Știri
Știri din categoria Petrol și gaze
Atacurile ucrainene asupra porturilor petroliere din regiunea Leningrad pun sub presiune exporturile de țiței ale Rusiei, într-o zonă-cheie la Marea Baltică, cu efecte directe asupra veniturilor Kremlinului și asupra fluxurilor logistice, potrivit Adevărul.
Guvernatorul regiunii Leningrad, Alexander Drozdenko, i-a spus lui Dmitri Medvedev, într-un briefing televizat din 30 aprilie, că „Leningrad nu mai este doar o regiune de graniță, ci și o regiune din prima linie”, invocând intensificarea atacurilor ucrainene din martie și prima jumătate a lunii aprilie. Oficialul rus a susținut că țintele ar indica un interes pentru „instalațiile complexului de combustibil și energie” și infrastructura portuară, în ideea de a provoca pagube.
Autoritățile ruse afirmă că Ucraina și-a intensificat loviturile asupra infrastructurii petroliere din regiune, vizând în special terminalele din porturile Ust-Luga și Primorsk. Deși regiunea Leningrad nu se învecinează cu Ucraina, poziționarea în vestul Rusiei și accesul la Marea Baltică o fac o țintă strategică, pe fondul dezvoltării capabilităților de lovire la distanță ale Kievului.
În material sunt menționate avarii repetate după primul atac din 22 martie: rezervoare de combustibil, câteva petroliere și elemente ale infrastructurii portuare.
Porturile au o greutate economică majoră pentru Rusia:
Drozdenko a mai afirmat că, în primele trei luni ale anului 2026, apărarea antiaeriană rusă ar fi doborât 343 de drone deasupra regiunii Leningrad.
În ceea ce privește impactul mai larg asupra exporturilor, articolul citează o estimare Reuters din 25 martie, potrivit căreia atacurile cu drone, avarierea conductelor și capturarea unor petroliere ar fi dus la blocarea a aproximativ 40% din capacitatea de export de petrol a Rusiei, descrisă ca cea mai gravă perturbare a aprovizionării cu petrol din istoria modernă a țării.
Separat, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat (potrivit Kyiv Post, citat în articol) că atacurile cu rază lungă afectează tot mai puternic infrastructura de export petrolier a Rusiei. Conform unui raport prezentat de șeful Serviciului de Informații Externe al Ucrainei, Oleh Luhovskyi, ar fi fost înregistrate scăderi ale volumelor de export:
Zelenski a mai spus că datele interne ale Rusiei ar putea subestima amploarea reală a pierderilor și a indicat că Ucraina va continua operațiunile menite să reducă veniturile Rusiei din petrol și volumele de export.
Recomandate
Exporturile de țiței ale Rusiei au rămas aproape neschimbate în aprilie, în pofida atacurilor ucrainene , iar piața se uită acum la riscul ca intensificarea loviturilor la distanță să transforme întreruperile punctuale în perturbări mai largi ale fluxurilor, potrivit HotNews . Atacurile cu drone asupra porturilor și infrastructurii de conducte au afectat încărcarea țițeiului din porturile de la Marea Neagră și Baltică la final de martie și început de aprilie, însă nu au dus la o reducere generală a livrărilor, conform estimărilor citate. Exporturi stabile, cu întreruperi temporare Exporturile și transporturile de tranzit pentru sortimentele Urals, Siberian Light și KEBCO din porturile Primorsk, Ust-Luga și Novorossiisk sunt estimate în aprilie la aproximativ 2,2 milioane barili pe zi, un nivel similar cu cel din martie, potrivit surselor de pe piață citate. În același timp, au existat opriri punctuale: la Ust-Luga, exporturile au fost suspendate pe 25 martie și reluate pe 7 aprilie, după o serie de atacuri; la Novorossiisk, transbordarea de țiței și produse petroliere a fost reluată parțial pe 9 aprilie, după patru zile de suspendare. Analiștii se așteaptă ca Rusia să poată majora încărcăturile de țiței în mai, pe fondul îmbunătățirii condițiilor meteo în porturi, al excedentului de țiței și al stocurilor acumulate, dacă nu apar perturbări externe. O sursă citată de Reuters avertizează însă că noi atacuri cu drone ar putea afecta planurile de creștere a exporturilor. Conducte și tranzit: presiuni care se mută între rute Reluarea livrărilor de țiței către Slovacia și Ungaria prin conducta Drujba ar putea reduce presiunea asupra porturilor rusești, livrările totale către cele două țări fiind estimate la 