiunile adoptate vizează entități și persoane legate de reprimarea protestelor și de sprijinul Iranului pentru Rusia. UE discută includerea IRGC pe lista organizațiilor teroriste, alături de Stat Islamic și Al-Qaeda. Franța, anterior reticentă, a semnalat că este pregătită să susțină decizia. Iranul avertizează asupra unor „consecințe distructive” în cazul listării IRGC. [...]
Prețul petrolului crește spre 70 dolari pe baril - tensiunile SUA-Iran alimentează temerile de întrerupere a livrărilor
Petrolul se scumpește accelerat, apropiindu-se de 70 de dolari/baril , pe fondul temerilor legate de un posibil conflict între SUA și Iran, informează Biziday . Creșterea prețului este determinată de îngrijorările privind o potențială ripostă iraniană care ar putea perturba livrările de petrol din Golful Persic. Comparativ cu începutul anului, țițeiul european este acum cu 15% mai scump. Joi seara, prețul țițeiului european a depășit 69 de dolari pe baril, marcând cea mai abruptă creștere din iulie 2023. Tensiunile dintre SUA și Iran s-au intensificat după ce portavionul Abraham Lincoln a ajuns în Marea Arabiei, amplificând temerile legate de o posibilă întrerupere a furnizărilor de petrol . La începutul lunii, prețurile petrolului au fost influențate de incursiunea americană din Venezuela și de întreruperea producției din Kazahstan. Deși există o supraofertă de petrol pe piața internațională, datorită reluării producției la capacitate maximă de către Arabia Saudită și OPEC, prețurile continuă să crească pe fondul contextului geopolitic complicat și al scăderii valorii dolarului american . [...]
Mobilizarea dronelor iraniene crește tensiunile militare în Golf - risc sporit de confruntare cu SUA
Iranul a mobilizat circa 1.000 de drone „strategice” pe fondul temerilor privind un posibil atac american, potrivit Adevărul . Mișcarea, confirmată de agenția iraniană Tasnim, este prezentată la Teheran drept un răspuns preventiv la escaladarea tensiunilor militare din Golf și la recentele desfășurări ale armatei SUA în regiune. Desfășurarea dronelor vine după ce președintele SUA, Donald Trump, a ordonat trimiterea unei grupări navale în Golf, condusă de portavionul USS Abraham Lincoln, decizie descrisă în articol drept una dintre cele mai serioase escaladări militare din ultimii ani. Trump a avertizat public că un eventual atac asupra Iranului ar fi „mult mai dur” decât operațiunea aeriană masivă lansată anul trecut împotriva infrastructurii nucleare iraniene. Într-un mesaj pe Truth Social, Trump a descris desfășurarea drept una „rapidă, puternică și hotărâtă” și a susținut că flota este „pregătită, dispusă și capabilă să își îndeplinească misiunea, cu viteză și violență, dacă va fi necesar”. Totodată, liderul de la Casa Albă a reluat apelul către Teheran să revină la negocieri, insistând că Washingtonul urmărește un acord care să excludă definitiv obținerea de arme nucleare de către Iran. Un consilier de rang înalt al liderului suprem, ayatollahul Ali Khamenei, a declarat că ideea unui „atac limitat” este o iluzie și că orice acțiune militară americană, indiferent de amploare, va fi considerată un act de război. Potrivit articolului, accentul administrației Trump s-a mutat din nou pe dosarul nuclear și pe programul iranian de rachete balistice, după o perioadă în care amenințările militare erau legate mai ales de situația internă din Iran. În acest context, discuțiile preliminare dintre Casa Albă și autoritățile iraniene nu au înregistrat progrese, potrivit unor surse citate de CNN , ceea ce alimentează riscul unei confruntări directe într-o regiune deja foarte volatilă. [...]