200.000 barili pe zi, aproximativ la nivelul din martie. În paralel, oprirea tranzitului țițeiului din Kazahstan către Germania ar urma să majoreze volumele de tranzit ale producătorilor kazahi care folosesc porturile rusești. Kazahstanul a exportat anul trecut prin Drujba către Germania 2,1 milioane de tone, iar în primul trimestru din 2026 aproximativ 730.000 de tone. Kievul vizează lovituri mai adânci în Rusia Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat că Ucraina va continua să extindă raza de acțiune a atacurilor asupra obiectivelor strategice din Rusia și a publicat imagini despre care a spus că ar arăta un atac asupra unei ținte aflate la peste 1.500 km. „Distanța în linie dreaptă este de peste 1.500 de kilometri. Vom continua să extindem aceste raze de acțiune.” Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a confirmat anterior că dronele sale au lovit o stație de pompare a petrolului în apropierea orașului Perm, la circa 1.500 km de Ucraina. Separat, un atac ucrainean cu drone a provocat un incendiu la o rafinărie din Tuapse (Marea Neagră), al treilea atac asupra aceleiași rafinării în mai puțin de două săptămâni. Ministerul Apărării ucrainean susține că, din 2022, Ucraina a extins raza de acțiune a atacurilor împotriva Rusiei cu 170% și că și-a constituit un stoc de arme cu rază lungă produse intern. În februarie, drone ucrainene au lovit rafinăria din Uhta, în regiunea Komi, la aproximativ 1.750 km de granița cu Ucraina, potrivit oficialilor regionali citați în material. [...]
Loviturile ucrainene cu rază lungă au generat pierderi de cel puțin 7 miliarde de dolari (aprox. 32,2 miliarde lei) în sectorul petrolier al Rusiei de la începutul anului , potrivit unei evaluări prezentate de președintele Volodîmîr Zelenski , citat de Kyiv Post . Miza economică invocată de Kiev este reducerea producției și a capacității de rafinare prin creșterea timpilor de oprire la instalații energetice-cheie. Zelenski a afirmat, într-un mesaj publicat pe Telegram, că operațiunile Ucrainei au atins în aprilie „un nou nivel” ca rază, intensitate și impact asupra infrastructurii energetice ruse. Potrivit acestuia, pierderile provin din lovituri directe, perturbări și întârzieri ale livrărilor care afectează producția și rafinarea petrolului. Președintele ucrainean a atribuit aceste operațiuni Forțelor de Apărare ale Ucrainei, Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU) și altor agenții de informații și a spus că Ucraina intenționează să își extindă în continuare capabilitățile de lovire la distanță, pregătind „decizii suplimentare” în acest sens. Ținte recente: rafinării și conducte, inclusiv la 1.500 km de graniță În ultimele zile, Ucraina a intensificat atacurile asupra infrastructurii petroliere ruse, inclusiv în zone aflate adânc pe teritoriul Rusiei. Publicația notează că miercuri drone ucrainene au lovit obiective din Orsk și Perm, vizând o rafinărie și o instalație importantă de conducte. Rafinăria din Orsk, situată la aproximativ 1.500 km de granița Ucrainei, este descrisă ca fiind printre cele mai mari din Rusia, cu o capacitate anuală de procesare de 5-6 milioane de tone. În Perm, explozii au fost raportate pentru a doua zi consecutiv, iar autoritățile ruse au confirmat un incident industrial care a implicat eliberarea unor substanțe periculoase. Surse ucrainene au susținut că o lovitură ulterioară a provocat un incendiu la o rafinărie majoră operată de Lukoil , în timp ce Rusia a recunoscut ulterior avarii la infrastructura principală de procesare a petrolului. Tuapse, lovit din nou: a patra oară în două săptămâni Separat, Ucraina ar fi lovit vineri dimineață terminalul petrolier Tuapse, acesta fiind al patrulea atac în două săptămâni. Autoritățile ruse au raportat un incendiu, iar oficiali ucraineni au spus că loviturile au redus capacitatea de producție a rafinăriei. Instalația din Tuapse este prezentată ca una dintre cele mai mari din Rusia, cu o capacitate de procesare de până la 12 milioane de tone anual, și ar fi suferit întreruperi repetate în urma atacurilor recente. Datele privind pierderile de 7 miliarde de dolari sunt prezentate ca estimare a lui Zelenski; articolul nu indică o verificare independentă a acestei evaluări. [...]