Rusia pregătită să evacueze personalul de la centrala nucleară Bushehr din Iran - măsuri de precauție în contextul tensiunilor regionale
Rusia este pregătită să evacueze personalul de la centrala nucleară Bushehr din Iran, dacă situația o va cere , a declarat Alexei Lihacev, șeful corporației nucleare de stat a Rusiei. Aceste declarații au fost făcute publice joi, prin intermediul agenției de presă TASS și Reuters , pe fondul tensiunilor crescânde între Statele Unite și Iran. Centrala nucleară Bushehr, situată în sudul Iranului , este singura de acest tip operațională în țară și a fost construită de Rusia, fiind inaugurată în 2011. În prezent, Rusia lucrează la extinderea acestei facilități prin construirea unor noi instalații nucleare pe același amplasament. Deși un atac aerian american asupra instalațiilor nucleare iraniene a avut loc în iunie anul trecut, centrala de la Bushehr nu a fost vizată. Lihacev a avertizat că un atac asupra acestei centrale ar putea avea consecințe similare cu dezastrul de la Cernobîl din 1986. Tensiunile au escaladat recent după ce președintele american Donald Trump a amenințat Iranul cu o intervenție militară, similară cu cea din Venezuela, solicitând Teheranului să renunțe la programul său nuclear. După retragerea Statelor Unite din acordul nuclear cu Iranul în 2018, Teheranul și-a reluat activitățile de îmbogățire a uraniului, ceea ce a atras atenția Agenției Internaționale pentru Energie Atomică. Rusia sprijină dreptul Iranului de a utiliza energia nucleară în scopuri pașnice și îndeamnă toate părțile implicate să respecte inviolabilitatea teritoriului Bushehr. În cazul în care situația se va deteriora, Rusia este pregătită să colaboreze cu Ministerul Afacerilor Externe și Ministerul Apărării pentru a evacua personalul din această locație. [...]
Iranul neagă oficial negocierile cu SUA – Trump invocă un acord, dar trimite portavioane în Golf
Iranul a respins categoric afirmațiile președintelui american Donald Trump privind presupuse negocieri directe între cele două state , subliniind că nu a existat niciun contact recent cu emisarul SUA și că discuțiile nu pot avea loc „în condiții de amenințare” . Potrivit Digi24 , ministrul iranian de externe, Abbas Araqchi , a declarat că Republica Islamică nu a formulat nicio cerere în vederea negocierilor și a accentuat că doar consultări purtate prin intermediari au avut loc până acum. Oficialul iranian a fost ferm în declarația sa: Poziţia noastră este clară: negocierile nu pot avea loc în condiţii de ameninţare, iar discuţiile pot avea loc numai atunci când nu mai există ameninţări şi cereri excesive. În contrast cu poziția Teheranului, Donald Trump a anunțat marți că speră la un „acord” între SUA și Iran, imediat după ce a dispus trimiterea portavionului USS Abraham Lincoln și a grupului său de luptă în Golful Persic – o mișcare interpretată ca presiune militară în contextul în care Washingtonul a condamnat represiunea violentă a protestelor din Iran, izbucnite la sfârșitul lunii decembrie. Trump a plusat în stilul său caracteristic: O altă armadă magnifică navighează minunat spre Iran în acest moment. Sper că vor ajunge la un acord. Deși până acum președintele american nu a pus în aplicare nicio amenințare militară directă, tensiunile rămân ridicate. Ministrul Araqchi a admis că au existat contacte prin terți, dar a reiterat refuzul oricărei forme de dialog sub constrângere. În același timp, președintele iranian Masoud Pezeshkian a transmis un mesaj de deschidere către prințul moștenitor saudit Mohammed bin Salman, afirmând că Iranul este pregătit să se implice în orice proces internațional care să prevină izbucnirea unui conflict în regiune. Diferența majoră dintre retorica americană și reacția iraniană arată cât de fragile sunt premisele unei relansări diplomatice între cele două state, într-un context tensionat atât intern, cât și regional. [...]