Exporturile maritime de țiței ale Rusiei au rămas stabile în aprilie, în pofida atacurilor cu drone , iar în mai ar putea chiar crește, potrivit estimărilor Reuters citate de Agerpres . Pentru piața petrolului, mesajul este că loviturile asupra infrastructurii au produs întreruperi punctuale, fără să taie semnificativ fluxurile totale. În aprilie, exporturile și transporturile de tranzit pentru sortimentele Urals, Siberian Light și KEBCO din porturile Primorsk , Ust-Luga și Novorossiysk sunt estimate la aproximativ 2,2 milioane barili pe zi, un nivel similar cu cel din martie, conform surselor de pe piață citate în material. Întreruperi temporare, nu reducere generală Atacurile ucrainene cu drone asupra porturilor și infrastructurii de conducte au afectat încărcările la finalul lunii martie și începutul lui aprilie, însă, per ansamblu, nu au dus la o scădere generală a livrărilor. La nivel operațional, au existat suspendări și reluări parțiale: la Ust-Luga, exporturile au fost suspendate pe 25 martie și reluate pe 7 aprilie; la Novorossiysk, transbordarea de țiței și produse petroliere a fost reluată parțial pe 9 aprilie, după patru zile de suspendare. Ce ar putea schimba tabloul în mai Analiștii se așteaptă ca Rusia să poată majora încărcăturile de țiței în mai, pe fondul îmbunătățirii condițiilor meteo în porturi, al excedentului de țiței și al stocurilor acumulate, „excluzând perturbările externe”, potrivit estimărilor Reuters. În același timp, riscul rămâne legat de noi atacuri cu drone, care ar putea perturba planurile de creștere a exporturilor, potrivit unei surse citate. Pe partea de conducte, reluarea livrărilor către Slovacia și Ungaria via Drujba ar putea reduce presiunea asupra porturilor rusești; livrările totale către cele două țări sunt estimate la 200.000 barili pe zi, aproximativ la fel ca în martie. În oglindă, oprirea tranzitului țițeiului din Kazahstan către Germania ar urma să majoreze volumele de tranzit ale producătorilor kazahi care folosesc porturile rusești. Kazahstanul a exportat anul trecut prin Drujba către Germania 2,1 milioane de tone, iar în primul trimestru din 2026 aproximativ 730.000 de tone, conform datelor citate în material. [...]
Blocada navală a SUA în Golful Oman a blocat venituri petroliere iraniene de 4,8 mld. dolari (aprox. 22,1 mld. lei), potrivit unei evaluări a Pentagonului citate de Axios . Miza economică este centrală: Washingtonul încearcă să forțeze Teheranul să atingă rapid limita de stocare, ceea ce ar putea împinge Iranul spre oprirea unor sonde și, implicit, spre concesii la masa negocierilor. Departamentul Apărării estimează că Iranului i-au fost „refuzate” aproape 5 miliarde de dolari din venituri din petrol de la începutul blocadei, pe 13 aprilie, presiune descrisă drept fără precedent asupra guvernului de la Teheran. Cum se traduce blocada în pierderi și blocaje logistice Oficiali ai Pentagonului spun că armata americană a redirecționat peste 40 de nave care au încercat să treacă de blocadă transportând petrol și alte bunuri considerate contrabandă. În total, 31 de petroliere încărcate cu 53 de milioane de barili de petrol iranian sunt „blocate în Golf”, cu o valoare de cel puțin 4,8 miliarde de dolari (aprox. 22,1 mld. lei). Două nave ar fi fost confiscate de SUA. Pe fondul limitării capacităților de stocare la sol, Iranul ar fi început să folosească petroliere mai vechi drept depozite plutitoare. În paralel, unele nave ar alege rute „mai lungi și mai costisitoare” pentru a livra petrol către China, de teama interceptării maritime de către SUA, potrivit oficialilor citați. De ce contează: ținta este „plafonul” de stocare, nu doar transportul Cheia campaniei de presiune, potrivit aceleiași surse, este împingerea Iranului spre saturarea capacității de stocare, ceea ce ar putea declanșa oprirea unor puțuri. Gregory Brew, analist la Eurasia Group , estimează că Iranul ar fi la „câteva săptămâni, sau poate până la o lună” de