„Timpul se scurge” spune Trump despre Iran - mesajul lasă loc unei intervenții americane explicite
Donald Trump a amenințat Iranul cu o intervenție militară , invocând precedentul Venezuelei, potrivit HotNews.ro . Mesajul a fost publicat miercuri după-amiază pe rețeaua Truth Social, unde președintele SUA a susținut că o forță navală importantă se îndreaptă spre Iran, condusă de portavionul USS Abraham Lincoln, și că este mai mare decât cea trimisă anterior în Venezuela. „O armadă masivă se îndreaptă spre Iran. Se deplasează rapid, cu mare putere, entuziasm și scop precis.” Trump a cerut Teheranului să negocieze „rapid” un acord care să excludă armele nucleare, avertizând că „timpul se scurge” și că situația este „cu adevărat esențială”, conform textului citat de HotNews.ro. În același mesaj, liderul de la Casa Albă a făcut trimitere la „Operațiunea Midnight Hammer”, denumirea folosită de Pentagon pentru loviturile din 22 iunie 2025, când bombardiere americane au atacat situri nucleare iraniene. Trump a escaladat retorica printr-o nouă avertizare, afirmând că „următorul atac va fi mult mai rău”, fără a oferi detalii despre un calendar sau despre condițiile care ar declanșa o acțiune militară. Amenințarea vine la o zi după declarații făcute într-un interviu pentru Axios, unde Trump a spus despre oficialii iranieni că „vor să facă o înțelegere” și că „au sunat de multe ori” pentru a discuta, notează HotNews.ro. Tot Axios este citat cu poziția unui înalt oficial american, care a afirmat că, dacă Iranul contactează SUA și „cunoaște condițiile”, atunci „vom discuta”. Publicația americană mai arată că Trump nu a dorit să detalieze opțiunile analizate. În paralel, HotNews.ro consemnează că analiștii estimează că opțiunile ar putea include bombardarea unor situri militare sau atacuri țintite împotriva liderilor iranieni, iar The New York Times este citat cu evaluări ale serviciilor de informații americane potrivit cărora puterea Iranului „slăbește” sau ar fi la cel mai scăzut nivel din 1979. În același context, senatorul republican Lindsey Graham a declarat pentru The New York Times că a vorbit cu președintele în ultimele zile și că „obiectivul este să punem capăt regimului”, potrivit articolului. Pe plan regional, președintele iranian Massoud Pezeshkian a avertizat, într-o convorbire telefonică de marți cu prințul moștenitor saudit Mohammed bin Salman, că „amenințările americane vizează perturbarea securității regiunii” și duc la „instabilitate”, mai scrie HotNews.ro. Arabia Saudită ar fi asigurat Teheranul la jumătatea lunii ianuarie că nu va permite utilizarea teritoriului său în eventualitatea unor lovituri împotriva Iranului, iar Emiratele Arabe Unite au transmis în această săptămână că nu vor permite folosirea spațiului aerian, teritoriului sau apelor teritoriale pentru acțiuni militare ostile împotriva Iranului. În ceea ce privește mișcările militare americane, doi oficiali americani au declarat luni pentru Reuters că un portavion al SUA și nave de sprijin au ajuns în Orientul Mijlociu , ceea ce ar extinde opțiunile lui Trump de a consolida forțele americane în regiune sau de a lua potențiale măsuri militare împotriva Iranului. Pe lângă portavionul USS Abraham Lincoln și navele de război, Pentagonul mută și avioane de vânătoare și sisteme de apărare antiaeriană în Orientul Mijlociu, pe fondul tensiunilor dintre Washington și Teheran. [...]
Donald Trump amenință Iranul cu intervenție militară - cere acord „fără arme nucleare”
Donald Trump amenință Iranul cu o intervenție militară, similară celei din Venezuela , conform Hotnews . Președintele american a transmis miercuri un mesaj pe rețeaua sa de socializare, Truth Social, în care a precizat că o flotă militară condusă de portavionul Abraham Lincoln se îndreaptă spre Iran. Trump a subliniat că această flotă este mai mare și mai bine pregătită decât cea trimisă anterior în Venezuela. Trump a îndemnat Iranul să negocieze un acord fără arme nucleare, avertizând că timpul este esențial. El a menționat și o operațiune anterioară, „Midnight Hammer”, care a implicat bombardarea siturilor nucleare iraniene. Președintele american a subliniat că un eventual atac viitor va fi mult mai sever. Într-un interviu acordat site-ului Axios, Trump a afirmat că oficialii iranieni doresc să negocieze și că au contactat de mai multe ori administrația sa. Cu toate acestea, el nu a detaliat opțiunile militare luate în considerare, analiștii speculând că acestea ar putea include bombardamente asupra siturilor militare sau atacuri țintite asupra liderilor iranieni. Potrivit New York Times , serviciile de informații americane au raportat că puterea Iranului este în declin, iar senatorul republican Lindsey Graham a declarat că obiectivul este schimbarea regimului de la Teheran. În același timp, președintele iranian Massoud Pezeshkian a avertizat că amenințările americane ar putea destabiliza regiunea. SUA au desfășurat deja forțe militare în Orientul Mijlociu, inclusiv portavionul USS Abraham Lincoln și distrugătoare cu rachete ghidate, pentru a spori opțiunile președintelui Trump. Aliați importanți ai SUA, precum Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite, au declarat că nu vor permite utilizarea teritoriului lor pentru acțiuni militare împotriva Iranului, subliniind angajamentul lor față de stabilitatea regională. [...]
Portavionul american USS Abraham Lincoln a intrat în Orientul Mijlociu Trump vorbește despre o „armadă” în drum spre Iran, dar speră să evite un conflict direct
Portavionul USS Abraham Lincoln , însoțit de mai multe distrugătoare cu rachete ghidate, a intrat în regiunea Orientului Mijlociu în contextul tensiunilor crescute dintre Statele Unite și Iran , potrivit Reuters , citând doi oficiali americani. Grupul naval, aflat sub comanda Comandamentului Central al SUA (CENTCOM), a fost mobilizat din zona Asia-Pacific la începutul lunii ianuarie, ca reacție la represiunea violentă a protestelor din Iran. Președintele Donald Trump a declarat joi că o „armadă” americană se îndreaptă spre Iran, dar a adăugat că speră să nu fie nevoit să o folosească. Mesajul său vine în urma unui recul al demonstrațiilor din Iran și a unor informații potrivit cărora autoritățile iraniene ar fi suspendat execuțiile în masă de prizonieri, pe care liderul american le condamnase anterior. Această desfășurare navală este completată de relocarea unor avioane de luptă și sisteme de apărare aeriană, parte dintr-o amplă demonstrație de forță a Pentagonului, care a anunțat și desfășurarea unui exercițiu militar în regiune. Exercițiul are scopul declarat de a „demonstra capacitatea de a desfășura, dispersa și susține forțe aeriene de luptă”. Mobilizarea forțelor americane vine și în contextul în care, în 2025, SUA au efectuat atacuri asupra infrastructurii nucleare iraniene, într-un alt episod tensionat al relației bilaterale. De această dată, prezența USS Abraham Lincoln în regiune pare a fi o măsură de descurajare, dar riscurile unei escaladări nu sunt excluse. În replică, un oficial de rang înalt de la Teheran a avertizat că orice atac împotriva Iranului va fi considerat drept un „război total”. În paralel, Emiratele Arabe Unite au transmis că nu vor permite folosirea spațiului aerian, teritoriului sau apelor teritoriale pentru lansarea unor acțiuni ostile împotriva Iranului, într-o poziționare menită să evite implicarea directă într-un posibil conflict regional. Este de menționat că baza aeriană Al Dhafra, esențială pentru operațiunile americane în regiune, se află la sud de capitala Emiratelor, Abu Dhabi. Rămâne de văzut dacă această desfășurare militară masivă va rămâne o simplă demonstrație de forță sau preludiul unei noi confruntări directe în Orientul Mijlociu, într-un moment în care echilibrul regional rămâne fragil. [...]