momentul în care rămâne fără spațiu de stocare. În acest context, Pentagonul încearcă să evidențieze efectul economic al blocadei, pe fondul unor negocieri de pace care „se opresc și repornesc”, iar administrația Trump ar vedea blocada ca principal instrument de pârghie pentru a negocia încheierea războiului cu Iranul. Rute alternative și scenariul unei „evadări” în masă Samir Madani, cofondator al TankerTrackers.com, a indicat că un petrolier iranian mare, „HUGE”, ar fi arătat o posibilă metodă de evitare a interdicției: navigație aproape de coastele Pakistanului și Indiei către Strâmtoarea Malacca (Malaysia), unde țițeiul este transferat de regulă pe alte nave cu destinația China. Madani a sugerat și un posibil scenariu în care petrolierele „îmbuteliate” de blocadă ar încerca o ieșire simultană, după acumularea unor capacități suplimentare de stocare în apropierea graniței cu Pakistanul. Mesajul Pentagonului: presiune „neîntreruptă” Joel Valdez, purtător de cuvânt interimar al Pentagonului, a susținut că blocada „funcționează în forță maximă” și produce impactul urmărit. „Lovim devastator capacitatea regimului iranian de a finanța terorismul și destabilizarea regională. Forțele noastre armate din regiune vor continua să mențină această presiune neîntreruptă.” [...]
OMV Petrom avertizează că pot apărea lipsuri temporare de carburanți în unele stații, pe fondul unei creșteri accelerate a cererii , însă compania susține că aceste episoade ar fi „punctuale și de scurtă durată”, stațiile fiind realimentate rapid, potrivit Profit . Compania leagă presiunea din piață de modul în care „prețurile curente la pompă reflectă atât limitarea adaosului” în distribuție și rafinare, cât și „avantajele generate de modelul de business integrat”, evoluție care ar fi alimentat cererea, conform declarațiilor transmise de reprezentanții OMV Petrom și citate de Agerpres. Blocaje logistice la încărcare: cozi de autocisterne la Petromidia Tensiunile din lanțul de aprovizionare sunt vizibile la Petromidia (Năvodari), unde, în noaptea de 29 spre 30 aprilie 2026, s-au format cozi kilometrice de autocisterne venite din mai multe județe, în așteptarea încărcării cu benzină și motorină. Transportatorii citați în material reclamă timpi de așteptare de ordinul orelor sau chiar al unei zile întregi și spun că au parcurs sute de kilometri pentru a-și asigura stocurile necesare distribuției. În relatarea preluată de Profit, Focuspress indică drept factori ai aglomerării războiul din Orient și blocarea Strâmtorii Ormuz, pe fondul unei cereri crescute și al încercărilor companiilor de distribuție de a-și securiza livrările, din teama unor scumpiri sau sincope. În același timp, sursa menționează că orice încetinire a rafinării sau a procesului de încărcare poate genera rapid blocaje „în lanț”. Ce spun autoritățile și care este riscul pentru consumatori Autoritățile transmit că nu există, în acest moment, un deficit generalizat de carburanți. Totuși, imaginile și raportările privind aglomerația de la rafinărie indică o presiune reală asupra aprovizionării, iar materialul avertizează că, în lipsa unor măsuri rapide de fluidizare a livrărilor, întârzierile s-ar putea resimți și la consumatorii finali, mai ales în zonele mai îndepărtate de marile centre de distribuție. Presiune și pe preț: scenariu de scumpire la motorină Pe partea de preț, președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliță , avertizează că motorina ar putea urca în următoarele zile până la 9,4–9,6 lei pe litru, iar unele stații riscă să rămână temporar fără stocuri, pe fondul tensiunilor de pe piața internațională, al diferențelor mari de preț între rețele și al alimentărilor „preventive”. În analiza citată, acesta susține că România nu ar fi într-o „criză clasică” de aprovizionare, ci într-o piață dezechilibrată de prețuri administrate, discrepanțe între rețele, consum alimentat de panică și o logistică depășită de situație. [...]
Ieșirea Emiratelor Arabe Unite din OPEC și OPEC+ redesenează echilibrul de putere pe piața petrolului , într-un moment în care războiul din Iran și blocajele din Strâmtoarea Hormuz au redus oferta și au amplificat miza „barililor disponibili” din Golf, potrivit unei analize din The Jerusalem Post . Decizia EAU, anunțată marți și aplicată de la 1 mai, pune capăt unei apartenențe de aproape șase decenii la cartel și scoate din alianță al treilea cel mai mare producător. Mișcarea vine cu o zi înaintea reuniunii OPEC de la Viena și în a noua săptămână a războiului dintre Iran și coaliția SUA–Israel, context în care coordonarea energetică și de securitate din Golf este deja sub presiune. Ce schimbă ieșirea EAU: mai multă „suveranitate” asupra producției Potrivit analizei, retragerea oferă Abu Dhabi control deplin asupra capacității de producție pe care a extins-o în ultimii ani către 5 milioane de barili pe zi, eliminând constrângerile sistemului de cote prin care Arabia Saudită a coordonat decenii la rând politica petrolieră din Golf. Rauf Mammadov (fost oficial SOCAR, în prezent la Fuld & Company) a descris ieșirea drept „o lovitură semnificativă” pentru OPEC și în special pentru Arabia Saudită, estimând că producția EAU reprezintă 9%–11% din producția OPEC și aproximativ 5% din OPEC+ (formatul extins care include Rusia și alți exportatori din afara OPEC). Ministrul energiei din EAU, Suhail Mohamed Al Mazrouei, a declarat pentru CNBC că momentul a fost ales pentru a reduce la minimum perturbările pentru ceilalți producători, iar pentru The National a prezentat decizia ca o evoluție de politică aliniată „fundamentelor” pe termen lung ale pieței. De ce contează acum: Hormuz, infrastructura și „barilii” care pot ajunge pe piață Analiza leagă decizia de efectele asimetrice ale blocajelor din Strâmtoarea Hormuz. Arabia Saudită a gestionat mai bine șocul prin conducta East-West către Marea Roșie, în timp ce alți producători au fost mai expuși. EAU, la rândul lor, au investit în conducta Habshan–Fujairah, care ocolește Hormuz și duce țițeiul către un terminal la Golful Oman. Un analist din Dubai, citat sub protecția anonimatului, susține că, în condițiile în care unii producători dependenți de strâmtoare au redus extracția pe măsură ce depozitele s-au umplut, EAU și-au păstrat capacitatea fizică de a exporta. În această logică, rămânerea în OPEC+ ar fi însemnat, practic, plafonarea exporturilor „neîngrădite” ale EAU pentru a menține solidaritatea cu membri care nu pot ajunge la piață în aceleași condiții. În planul pieței, prețul petrolului Brent a scăzut după anunț, apoi și-a revenit pe măsură ce traderii au reevaluat prima de risc asociată producției din Golf, notează analiza. Presiune pe Arabia Saudită și pe OPEC+: cota de piață vs. preț În perspectiva reuniunii de la Viena, analiza conturează o dilemă pentru Riad: fie insistă ca membrii rămași să respecte limitele de producție și riscă să piardă cotă de piață în favoarea EAU, fie relaxează limitele și acceptă riscul unei scăderi a prețurilor. În același timp, Rusia a transmis că rămâne în grup și speră ca ieșirea EAU să nu destabilizeze cartelul. Elai Rettig (specialist în energie la Universitatea Bar-Ilan) argumentează că plecarea EAU ar împinge OPEC și statele rămase către o dependență mai mare de Rusia, ceea ce ar crește greutatea Moscovei în deciziile OPEC+. Cât ar putea crește producția EAU și ce urmează Rettig estimează că EAU ar urma să își majoreze producția cu aproximativ 1 milion de barili pe zi, fără a mai ține cont de interesele Arabiei Saudite sau ale Rusiei, odată eliberate de constrângerile OPEC. O întrebare-cheie pentru reuniunea de la Viena, potrivit lui Mammadov, este dacă alte state ar putea urma exemplul EAU: Kuwait sau Bahrain dintre membrii OPEC, respectiv Azerbaidjan sau Kazahstan dintre participanții OPEC+. Analiza amintește că și Qatar a părăsit OPEC în ianuarie 2019, în perioada blocadei diplomatice și comerciale impuse de Arabia Saudită, EAU, Bahrain și Egipt (2017–2021). [...]