Emiratele Arabe Unite interzic utilizarea spațiului lor aerian pentru operațiuni militare - Implicații pentru strategia SUA în Orientul Mijlociu
Emiratele Arabe Unite au anunțat că nu vor sprijini militar o acțiune împotriva Iranului , potrivit Agerpress . Ministerul de Externe de la Abu Dhabi a transmis că nu va permite folosirea spațiului aerian, a teritoriului sau a apelor teritoriale ale EAU pentru „acțiuni militare ostile” împotriva Teheranului, invocând neutralitatea și stabilitatea regională. Poziția EAU vine pe fondul incertitudinii privind o posibilă intervenție militară a Statelor Unite în Iran, după ce președintele american Donald Trump a spus săptămâna trecută că o „armadă” americană se îndreaptă spre Golf, dar că speră să nu fie nevoit să o folosească. În acest context, au fost trimise în Orientul Mijlociu portavionul USS Abraham Lincoln și mai multe distrugătoare cu rachete ghidate. „Avem multe nave care se îndreaptă în acea direcție, pentru orice eventualitate… Aș prefera să nu se întâmple nimic, dar le urmărim foarte atent”, le-a spus Trump reporterilor aflați la bordul Air Force One. Dincolo de refuzul de a facilita o operațiune militară, diplomația emirateză a precizat că nu va oferi nici sprijin logistic pentru atacuri. Comunicatul subliniază că „dialogul, dezamorsarea conflictelor, respectarea dreptului internațional și respectarea suveranității statelor” reprezintă, în viziunea Abu Dhabi, cea mai bună cale de răspuns la „crizele actuale”. Miza este cu atât mai sensibilă cu cât EAU găzduiesc mii de militari americani la baza aeriană Al Dhafra, lângă Abu Dhabi, unul dintre punctele de sprijin ale SUA în regiunea Golfului. În paralel, Trump a avertizat Teheranul în legătură cu uciderea protestatarilor și reluarea programului nuclear, în condițiile în care Iranul este marcat de proteste izbucnite la finalul lunii decembrie 2025, despre care organizațiile pentru drepturile omului afirmă că s-au soldat cu moartea a mii de persoane. În plan diplomatic, EAU încearcă să-și consolideze profilul de actor de mediere: țara a găzduit recent, la Abu Dhabi, o întâlnire trilaterală între negociatori ruși, ucraineni și americani, prezentată ca o premieră de la începutul războiului din Ucraina. Mesajul transmis acum în dosarul Iran indică o linie de politică externă care evită implicarea directă într-o escaladare militară în Golf, într-un moment în care prezența navală americană în zonă crește. [...]
Teheranul renunță temporar la blocarea internetului – costurile economice au devenit prea mari
Regimul iranian a anunțat că va restabili accesul la internet internațional în următoarele 24 de ore , potrivit presei afiliate Corpului Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC), informează Institute for the Study of War . Decizia, anunțată pe 23 ianuarie 2026, survine după mai multe zile de întrerupere a conexiunii, în contextul protestelor recente și al tensiunilor sociale majore. Autoritățile par să fi ajuns la concluzia că efectele economice negative ale întreruperii internetului ar putea alimenta și mai mult nemulțumirile populației, fiind mai riscante decât accesul cetățenilor la informație. Blocarea internetului a fost una dintre metodele folosite de regim pentru a limita organizarea protestelor și diseminarea informațiilor. Cu toate acestea, regimul se confruntă cu o presiune tot mai mare, nu doar din cauza dificultăților economice, ci și a problemelor structurale precum lipsa serviciilor de bază – apă și energie – care continuă să afecteze grav populația. Din 19 ianuarie nu s-au mai înregistrat proteste la nivel național , potrivit monitorizărilor realizate de CTP-ISW. Însă climatul rămâne tensionat, în special după declarațiile publice făcute de clericul sunnit Abdol Hamid. În timpul predicii sale de vineri, pe 23 ianuarie, acesta a contrazis direct narațiunea oficială, afirmând că regimul a ucis mii de civili în timpul protestelor. Discursul său a avut loc la moscheea Makki din Zahedan, unde a fost observată o prezență masivă a forțelor de securitate. Situația actuală în Iran – principalele puncte: Restabilirea parțială sau totală a internetului internațional este în curs, dar nu este clar dacă va acoperi întreaga populație. Problemele de bază persistă , iar regimul eșuează în furnizarea constantă de apă și energie. Lideri religioși importanți contestă regimul , crescând potențialul de disidență în rândul populației. Absența protestelor în ultimele zile nu înseamnă o detensionare definitivă, ci poate indica o acalmie temporară cauzată de măsurile de represiune. Restabilirea conexiunii la internet este privită de mulți analiști ca o concesie de moment, făcută mai degrabă din considerente economice decât din dorința de deschidere. În acest context, capacitatea regimului de a gestiona nemulțumirile sociale rămâne limitată, iar riscul unor noi proteste, în special în zonele cu lideri religioși activi, rămâne ridicat. [...]